Administrative inaction regarding alleged micro-chip implant removal: lack of statutory authority for medical investigations under organizational government ordinances

Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, la data de 7.11.2023, sub dosar nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei - Compartimentul Serviciul relaţii cu Publicul, a solicitat instanţei să dispună:

- recunoaşterea dreptului pretins în sensul anulării actului administrativ unilateral nr. 984/16.01.2023 şi obligării autorităţii publice să emită un act administrativ în vederea subiectului petiţiei potrivit Legii nr. 233/2002 (art. 61) şi al Ordonanţei nr. 27/2002;

- obligarea pârâtei la plata daunelor materiale suferite de la transmiterea petiţiei şi până la soluţionarea cauzei;

- obligarea pârâtului la plata daunelor morale ca urmare a durerilor psihice suferite în urma încălcărilor de drepturi din cauza implantului de Micro-Cip.

De asemenea, reclamantul a mai solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună:

- recunoaşterea dreptului pretins şi al interesului legitim privat cauzat, adică încălcarea dreptului petiţionare prevăzute de art. 51 al Constituţiei României şi drepturile prevăzute de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionarea a art. 61cât şi Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor art. 6^1.

- anularea actului administrativ unilateral cu nr. 984/16.01.2023, obligarea autorităţii publice în cauză să emită un act administrativ unilateral în vederea subiectului petiţiei potrivit Legii nr. 233/2002 art. 61şi al Ordonanţei nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor art. 6^1.

- obligarea la plata despăgubirilor materiale suferite de la transmiterea petiţiei şi până la soluţionarea cauzei, valoarea materială fiind: 9,50 Ron - cheltuielii poştale pentru expedierea petiţiei din 03.01.2023, 9,50 Ron - cheltuielii poştale pentru expedierea petiţiei din 10.04.2023, 9,50 Ron - cheltuielii poştale pentru expedierea plângerii prealabile din 06.06.2023,62 RON -reprezentând cheltuielii de imprimare a documentelor .

Costurile privind taxele de timbru fiscal în valoare de:100 Ron valoarea taxei judiciare de timbru - privind acţiunea pentru stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, 200 Ron valoarea cheltuielilor de deplasare la sediul Curţii de Apel Alba Iulia la termenul de judecată fixat de instanţă, în cazul în care vor fi mai multe termen de judecată se va depune o nouă cerere în vederea daunelor patrimoniale, 49 Ron privind valoarea taxei judiciare de timbru - 10% din valoarea pretinsă într-o cerere cu caracter patrimonial prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite, 50 Ron valoarea taxei judiciare de timbru în privinţa cererilor pt. anularea actului, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui alt înscris.

Suma totală a pagubelor materiale fiind în valoare de 489 Ron.

- Obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată în urma chemării în judecată întreprinse de către instanţă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinta nr. 178/2024 din 20 iunie 2024, instanţa de fond a dispus:

Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta Ministerul Sănătăţii în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta Administraţia Prezidenţială în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia inadmisibilităţii invocată de către pârâta Ministerul Justiţiei în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta Ministerul Sănătăţii în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei de obiect invocată de către pârâta Ministerul Sănătăţii în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea adresei nr. x/10.01.2023 invocată de către pârâta Ministerul Sănătăţii în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta Administraţia Prezidenţială în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia nulităţii invocată de către pârâta Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată excepţia inadmisibilităţii invocată de către pârâta Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2023.

Respinge ca nefondată acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Sănătăţii.

Respinge ca nefondată acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Respinge ca nefondată acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Prezidenţială.

Respinge ca nefondată acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Secretariatul General al Guvernului, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1.

Respinge ca nefondată acţiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. x/2023 formulată de către petentul A. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Justiţiei.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare admiterea cererii de chemare în judecată sau, în subsidiar, casarea sentinţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

În motivarea recursului, după o prezentare amplă a situaţiei de fapt şi a etapelor administrative prin care sunt reluate susţinerile în faţa instanţei de fond, recurentul susţine, în esenţă, că hotărârea dată de prima instanţă a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material prevăzute de Legea 544/2004 contencios administrativ.

Susţine recurentul că, după verificarea instanţei asupra faptului că prin pronunţarea sentinţei cu nr. 178/2024 din dosarul x/2023 judecătorul a respins cererile de excepţie invocate de pârâţii, atunci, din punct de vedere procedural al Legii 554/2004, trebuia ca cererile automat să fie fondate şi să se admită cele solicitate.

Arată că anexat cererilor de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Administraţia Prezidenţială şi Secretariatul General al Guvernului sa solicitat acţiunea privind stabilirea şi acordarea de despăgubirii pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, întemeiată din următoarele criterii:

- daunele morale pe principiul discriminării din scopul sau efectul restrângerii, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate a drepturilor recunoscute de lege pe motivul încălcării dreptului petiţionare al Constituţiei României, art. 51 şi drepturile prevăzute de Ordonanţa Guvernului Nr 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor cât şi din nerespectarea Hotărârilor Guvernului privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor centrale publice în cauză şi în acelaşi timp din conţinutul actelor administrative unilaterale, întâmpinările la cererile de chemare în judecată şi chiar din comportamentul reprezentanţilor autorităţilor centrale publice datorită poziţiei de a se judeca cauza sau cauzele în lipsa acestora.

Producerea prin daună morală de dureri psihice în urma încălcărilor de drepturi şi a interesului legitim privat pe principiul pierderii încrederii în instituţiile sistemului românesc, atac de panică şi frică datorită încălcărilor masive şi continue a instituţiilor din cauza unui implant de Micro- Cip enumerate mai sus.

- daune morale aduse demnităţii odată cu actele administrative unilaterale eliberate care prin contextul lor se deduce faptul că pârâţii au refuzat respectarea drepturilor, interesului legitim privat şi procedurile legale în vederea subiectului petiţiei,de unde prin actele administrative unilaterale şi celelalte încălcării de drepturi şi a interesului legitim privat din partea altor instituţii se naşte sentimentul distrugerii propriei demnităţii iar prin unul dintre termenele cuvântului demnitate se înţelege autonomia şi libertatea gândirii cât şi comportamentul meu odată cu cele conştientizate.

Daune morale aduse onoarei pe principiul patrimoniului moral care mă îndreptăţeşte să mă fac respectat faţă de mine însăşi care odată cu conştientizarea a dus la pierderea încrederii în mine şi a posibilităţilor.

- daune morale aduse integrităţii prin însuşirea de a fi sau de a rămâne intact, întreg din principiul probitatltaţll având în vedere că mă confrunt cu un caz de implant de Micro- Cip în necunoştinţă de cauză şi fără propria voinţă cât şi din punct de vedere a corupţiei funcţionarilor sau instituţiilor care cu conştientizarea faptelor încă din anul 2019 a dus în conştiinţă faptul că faţă de mine sa creat o corupţie exagerată datorită implantului de Micro-Cip şi crearea reţelei de transpunere umană alimentată din implantul aflat în corpul meu.

Solicită instanţei să studieze memoriul depus la dosarul x/2023 de unde se poate concluziona situaţia cu care se confruntă încă din anul 2019 şi până în prezent, şi că autorităţile centrale publice au ales să-i vătămeze drepturile constituţionale fiind suspus lipsirii de libertate, interzicerea drepturilor civile şi principiilor fundamentale care se leagă de valorile inerte ale personalităţii, sistem în funcţionalitate legală, societate, familie, dreptul la muncă odată cu situaţia cu care mă confrunt.

Solicită instanţei admiterea recursului, studierea cu atenţie a cererilor de chemare în judecată, întâmpinării, răspunsurile la întâmpinările pârâţilor, memoriul anexat dosarelor, concluziile scrise anexate dosarului x/2023 la ultimul termen de judecată din data de 22.05.2024 şi cum se poate concluziona din scrierea formală a cererii de recurs cât şi din toate actele procedurale din dosarele x/2023, y/2023, z/2023, w/2023 şi dosarul x/2023 pronunţarea hotărârii din data de 20.06.2023 cu Nr. 178/2024 din Dosarul x/2023 sa dat cu încălcarea regulilor de procedură a Legii 554/2004 contencios administrativ şi a C. proc. civ. a căror nerespectare atrage sanctiunea nulitaţll.

Arată recurentul-reclamant că, încă din anul 2019 s-a confruntat cu diferite tratamente inumane odată cu monitorizarea sa şi conectarea sa la tehnologie medicală precum: impotenţă, nervi, căderi de moral, depresie, anxietate, dureri de coloană vertebrală, dureri ale inimii, dureri ale organelor, fracturi ale oaselor, pierderi comportamentale, uitare, etc şi în acelaşi timp cu diferite atacuri cibernetice cum ar fi conectarea dispozitivului Micro-Cip la calculatorul automobilelor deţinute de unde a rezultat distrugerea lor, atacuri cibernetice conştientizate pe telefoanele mobile, tabletă, televizor, maşină de spălat.

4. Apărările intimaţilor

Intimatul-pârât Administratia Prezidenţială a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

Intimatul-pârât Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

Intimatul-pârât Ministerului Justiţiei Ministerului Justiţiei a formulat întâmpinare, prin care s-a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

Intimatul-pârât Ministerului Sănătăţii a formulat întâmpinare prin care s-a invocat, excepţia nulităţii recursului şi excepţia lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată.

La întâmpinările depuse recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte reţine că recurentul invocă existenţa unui micro-cip implantat în corpul său fără voia sa, motiv pentru care s-a adresat autorităţilor să efectueze investigaţii medicale de identificare şi extragere a acestuia precum şi predarea acestuia către reclamant.

În ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. instaţa reţine că este incident atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Acest motiv de recurs include toate neregularităţile procedurale care atrag sancţiunea nulităţii, precum şi nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

În doctrină s-a arătat, cu titlu de exemplu, că hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă: nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralităţii, al publicităţii şedinţelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părţii pentru ultimul termen de judecată; efectuarea expertizei cu nesocotirea prevederilor art. 335 alin. (1) şi art. 338 C. proc. civ. încălcarea dreptului de apărare dacă instanţa a admis apelul şi s-a pronunţat şi asupra fondului, fără ca părţile să fi pus concluzii şi asupra fondului; încălcarea principiului contradictorialităţii şi al nemijlocirii prin pronunţarea soluţiei în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului şi nu au fost puse în dezbaterea părţilor; decăderea din administrarea unei probe cu nesocotirea prevederilor art. 254 C. proc. civ. lipsa încheierii de dezbateri sau nesemnarea acesteia; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii; aplicarea greşită a unor texte de lege.

Motivul de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este nefondat. În cauză, recurentul-pârât nu indică o neregularitate procedurală care să atragă nulitatea hotărârii. Din analiza actelor dosarului şi a sentinţei atacate, rezultă că instanţa de fond a respectat în mod riguros principiile fundamentale ale procesului civil, inclusiv contradictorialitatea, oralitatea şi dreptul la apărare.

Instanţa nu a pronunţat soluţia în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului şi nu a încălcat principiul nemijlocirii. Dimpotrivă, toate probele au fost administrate în mod legal, în cadrul procesului şi cu respectarea dreptului la apărare.

Nu se poate reţine nici aplicarea greşită a unor texte de lege în sensul vizat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât instanţa nu a comis o eroare procedurală care să atragă nulitatea hotărârii. Prin urmare, nu se conturează nicio împrejurare care să atragă incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., astfel că acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.

În ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instaţa reţine că este incident atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Faţă de cererea recurentului-reclamant, Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond apreciază că actele normative care reglementează atribuţiile pârâţilor, respectiv, H.G. nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, H.G. nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, H.G. nr. 23/2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, etc. nu dau posibilitatea acestora din urmă să dispună efectuarea de investigaţii medicale reclamantuluim constând în radiografii corporale, examinări fizică sau alte tipuri de analize necesare identificării locaţiei implantului sau extragerea dispozitivului Micro-Cip.

Astfel, Înalta Curte constată că nu au fost încălcate dispoziţii legale de către pârâţii Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Administraţia Prezidenţială prin Compartimentul Probleme Cetăţeneşti şi Secretariatul General al Guvernului prin Direcţia Relaţii Publice Serviciul Comunicarea cu Cetăţenii, reclamantul nefiind vătămat în drepturile sale de către aceştia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 178/2024 din 20 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 iunie 2025.