Reclassification of court registrars to higher education grade: validity of promotion despite statutory education limits and duty to update staff tables

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 18.11.2022, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Tribunalul Harghita, au solicitat: obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei, prin Ministrul Justiţiei din România, la: recunoaşterea examenului organizat în data de 18.02.2022 şi emiterea unui Ordin/Act administrativ privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Târgu Mureş, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş în data de 18.02.2022; temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 republicată, art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, şi Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 şi 9 din Legea nr. 153/2017; obligarea pârâtei Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Preşedinte, la: emiterea deciziei de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş în data de 18.02.2022 şi promovat de petenţi; temeiul de drept îl constituie art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/29.03.2007 şi modificat prin Hotărârea CSM nr. 820/11.07.2018; obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Târgu Mureş să achite: diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 18.02.2022 - şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâţilor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcţiei promovate pentru salariaţii A. şi B., grefieri-arhivari în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc; temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004; obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la: alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale ale reclamanţilor; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 601 din 30 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a constatat că a intervenit transmisiunea legală a calităţii procesuale pasive de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Târgu-Mureş în privinţa capătului de cerere având ca obiect plata drepturilor salariale.

A admis în parte acţiunea privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Tribunalul Harghita,

A obligat pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la emiterea actului administrativ de modificare a statelor de funcţii şi personal ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut de reclamanţi la data de 18.02.2022.

A obligat pârâta Curtea de Apel Târgu-Mureş ca ulterior modificării statelor de funcţii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să procedeze la emiterea deciziei de reîncadrare a reclamanţilor în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului din data de 18.02.2022.

A respins cererea de obligare a pârâţilor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Târgu-Mureş la plata drepturilor salariale ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă.

A obligat pârâtul Tribunalul Harghita la plata diferenţelor salariale cuvenite reclamanţilor care se vor calcula între nivelul salarial acordat şi cel rezultat din noua încadrare începând cu data de 18.02.2022.

Recursul exercitat în cauză

Recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 601/30.03.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv aplicarea greşită a legii.

În esenţă, criticile au vizat interpretarea eronată a dispoziţiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor, raportat la Legea-cadru nr. 153/2017 şi la Hotărârile CSM nr. 181/2007 şi nr. 820/2018.

Recurenta a susţinut că instanţa de fond a aplicat în mod eronat dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de studii şi la posibilitatea promovării grefierilor arhivari, întrucât: art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 stabileşte în mod expres că pentru funcţiile de grefier arhivar şi registrator sunt necesare studii medii. Aceasta este o condiţie limitativă, care delimitează categoria profesională şi exclude posibilitatea încadrării sau promovării pe funcţii de acelaşi tip, dar cu studii superioare.

Dispoziţiile art. 43 şi 44 privind promovarea în funcţii superioare se referă numai la funcţiile pentru care legea prevede, în mod expres, niveluri distincte de studii (ex: grefier, grefier principal, grefier cu studii superioare), iar nu şi la grefierii arhivari, care au o reglementare proprie, fixă, limitată la studii medii.

În consecinţă, nu poate fi recunoscută existenţa unei funcţii de grefier arhivar cu studii superioare, întrucât aceasta nu este prevăzută de Legea nr. 567/2004, iar instanţa nu poate crea o categorie profesională nouă prin interpretare extensivă.

Recurenta a arătat că instanţa de fond a făcut o distincţie artificială şi nefondată între condiţiile de numire şi cele de promovare, considerând că art. 38 stabileşte doar cerinţa minimă pentru numire, iar promovarea s-ar putea face indiferent de această limitare.

Potrivit recurentei orice promovare în funcţii superioare trebuie să respecte condiţiile de studii şi cerinţele legale ale funcţiei în care se promovează. Dacă pentru funcţia de grefier arhivar legea prevede exclusiv studii medii, nu se poate promova într-o funcţie cu studii superioare care nu are bază legală în statutul profesional.

Astfel, distincţia făcută de instanţă contravine principiului legalităţii şi transformă o condiţie de numire într-un criteriu facultativ, ceea ce legea nu permite.

Recurenta a susţinut că Legea nr. 153/2017 nu modifică şi nici nu completează statutul profesional al personalului auxiliar de specialitate, ci reglementează exclusiv salarizarea acestuia.

În acest sens art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 prevede expres că încadrarea şi promovarea se fac potrivit actelor normative specifice domeniului de activitate, adică potrivit Legii nr. 567/2004, iar nu în baza acestei legi de salarizare.

Prin urmare, Legea nr. 153/2017 nu creează funcţii noi şi nu conferă competenţa instanţei sau Ministerului Justiţiei de a modifica structura statelor de funcţii.

Transformarea posturilor de grefier arhivar cu studii medii în posturi de grefier arhivar cu studii superioare ar reprezenta o modificare a statutului profesional, inadmisibilă în lipsa unei modificări exprese a Legii nr. 567/2004.

Recurenta a arătat că, potrivit art. 5 din Legea nr. 153/2017 şi art. 3 din O.U.G. nr. 57/2019, modificarea statelor de funcţii în instituţiile publice se poate face numai cu respectarea limitelor bugetare aprobate şi a reglementărilor statutare.

Întrucât Legea nr. 567/2004 nu prevede funcţia de "grefier arhivar cu studii superioare", modificarea statelor de funcţii în sensul solicitat de reclamante ar fi: contrară prevederilor legale în vigoare; de natură să genereze o situaţie juridică neprevăzută de lege; şi să afecteze principiul separaţiei competenţelor între autorităţile administrative şi instanţele de judecată (art. 1 alin. (4) Constituţie).

De asemenea, recurenta a reiterat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât: nu are atribuţii privind aprobarea sau modificarea statelor de funcţii ale instanţelor inferioare; nu gestionează bugetele acestora; şi nu poate emite acte administrative privind salarizarea sau încadrarea personalului auxiliar.

Competenţa în această materie revine Ministerului Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, respectiv Curţilor de Apel, în calitate de ordonatori secundari de credite.

În concluzie, recurentul a solicitat: admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei civile nr. 601/2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, rejudecarea cauzei în fond, cu respingerea ca neîntemeiate a cererilor reclamantelor privind: modificarea statelor de funcţii, reîncadrarea pe funcţiile rezultate din promovare, plata diferenţelor salariale aferente.

Apărările formulate în cauză

Intimatele-reclamante A. şi B. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantele, având calitatea de grefieri arhivari la Judecătoria Miercurea Ciuc, au promovat examenul de promovare organizat la data de 18.02.2022 de către Curtea de Apel Târgu Mureş, pentru trecerea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Deşi examenul a fost organizat şi validat potrivit Hotărârii CSM nr. 181/2007, modificată prin Hotărârea CSM nr. 820/2018, rezultatele nu au fost valorificate prin modificarea statelor de funcţii şi emiterea deciziilor de reîncadrare, întrucât Ministerul Justiţiei (ordonatorul principal de credite la acel moment) a refuzat aprobarea transformării posturilor şi a fondurilor salariale aferente.

În consecinţă, reclamantele au solicitat: obligarea la modificarea statelor de funcţii şi personal; emiterea deciziilor de reîncadrare conform rezultatului examenului; plata diferenţelor salariale rezultate din noua încadrare, cu dobânda legală.

Curtea de Apel a apreciat că interpretarea corectă a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004 permite promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, prin examen organizat în condiţiile statutului profesional şi ale regulamentului CSM.

Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, pentru următoarele motive:

Compatibilitatea dintre Legea nr. 153/2017 şi Legea nr. 567/2004 Legea-cadru nr. 153/2017

Art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice se realizează potrivit statutelor profesionale şi altor acte normative specifice.

Prin urmare, Legea nr. 153/2017 nu exclude aplicarea Legii nr. 567/2004, ci o completează, permiţând ajustarea structurilor de personal şi a nivelurilor de salarizare potrivit noilor criterii educaţionale.

Conform art. 3 alin. (2)-(3) din Legea nr. 567/2004, corpul grefierilor include grefierii arhivari, iar acesta este alcătuit din grefieri cu studii medii şi grefieri cu studiisuperioare.

Rezultă că promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în funcţia corespunzătoare nivelului superior de studii este posibilă, în condiţiile art. 44 din Legea nr. 567/2004 şi ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/29.03.2007, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea nr. 820/11.07.2018, care reglementează organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor.

Promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, prin examen organizat potrivit Hotărârii CSM nr. 181/2007, modificată prin HCSM nr. 820/2018, este legală, iar refuzul Ministerului Justiţiei de a modifica statele de funcţii constituie un exces de putere.

Art. 38 din Legea 567/2004 reglementează condiţiile de numire în funcţie, nu pe cele de promovare.

Promovarea este o etapă ulterioară, reglementată de art. 44, care permite avansarea în funcţii superioare în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, cu respectarea condiţiilor de vechime, studii şi examen.

Înalta Curte a confirmat corectitudinea soluţiei primei instanţe, potrivit căreia ÎCCJ (ca ordonator principal de credite, în temeiul prevederilor Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară) este obligată să aprobe modificarea statelor de funcţii, iar Curtea de Apel Târgu Mureş trebuie să emită deciziile de reîncadrare.

Instanţa de fond a reţinut că obligaţia ÎCCJ de a aproba modificarea statelor de funcţii decurge direct din atribuţiile sale legale de ordonator principal de credite, fiind menită să asigure gestionarea corectă a resurselor bugetare şi respectarea cadrului legal privind structura posturilor din instanţe. Această aprobare reprezintă etapa prealabilă necesară pentru ca modificările să fie efectiv aplicate, competenţa de punere în executare revenind Curţii de Apel Târgu Mureş, care trebuie să emită deciziile de reîncadrare corespunzătoare.

Judecătorul de fond a apreciat că solicitarea de modificare a statelor de funcţii este temeinică şi legală, iar un refuz nejustificat de aprobare ar fi contrar obligaţiilor legale ale ÎCCJ şi principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a instanţelor. În consecinţă, ÎCCJ este obligată să aprobe modificarea statelor de funcţii, iar Curtea de Apel Târgu Mureş să emită deciziile de reîncadrare, în vederea respectării cadrului legal şi a funcţionării corespunzătoare a instanţelor.

Refuzul de a valorifica rezultatele examenului de promovare, deşi toate condiţiile legale au fost îndeplinite, constituie un refuz nejustificat de exercitare a competenţei legale, echivalând cu un exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Aceasta confirmă temeinicia soluţiei instanţei de fond şi justifică obligarea pârâtei la emiterea deciziilor corespunzătoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) Cod procedură, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 601 din 30 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 06 iunie 2024.