Immigration win on work-permit refusal as procedural review quashed and remanded.

Şedinţa publică din data de 5 iunie 2025

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 23.07.2024, sub nr. de dosar x/2024, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcţia Migraţie - Biroul pentru Imigrări Caraş - Severin, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză:

- să anuleze adresa nr. x din data de 29.01.2024, emisă de pârât, adresă ce materializează refuzul nejustificat al acestei autorităţi publice de a elibera avizul de angajare solicitat de societatea reclamantă pentru domnul B., cetăţean al statului Pakistan;

- să oblige pârâtul să emită un nou act prin care să soluţioneze favorabil cererea de acordare a avizului de angajare pentru cetăţeanul străin.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 630 din data de 30.09.2024, a admis acţiunea reclamantei, a anulat adresa nr. x din data de 29.01.2024, emisă de pârât şi a obligat pârâtul să elibereze avizul de angajare solicitat de societatea reclamantă pentru domnul B., cetăţean al statului PAKISTAN.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Biroul pentru Imigrări Caraş - Severin, care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea acţiunii.

În motivarea căii de atac, încadrate în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a celor cuprinse în O.G. nr. 25/2014, privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, societatea intimată nu îndeplineşte condiţia generală impusă de prevederile art. 4 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 25/2014, întrucât nu desfăşoară nicio activitate pe teritoriul României, concluzia fiind aceea că avizul de angajare s-a solicitat în scopul migrării ilegale a unui cetăţean străin.

De altfel, chiar intimata recunoaşte faptul că străinii pe care intenţionează să-i angajeze, despre care susţine iniţial că vor desfăşura activităţi lucrative compatibile cu funcţiile pentru care solicită eliberarea a vizelor de angajare, în realitate, vor desfăşura activităţi la terţe persoane, ceea ce reprezintă eludarea prevederilor art. 17 alin. (1) şi (4) din O.G. nr. 25/2014. Potrivit organigramei societăţii intimate, aceasta din urmă are doar un post ocupat - cel de director - şi 300 de posturi vacante, ceea ce probează faptul că nu desfăşoară activităţi lucrative. În consecinţă, în raport de dispoziţiile art. 28 alin. (3) din ordonanţa anterior arătată, neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de aceasta constituie motive de refuz de eliberare a avizului de angajare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare în care a invocat excepţia tardivităţii recursului. De asemenea, intimata a solicitat, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Răspunzând punctual la motivul de recurs, partea a precizat următoarele:

Este corectă concluzia primei instanţe în sensul că intimata îndeplineşte condiţia de a desfăşura activităţi pe teritoriul României compatibile cu funcţia pentru care a solicitat eliberarea avizului de muncă. Din verificarea documentară a rezultat faptul că societatea are autorizată la Registrul Comerţului activitatea cod CAEN 2562 - Operaţiuni de mecanică generală, iar acestui cod CAEN îi corespunde funcţia aferenta codului COR 932906 - muncitor necalificat la asamblarea şi montarea pieselor. Or, tocmai pentru această funcţie a fost solicitat recurentului avizul de angajare pentru cetăţeanul străin.

Salariaţii intimatei urmează să fie repartizaţi pentru a-şi desfăşura activitatea la sediul altor persoane fizice sau juridice cu care aceasta se află în raporturi contractuale de furnizare servicii.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, precum şi a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat în limitele şi pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Aşa cum s-a precizat la pct. 1 al prezentei decizii, în temeiul prevederilor art. 28 alin. (5) din O.G. nr. .25/2014, privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, recurenta A. S.R.L. a dedus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ refuzul nejustificat de eliberare a avizului de angajare pentru dl. B., cetăţean al statului Pakistan în vederea ocupării funcţiei de muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, cod COR 932906.

În motivarea refuzului, autoritatea emitentă a făcut referire la neîndeplinirea condiţiei generale reglementate de prevederile art. 4 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 25/2014, respectiv aceea ca angajatorul persoană juridică, persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală să desfăşoare pe teritoriul României activităţi compatibile cu funcţia pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului. (sn) În concret, s-a reţinut faptul că societatea intimată nu se identifică la sediul social, nu desfăşoară efectiv activitate lucrativă, aspect rezultat şi din certificatul constatator nr. x din 04.12.2023, nu desfăşoară activităţile prevăzute în actul constitutiv sau modificator şi nici nu are puncte de lucru.

Primă instanţă a reţinut refuzul nejustificat de eliberare a avizului de angajare, întrucât societatea intimată a făcut dovada îndeplinirii condiţiei generale de emitere a avizului de muncă, constând în desfăşurarea de activităţi compatibile cu funcţia pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului. Astfel, din certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului rezultă că societatea are printre activităţile autorizate şi codul CAEN 2562 -"operaţiuni de mecanică generală".

În opinia instanţei, din interpretarea gramaticală a art. 4 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 25/2014, rezultă faptul că norma nu prevede sub nicio formă ca acele activităţi autorizate să se desfăşoare exclusiv la sediul declarat sau la un anumit punct de lucru al solicitantului, pentru a putea obţine avizul de muncă, ci practic oriunde pe teritoriul României.

Înalta Curte apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.:"când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii."

Instanţa de control judiciar constată că, într-adevăr, în motivarea acţiunii deduse judecăţii, intimata a arătat că, în calitate de agent de muncă temporară, calitate dobândită prin autorizaţia de funcţionare seria x nr. x din data de 26.06.2023 emisă de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, îi sunt aplicabile prevederile art. 88 - 102 din Codul Muncii, ale art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 1256/2011 şi ale Directivei 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară. Ca atare, era necesar ca avizul de angajare să fie solicitat de societate, autorizată ca agent de muncă temporară, pentru că acesta are calitatea de angajator.

Înalta Curte reţine că instanţa de fond nu a analizat incidenţa cadrului normativ mai sus arătat, ce reglementează instituţia agentului de muncă temporară, respectiv compatibilitatea acestuia cu prevederile O.G. nr. 25/2014, privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, instanţa de primă jurisdicţie nu s-a pronunţat nici asupra celor două contracte de prestări servicii depuse în susţinerea cererii de către recurentă din perspectiva dispoziţiilor art. 88 - 102 din Codul Muncii şi ale art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 1256/2011.

În fine, este de observat şi faptul că instanţa nu a analizat nici celălalt argument ce a stat la baza refuzului de eliberare a avizului de angajare solicitat de recurentă, respectiv acela că societatea nu se identifică la sediul social. Astfel, contrar celor menţionate de intimată în întâmpinarea depusă la fond, sediul social precizat în actele constitutive ale recurentei este acelaşi cu sediul social arătat în cererea adresată autorităţii publice intimate. În plus de aceasta, în certificatul de atestare fiscală nr. x din 08.12.2023, apare ca având sediul fiscal tot în municipiul Timişoara, str. x, apt. 8, jud. Timiş.

În raport de soluţia pronunţată în cauză, Înalta Curte reţine că părţile nu au beneficiat de un proces echitabil în condiţiile în care prima instanţă nu a verificat legalitatea refuzului de emitere a avizului de angajare pentru cetăţeanul pakistanez din perspectiva tuturor motivelor ce au stat la baza acestuia, a criticilor invocate în acţiunea dedusă judecăţii şi a incidenţei în speţă a cadrului normativ menţionat de părţile litigante.

În aceste condiţii, vătămarea procesuală cauzată prin încălcarea dreptului la un proces echitabil nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond la aceeaşi instanţă, pentru a se asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii judecătoreşti ce va fi dată în cauză.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea urmând a fi avute în vedere de către instanţa de trimitere cu ocazia rejudecării cauzei.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Serviciul pentru Imigrări Caraş-Severin împotriva sentinţei nr. 630 din 30 septembrie 2024 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.