Proportionality of experience requirements for key personnel in public procurement for historical monument restoration and the applicability of 10% financial corrections
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal's judgment that rejected the municipality's challenge to a 10% financial correction of approximately 3.73 million RON imposed by the Ministry of Investments and European Projects. The dispute involved the municipal authority's request to annul or reduce the sanction resulting from non-compliance notices and contestation decisions issued during a public procurement procedure for urban development and historical monument restoration works, where the applicant argued that experience requirements for key personnel (archaeologist, stone restorer, metal sculptor restorer, and surveyor) were proportionate to the project's complexity. The court held that the requirements were disproportionate and lacked a real link to the actual duties, as they demanded experience in natural stone pavement and lighting systems rather than restoration skills, violating principles of proportionality and competition under Law No. 98/2016 and ANAP Instruction No. 2/2017; consequently, the 10% penalty under Annex No. 2 to Government Ordinance No. 519/2014 was upheld because the conditions for reducing the sanction to 5% (effective participation of at least two eligible operators despite restrictive terms) were not met, and the lack of clarification requests by economic operators did not negate the restrictive nature of the criteria.
Legislator headnote
AI generatedart. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Proportionality of experience requirements for key personnel in public procurement for historical monument restoration and the applicability of 10% financial corrections: În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nemotivată - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. şi că aceasta a aplicat greşit normele de drept material - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 12.10.2022, sub nr. x/2022, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Deciziei cu nr. 204/07.09.2022 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Municipiul Cluj-Napoca, anularea Notei de constatare nr. 122591.3/08.07.2022, cu toate consecinţele ce decurg din anularea unor acte administrative, în subsidiar, reducerea corecţiei aplicate prin Nota de neconformitate nr. 122591.3/08.07.2022 de la 10% la 5% din valoarea solicitată la plată - 3.730.761,18 RON.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1623 din 19 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Calea de atac exercitată în cauză
Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 1623 din 19 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Recurenta-reclamantă a arătat că hotărârea instanţei de fond este nelegală întrucât nu cuprinde o analiză proprie a susţinerilor sale, ci reia într-o manieră aproape integrală considerentele prezentate de intimatul-pârât. O asemenea abordare, apreciază recurenta, echivalează cu lipsa motivării, fiind contrară dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., precum şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil. În opinia sa, lipsa unei examinări reale şi efective a argumentelor formulate conduce la o soluţie pur formală, care nu permite exercitarea controlului judiciar de legalitate.
De asemenea, recurenta a susţinut că instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material incidente. Astfel, a arătat că cerinţele de experienţă impuse pentru personalul-cheie desemnat în cadrul contractului - arheolog, restaurator de piatră, restaurator de sculptură metal şi topograf - au fost proporţionale cu complexitatea şi specificul lucrărilor vizate de proiect, respectiv amenajarea urbană şi restaurarea unor monumente istorice. În viziunea acesteia, solicitarea unei experienţe similare nu a avut caracter restrictiv, ci a urmărit asigurarea calităţii şi siguranţei în realizarea contractului, fiind conformă atât cu prevederile Legii nr. 98/2016, cât şi cu Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017.
Recurenta a mai invocat faptul că în procedura de atribuire au existat patru operatori înscrişi şi au fost formulate numeroase solicitări de clarificări, niciuna însă referitoare la cerinţa contestată ca fiind disproporţionată. În aceste condiţii, apreciază că nu se poate vorbi despre o restricţionare efectivă a accesului la procedură, iar concluzia instanţei de fond privind caracterul restrictiv al condiţiei este eronată.
În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, recurenta a arătat că menţinerea corecţiei financiare de 10% este nelegală, întrucât situaţia de fapt se impunea a fi încadrată fie într-o ipoteză care justifica anularea notei de neconformitate, fie, cel puţin, într-o ipoteză care permitea reducerea corecţiei la 5%. Potrivit acesteia, interpretarea dată de MIPE şi însuşită de instanţa de fond ignoră principiul proporţionalităţii şi conduce la o sancţionare excesivă raportat la gravitatea pretinsei abateri.
Pe fondul acestor critici, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei de fond şi, pe cale de consecinţă, anularea notei de neconformitate prin care a fost aplicată corecţia financiară de 10% asupra contractului, iar în subsidiar reducerea corecţiei la 5%.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat întâmpinare prin care
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Recurenta - reclamantă, UAT Municipiul Cluj-Napoca, a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 1623/19.10.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care a fost respinsă acţiunea în anulare a Notei de neconformitate nr. 122591.3/08.07.2022 şi a Deciziei nr. 204/07.09.2022. Prin aceste acte, MIPE a stabilit în sarcina recurentei-reclamante o corecţie de 10% din valoarea contractului nr. x/31.05.2021, încheiat cu asocierea dintre A. S.R.L. şi DE B. S.R.L., respectiv o reducere de 3.730.761,18 RON din valoarea totală de 37.307.611,76 RON a contractului.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susţinut că hotărârea instanţei de fond este nemotivată - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. şi că aceasta a aplicat greşit normele de drept material - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pe de o parte, s-a arătat că instanţa nu ar fi analizat argumentele formulate, limitându-se la a relua considerentele MIPE.
Pe de altă parte, recurenta a afirmat că cerinţele privind experienţa personalului-cheie erau justificate de specificul lucrărilor, dat fiind că acestea se derulau într-o zonă istorică protejată, iar impunerea unor condiţii suplimentare de calificare era necesară pentru asigurarea calităţii.
În subsidiar, recurenta a solicitat reducerea corecţiei la 5%, invocând principiul proporţionalităţii.
Examinând hotărârea atacată, instanţa de recurs reţine că aceasta cuprinde considerente clare şi suficiente, care explică raţionamentul instanţei de fond.
Pe fondul recursului, Curtea de Apel a arătat în mod judicios că, deşi proiectul viza lucrări într-o zonă istorică, atribuţiile efective ale experţilor desemnaţi - arheolog, restaurator de piatră, restaurator de sculptură metal şi topograf - nu impuneau experienţă anterioară în execuţia de lucrări de pavaj din piatră naturală şi sistem de iluminat. În raport cu aceste atribuţii, cerinţa impusă de autoritatea contractantă a fost apreciată ca disproporţionată şi lipsită de legătură reală cu obiectul contractului. Prin urmare, intimatul-pârât a procedat corect la aplicarea reducerii procentuale, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011 şi cu Anexa nr. 2 la H.G. nr. 519/2014.
În acord cu judecătorul fondului, instanţa de recurs subliniază, de asemenea, că simpla lipsă a unor solicitări de clarificări din partea operatorilor economici nu constituie dovada respectării principiului concurenţei. Simpla enunţare a unei cerinţe tehnice restrictive este suficientă pentru a descuraja participarea, chiar dacă aceasta nu a fost formal contestată în timpul procedurii.
Totodată, Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă nu a prezentat niciun element concret care să justifice introducerea cerinţei privind experienţa suplimentară, limitându-se la invocarea generică a specificului lucrărilor.
În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, Înalta Curte arată că procentul de 10% este prevăzut expres de Anexa nr. 2 la H.G. nr. 519/2014 pentru situaţiile în care autoritatea contractantă introduce criterii disproporţionate sau restrictive. Corecţia de 5% invocată de recurenta-reclamantă se aplică doar în situaţiile în care, deşi au existat cerinţe restrictive, concurenţa a fost totuşi menţinută prin participarea efectivă a cel puţin doi operatori economici eligibili. În speţă, aceste condiţii nu au fost îndeplinite, astfel că reducerea corecţiei nu se justifică.
Având în vedere considerentele expuse de instanţa de fond şi verificând legalitatea acestora, Înalta Curte constată că hotărârea atacată a fost pronunţată cu respectarea normelor de drept material şi procesual aplicabile.
Motivarea acesteia este suficientă şi pertinentă, iar concluzia privind caracterul disproporţionat al cerinţei impuse de recurenta-reclamantă se întemeiază pe analiza atribuţiilor efective ale personalului-cheie.
Prin urmare, criticile recurentei sunt nefondate.
Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 1623 din 19 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 1623 din 19 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 23 ianuarie 2025.