Revision of judicial disciplinary dismissal: absence of causal link between ECtHR Article 3 violation regarding criminal investigation and judges' conduct under Art. 509(1)(10) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, rendering the decision final and thereby upholding the Court of Appeal’s rejection of the petition for revision. The case involved a judicial inspectorate’s dismissal of a complaint seeking disciplinary action and removal of three judges, which the complainant challenged following a European Court of Human Rights (ECtHR) judgment against Romania for violating Article 3 of the Convention; the complainant argued that the domestic courts incorrectly failed to apply the ECtHR ruling to overturn the lower court's confirmation of the inspectorate’s actions. The Supreme Court held that the appeal lacked merit because the conditions for revision under Article 509(1)(10) of the Civil Procedure Code were not met, specifically finding no causal link between the ECtHR violation—which concerned the criminal investigation phase—and the specific conduct of the judges subject to the inspection, and clarifying that the res judicata authority invoked by the appellant was inapplicable in this context.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 10 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ, art. 430 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; Revision of judicial disciplinary dismissal: absence of causal link between ECtHR Article 3 violation regarding criminal investigation and judges' conduct under Art. 509(1)(10) CPC: Referitor la motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., acesta este considerat nefondat, hotărârea putând fi considerată nemotivată atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cât şi atunci când cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura pricinii, care nu au legătură cu speţa.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 29 mai 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.10.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a formulat plângere împotriva rezoluţiei din data de 28.09.2021 emisă de inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, precum şi împotriva rezoluţiei de clasare nr. 2443/23.08.2021, solicitând anularea acestora, declanşarea acţiunii disciplinare împotriva magistraţilor vizaţi de sesizarea sa, în sensul excluderii acestora din magistratură.
Prin sentinţa civilă nr. 2440 din 28 decembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti:
- a admis excepţia decăderii reclamantei din dreptul de a administra mijlocul material de probă constând în "înregistrarea din mediul oficial";
- a constatat că reclamanta este decăzută din dreptul de a administra mijlocul material de probă constând în "înregistrarea din mediul oficial";
- a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ., care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 5.06.2024, sub dosar nr. x/2024.
2. Soluţia instanţei de revizuire
Prin sentinţa civilă nr. 1399/2024 din 5 septembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2, recurenta-revizuentă A. a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea unei soluţionări corecte a cererii de revizuire în raport de toate argumentele relevate în recurs, în raport de considerentele hotărârii CEDO care stă la baza iniţierii cererii de revizuire, precum şi în raport de toate hotărârile CEDO anterior citate şi a unui probatoriu complet şi corect interpretat.
Un prim aspect de nelegalitate a hotărârii criticate îl reprezintă excluderea Sentinţei 2440/28.12.2022 de la revizuire, în ipoteza în care se constată admisibilitatea cererii de revizuire, precum şi în condiţiile în care textul art. 509 alin. (1) pct. 10 din C. proc. civ. nu cerere în mod imperativ existenţa unei hotărâri CEDO dedicată împotriva unei anume sentinţe judecătoreşti.
În memoriul de recurs, este invocată forţa obligatorie a jurisprudenţei CEDO şi în consecinţă obligativitatea aplicării deciziei CEDO precitate.
În final este invocat faptul că hotărârea primei instanţe nu cuprinde în concret motivele pe care se întemeiază, fiind mai degrabă raţionamente generale care nu răspund problemelor de drept ridicate prin cererea de revizuire cum ar fi autoritatea de lucru judecat sau puterea de lucru judecat, ca o consecinţă a prevalentei dreptului european asupra dreptului intern, aplicabilitatea Hotărârii CEDO şi pentru care motive nu sunt aplicabile celelalte hotărâri CEDO anterior citate sau motivele pentru care se impune nesancţionarea omiterii sau îndepărtarea din analiză a probelor care dovedeau tortura si tratamentele inumane la care au fost supuşi reclamanta-revizuentă şi cei doi copii minori, de 2 si respectiv 4 ani la data producerii agresiunilor continue, iar nu pasagere sau disparate, agresiuni care continuă şi în prezent.
În drept au fost invocate art. 488 pct. 6, 7 şi pct. 8 din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în recurs
Intimata Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la filele x - 29/verso dosar.
Referitor la motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., acesta este considerat nefondat, hotărârea putând fi considerată nemotivată atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cât şi atunci când cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura pricinii, care nu au legătură cu speţa.
În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. - când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat se arată că nici acesta nu se confirmă, recurenta făcând o interpretare defectuoasă a noţiunii de autoritate de lucru judecat, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 430 C. proc. civ.. Împrejurarea că cererea de revizuire a fost respinsă, ca nefondată, Curtea de Apel Bucureşti reţinând că Hotărârea pronunţată în cauza nr. 36049/12.12.2021, prin care Statul Român a fost condamnat pentru încălcarea art. 3 din CEDO, face trimitere în mod exclusiv la faza de urmărire penală şi la tergiversarea urmăririi penale privind plângerea reclamantei din 24.09.2018, nefăcându-se nicio menţiune cu privire la activitatea judecătorilor B., C. şi D. din cadrul Tribunalului Teleorman, ce a făcut obiectul verificărilor în dosarul nr. x al Inspecţiei Judiciare, nu echivalează cu încălcarea autorităţii de lucru judecat, cum în mod eronat susţine recurenta.
Faţă de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se arată că hotărârea de fond ar putea fi casată doar dacă instanţa ar fi aplicat o normă generală, nesocotind existenţa normei speciale (Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor - norme speciale în materie disciplinară. Or, se observă cu uşurinţă ca instanţa a analizat criticile revizuientei prin raportare la legile speciale în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor)
În mod legal şi temeinic a înlăturat instanţa susţinerile revizuientei privind incidenţa în speţa dedusă judecăţii a Hotărârii CEDO pronunţate în cauza nr. 36049/2021 deoarece nu a existat o încălcare a drepturilor reclamantei izvorâtă din sentinţa nr. 2440/28.12.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, ori din modalitatea de efectuare a verificărilor prealabile, ci încălcarea constatată viza activitatea organelor de urmărire penală.
Mai mult decât atât, prin hotărârea CEDO nu s-a făcut nicio menţiune cu privire la vreo încălcare ce ar rezulta din modalitatea de soluţionare a apelului de către cei 3 judecători faţă de care revizuenta a solicitat efectuarea de verificări prealabile.
În concluzie s-a arătat că hotărârea pronunţată de CEDO nu are nicio înrâurire în prezenta speţă, nu există nicio relaţie cauzală între încălcarea constatată şi modul de efectuare a verificărilor de către Inspecţia Judiciară în privinţa celor 3 magistraţi judecători, verificări a căror legalitate a fost confirmată pe cale judiciară prin sentinţa civilă nr. 2440/28.12.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, prezentul recurs având la bază o interpretare eronată a dispoziţiilor legale invocate de recurentă.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
1. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă susţine că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Înalta Curte constată că hotărârea recurată respectă exigenţele impuse prin art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., cuprinzând expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţa de fond pe baza înscrisurilor depuse la dosar şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia. Hotărârea judecătorească recurată cuprinde în motivarea sa argumentele pro şi contra care au format, în fapt şi în drept, convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, argumente care, se raportează, la susţinerile şi apărările părţilor, precum şi la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii, prima instanţă arătând în esenţă că nu există nicio relaţie cauzală între încălcarea constatată prin hotărârea CEDO şi modul de efectuare a verificărilor de către Inspecţia Judiciară în privinţa celor 3 magistraţi, verificări a căror legalitate a fost confirmată pe cale judiciară prin sentinţa civilă nr. 2440/28.12.2022 a Curţii de Apel Bucureşti. Din această concluzie şi din raţionamentul primei instanţe rezultă, fie şi numai în mod implicit, că celelalte argumente privind autoritatea de lucru judecat sau aplicabilitatea altor decizii CEDO invocate sunt nefondate.
Aşadar, în cazul de faţă, Înalta Curte constată că instanţa de fond a demonstrat în scris, în mod concret şi coerent, prin furnizarea unei interpretări proprii a situaţiei de fapt şi raportului juridic dedus judecăţii, aspecte relevate şi de coroborarea atât cu probele administrate în cauză, cât şi cu ocazia dezbaterilor pe fond şi urmează a respinge acest motiv de casare.
2. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. - când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat Înalta Curte constată că recurenta interepretează în mod eronat noţiunea de autoritate de lucru judecat, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 430 C. proc. civ.. Astfel, faptul că cererea de revizuire a fost respinsă ca nefondată, deoarece Hotărârea pronunţată în cauza nr. 36049/12.12.2021, prin care Statul Român a fost condamnat pentru încălcarea art. 3 din CEDO, face trimitere în mod exclusiv la faza de urmărire penală şi la tergiversarea urmăririi penale privind plângerea recurentei-reclamante din 24.09.2018 şi pentru lipsa menţiunilor cu privire la activitatea judecătorilor B., C. şi D. din cadrul Tribunalului Teleorman, ce a făcut obiectul verificărilor în dosarul nr. x al Inspecţiei Judiciare, nu echivalează cu încălcarea autorităţii de lucru judecat, cum în mod eronat susţine recurenta. Nu este incidentă în cauză autoritatea de lucru judecat, cererea de revizuire fiind respinsă pentru neîdeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ.
3. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Acest motiv este nefondat prima instanţă reţinând în mod judicios hotărârea pronunţată de CEDO în cauza nr. 36049/2021 din data de 12.12.2023 nu are nicio înrâurire în prezenta speţă, nu există nicio relaţie cauzală între încălcarea constatată şi modul de efectuare a verificărilor de către Inspecţia Judiciară în privinţa celor 3 magistraţi, verificări a căror legalitate a fost confirmată pe cale judiciară prin sentinţa civilă nr. 2440/28.12.2022 a Curţii de Apel Bucureşti.
Concluzia primei instanţei a fost rezultatul analizei condiţiilor pentru cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ. respectiv: CurteaEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti; efectele vătămătoare sunt datorate unei hotărâri judecătoreşti ce produce consecinţe grave şi acestea continuă să se producă.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1399/2024 din data de 5 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1399/2024 din data de 5 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 29 mai 2025.