Validity of financial corrections for alleged bid rigging absent proof of beneficiary involvement in tender manipulation

Şedinţa publică din data de 30 mai 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 29.07.2022, pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Competitivitate, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 30542 din 17.03.2022, a Raportului final OLAF nr. OC/2019/0835/A5, a Deciziei nr. 64514/09.06.2022 privind soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantă, înregistrată la Direcţia Generală Programe Europene Competitivitate sub nr. x/18.05.2022, respectiv a adresei de înaintare nr. 44499/09.00022; a solicitat obligarea părţii adverse la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin sentinţa civilă nr. 90 din 17 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului pentru capătul de cerere având ca obiect anulare Raport final OLAF nr. OC/2019/0835/A5 invocată de pârât;

A respins cererea având ca obiect anulare Raport final OLAF nr. OC/2019/0835/A5 ca fiind promovat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

A admis excepţia inadmisibilităţii cererii având ca obiect anulare Adresa nr. x/09.06.2022 invocată de pârât;

A respins cererea având ca obiect anulare Adresă nr. 44.499/09.06.2022 ca fiind inadmisibilă;

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene-Direcţia Generală Programe Europene Competitivitate;

A anulat Decizia nr. 64514/09.06.2022 şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 30542/17.03.2022, privind proiectul:

"Modernizare şi extindere capacitate de producţie la S.C. A. SRL";

A admis în parte cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5.100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 5.000 RON onorariu de expert şi 100 RON taxă judiciară de timbru.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

După o prezentare succintă a întregii situaţii de fapt, recurentul-pârât, în dezvoltarea motivului de recurs circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., susţine că prima instanţa s-a limitat la a admite acţiunea intimatei reclamante fără însa a motiva intr-un mod pertinent soluţia pronunţata şi fără a ţine cont de apărările pârâtului, concluzionând că autoritatea contractanta si-a îndeplinit obligaţiile prevăzute in

Anexa 7 la contractul de finanţare nr. x/14.06.2012 respectând etapele procedurii de achiziţie si apreciind totodată, in mod eronat, ca bunurile mobile ce au format obiectul contractului de achiziţie nu au fost supraevaluate.

Necesitatea motivării soluţiei impune ca instanţa să facă o analiză proprie a aspectelor de fapt şi de drept relevante, cu examinarea argumentelor părţilor, ceea ce va determina intr-un final formarea convingerii proprii a instanţei. Or, in cauza instanţa de fond nu a făcut o analiză asupra aspectelor învederate de către ministerul pârât in apărările formulate, mulţumindu-se doar la a achiesa la apărările intimatei - reclamante. Susţine că, astfel cum a arătat prin întâmpinare si obiecţiunile la raportul de expertiza şi aşa cum rezultă şi din documentele depuse la dosar, aceasta achiziţie este susceptibilă de fraudă, fiind trimisă în acest sens de către instituţia pârâtă adresa la DNA, cauza fiind în curs de cercetare, aţa cum rezultă din documentele depuse la dosar.

Mai mult decât atât, arată recurentul-pârât, intr-un mod total eronat a admis instanţa de judecata o expertiza care sa stabilească valoarea bunurilor si serviciilor achiziţionate. Or, obiectivul expertizei vizează conformitatea preturilor, pe când titlul de creanţă a cărui anulare se cere în prezenta cauză a fost emis ca urmare a constatării manipulării ofertelor din procedura de achiziţie.

De asemenea, susţine recurentul-pârât, deşi sentinţa nr. 90/17.03.2023 cuprinde 19 pagini, motivarea şi raţionamentul instanţei de judecată sunt expuse doar la pagina 17 din cuprinsul acesteia.

Din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul pârât susţine în esenţă următoarele aspecte:

În urma investigaţiilor efectuate de OLAF privind proiectul implementat de S.C. A. S.R.L., concluzii evidenţiate în cadrul Raportului final OLAF OC/2019/0835 cazul nr. OC/2019/0835/A5, au rezultat neregularităţi în organizarea/derularea procedurii de achiziţie şi implicit în atribuirea contractului de achiziţie nr. x/17.07.2012, având ca obiect furnizarea celor 82 maşini de tricotat, în sensul manipulării ofertelor.

Instituţia pârâtă, în calitate de autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor POS CCE, are obligaţia de a verifica constatările cu implicaţii financiare, conform dispoziţiilor legale menţionate mai sus.

Astfel, în urma verificărilor documentare efectuate de structura competenta din cadrul instituţiei, rezultatul verificărilor a fost consemnat în Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/17.03.2022.

Potrivit prevederilor Regulamentului Uniunii Europene nr. 883/2013, al Parlamentului European şi al Consiliului, Oficiul European de Luptă Antifraudă OLAF) exercită competenţele de investigare conferite Comisiei Europene, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene/donator public internaţional, împotriva fraudei cu fonduri europene si nu numai.

Prin adresa DGPEC cu nr. x/18.03.2022. Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergentă nr. 30542/17.03.2022 (actul contestat), a fost comunicată Direcţiei Naţionale Anticorupţie(DNA) în vederea iniţierii măsurilor care se impun.

Indiciul de fraudă identificat de instituţia pârâtă este manipularea ofertelor, cu impact direct asupra preţului echipamentelor achiziţionate.

Astfel, contrar susţinerilor intimate-reclamantei din cuprinsul acţiunii, situaţia de fapt supusă atenţiei procurorilor anticorupţie este următoarea:

În cursul verificărilor efectuate de OLAF la 6 mai 2021 la sediul societăţii B. S.R.L. (Carpi, Italia) asupra documentelor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziţie, s-a constatat că deşi societatea B. S.R.L. nu a participat la procedura de licitaţie menţionată mai sus, la verificarea calculatoarelor, s-au regăsit documente care menţionează societăţile C. S.R.L. şi D.., ofertanţi în cadrul procedurii de achiziţie.

în ceea ce priveşte societatea C. S.R.L., au fost găsite documente având următoarea formulare: "Documenti A. per C.", reprezentând formularele care au fost completate pentru o ofertă din cadrul unei licitaţii, denumite "Formularul F.01", "Formularul F.02", "Formularul F.03", "Formularul F.04" şi "Formularul F.05". Aceste documente au fost completate şi au avut în roşu menţiunea "Timbra e firma del legale rappresentate".

Data "Formularului F.05" este 27 iunie 2012, respectiv data la care societatea C. S.R.L. a depus documentele pentru a participa la licitaţia de vânzare a echipamentului de tricotat. "Formularul F.05" denumit "Formular oferta financiara" a fost formularul care a conţinut preturile utilajelor, preţul menţionat în documentul găsit la sediul B. este acelaşi cu cel din oferta depusă la licitaţia oficială şi ulterior la Autoritatea de Management.

În ceea ce priveşte societatea D., OLAF a găsit documentul intitulat "DOCUMENTI PER STD", reprezentând formularele care au fost completate pentru oferta de ofertă, denumite "Formularul F.01", "Formularul F.02", "Formularul F.03", "Formularul F.04" şi "Formularul F.05". Data "Formularului F.05" este 27 iunie 2012 şi conţine următoarele afirmaţii:

"Vă rugăm să ne confirmaţi dacă este corect să notăm numele domnului E." şi "Vă rugăm să verificaţi data în copie, deoarece cred că trebuie să scriem iunie şi nu iulie". "Formularul F.05" cu denumirea "Formular oferta financiara" a fost formularul care a conţinut preturile utilajelor, care sunt identice cu cele raportate în oferta depusă în cadrul licitaţiei oficiale şi ulterior la Autoritatea de Management.

Potrivit aspectelor evidenţiate în Raportul final OLAF OC/2019/0835 - cazul nr. OC/2019/0835/A5, în urma verificărilor efectuate, investigatorii OLAF consideră că situaţia în care B. S.R.L. deţinea documentaţia referitoare la participarea a doi concurenţi (D. şi C. SRL) la procedura de licitaţie, reprezintă o încălcare a dispoziţiei de la punctul 3 din "Instrucţiunile de achiziţii publice pentru beneficiarii privaţi ai Programului Creşterea Competentelor Economice". Manipularea procedurii de licitaţie a condus la primirea necuvenită de către S.C. A. S.R.L. a fondurilor rambursate de instituţia pârâtă.

Investigaţia demarată de investigatorii OLAF, a vizat neregularităţile identificate în organizarea/derula rea procedurii de achiziţii şi, implicit, în atribuirea contractului de furnizare a celor 82 maşini de tricotat.

Prin urmare, prezentul titlu de creanţă a fost întocmit în baza constatărilor evidenţiate în Raportul final OLAF OC/2019/0835 si a propriilor verificări, fiind sancţionate neregularităţile identificate în derularea procedurii de atribuire, iar nu în cea de implementare a proiectului.

La analiza prezentării situaţiei de fapt şi de drept reţinute în cauză, se poate constata că instanţa de fond a pronunţat sentinţa civilă nr. 90/17.03.2023 prin aplicarea greşită a prevederilor in materia achiziţiilor publice.

Astfel, prima instanţa a reţinut in mod eronat ca intimate-reclamanta nu a săvârşit abaterea astfel încât sa ii fie imputabilă acesteia neregula, ci B. S.R.L. deşi nu a participat la procedura de achiziţie, in cadrul acesteia s-au regăsit documentele care menţionează societăţile C. S.R.L. şi D., ofertanţi in cadrul achiziţiei.

Aşadar, in viziunea primei instanţe daca in cadrul achiziţiei a fost săvârşita o fraudă, atât OLAF cat si autoritatea de management nu erau obligate sa investigheze din moment ce frauda nu a fost săvârşita de autoritatea contractanta(beneficiar).

Contrar raţionamentului deficitar al primei instanţe, arată recurentul-pârât, tocmai posibila săvârşire a unei fraude(in prezent in investigare la DLAF), a condus la întocmirea titlului de creanţa.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a reţinut in sentinţa faptul că paratul nu a depus probe din care să rezulte că reclamanta avea cunoştinţa de o astfel de stare de fapt reţinuta in Raportul OLAF si, in consecinţa ca a fost implicată in procedura de atribuire a contractului, or acest raţionament al Curţii de Apel Craiova este total eronat întrucât Ancheta OLAF si toate investigaţiile s-au făcut pe seama documentelor transmise de beneficiar, respectiv: "Verificările efectuate de către OLAF au vizat aspecte care fac trimitere la manipularea procedurii de licitaţie şi stabilirea unor preţuri supraevaluate ale unor maşini de tricotat achiziţionate în cadrul proiectului derutat de către beneficiar, în acest sens, OLAF a efectuat o serie de controale ta faţa locului, în România şi în Italia în 2020-2021, la sediul beneficiarului român al proiectului şi al operatorilor economici români şi italieni".

In ceea ce priveşte proba cu expertiza, considera că, având loc o investigaţie în curs la DLAF, instanţa nu a ţinut seama de acest aspect foarte important şi a dispus efectuarea unui mijloc de probă ce nu avea ce să dovedească, în prezenta cauză fiind vorba despre o procedura de achiziţie manipulată şi nu despre stabilirea unor preturi (aşa cum a fost stabilit obiectivul expertizei încuviinţat de instanţa).

Concluziile raportului de expertiză au fost fundamentate exclusiv pe baza a două adrese emise de două societăţi comerciale cu sediul în Italia, sub formă de declaraţii pe propria răspundere, adrese care, atât sub aspectul formei, cât şi cu privire la conţinutul acestora, sunt complet lipsite de relevanţă.

Astfel, persoana fizică F., declară într-o calitate care nu este precizată, în numele G. soc.ari, următoarele:"Declar, din ştiinţa mea, în legătură cu cele de mai sus, că preţul utilajului în 2012 a variat între 65.000,00 euro şi 70.000,00 euro chiar şi luând în considerare reduceri speciale în cazul achiziţiilor de peste 10 unităţi."

Cea de-a doua declaraţie este semnată de domnul H., care precizează calitatea de director general al societăţii I., prin care se precizează:"Declar că am auzit împrejur şi de la anumiţi tricotatori şi colegi că maşinile, anul 2012 au preţuri de vânzare cuprinse între 65.000 şi 70.000 Euro".

Se observă faptul că cele două adrese pe care îşi întemeiază expertul tehnic "studiul de piaţă" au în comun următoarele elemente: ambele au fost emise în numele unor societăţi comerciale cu sediul în Italia, şi au fost emise pentru reclamanta A. S.R.L. în aceiaşi dată, 17.01.2023; ambele conţin aprecieri de ordin subiectiv precum "din ştiinţa mea", "am auzit împrejur", care conduc la evaluări ale preţului utilajelor respective în marje identice, respectiv "între 65.000 şi 70.000 Euro".

Cu toate aceste deficienţe de formă şi de fond arătate mai sus, din maniera de redactare a concluziilor formulate la finalul Raportului de expertiză, rezultă faptul că expertul tehnic şi-a formulat opinia exclusiv pe baza "informaţiilor" cuprinse în aceste adrese.

Mai mult, în cuprinsul Raportului, expertul tehnic desemnat face următoarele aprecieri:"Referitor la preţurile identificate de către OLAF la nivelul anului 2014-2015, pentru acelaşi tip de bunuri consider că nu se poate stabili cu exactitate valoarea acestor bunuri la nivelul anului 2012 prin raportarea ta preţurile identificate la o diferenţă de 2-3 ani de zile mai târziu, fiind cunoscut faptul că avansul tehnologic cât şi cererea şi oferta de pe piaţă poate influenţa semnificativ preţul bunurilor de tipul celor evaluate".

Astfel, raportat la susţinerile expertului judiciar, se poate observa cu uşurinţă lipsa de relevanţă a acestora în măsura în care abaterea constatată de OLAF nu vizează în principal supraevaluarea preţurilor utilajelor (acesta fiind doar efectul), acuzaţia principală fiind cea de manipulare a procedurii de licitaţie după ce s-a constatat faptul că la sediul societăţii B. S.R.L. a fost identificată documentaţia de participare a doi concurenţi (D. şi C. S.R.L.) la procedura de licitaţie pentru furnizarea maşinilor de tricotat. Or. obiectivul expertizei vizează conformitatea preturilor, pe când titlul de creanţă a cărui anulare se cere în prezenta cauză a fost emis ca urmare a constatării manipulării ofertelor. Chiar dacă Raportul de expertiză va fi omologat în forma actuală, concluziile acestuia nu ar trebui să fie reţinute drept motive de admitere a acţiunii reclamantului, având în vedere faptul că Raportul final OLAF nr. OC/2019/0835/A5 conţine constatări referitoare la posibilele nereguli identificate în cazul proiectului ce ţin de manipularea procedurii de licitaţie.

Verificările efectuate de către OLAF au vizat aspecte care fac trimitere la o posibilă manipulare a procedurii de licitaţie şi stabilirea unor preţuri supraevaluate ale unor maşini de tricotat achiziţionate în cadrul proiectului derulat de către beneficiar.

În acest sens, OLAF a efectuat o serie de controale la faţa locului, în România şi în Italia în 2020-2021, la sediul beneficiarului român al proiectului şi al operatorilor economici români şi italieni.

A opune concluziilor unui Raport emis de OLAF opiniile a doi particulari aleşi de expert drept evaluatori ai preţurilor denotă o manieră superficială de efectuare a expertizei tehnice (al cărei unic obiectiv stabilit este oricum irelevant în raport cu motivele aplicării corecţiei financiare - manipularea procedurii de licitaţie).

Astfel, contrar concluziilor Raportului de expertiză, situaţia de fapt supusă atenţiei procurorilor anticorupţie este următoarea:

În fapt, în cursul verificărilor efectuate de OLAF la 6 mai 2021 la sediul societăţii B. S.R.L. (Carpi, Italia) asupra documentelor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziţie, s-a constatat că deşi societatea B. S.R.L. nu a participat la procedura de licitaţie menţionată mai sus, la verificarea calculatoarelor, s-au regăsit documente care menţionează societăţile C. S.R.L. şi D., ofertanţi în cadrul procedurii de achiziţie.

Potrivit aspectelor evidenţiate în Raportul final OLAF OC/2019/0835 - cazul nr. OC/2019/0835/A5, în urma verificărilor efectuate, investigatorii OLAF consideră că situaţia în care B. S.R.L. deţinea documentaţia referitoare la participarea a doi concurenţi D. şi C. SRL) la procedura de licitaţie, reprezintă o încălcare a dispoziţiei de la punctul 3 din "Instrucţiunile de achiziţii publice pentru beneficiarii privaţi ai Programului Creşterea Competenţelor Economice".

Manipularea procedurii de licitaţie a condus la primirea necuvenită de către S.C. A. S.R.L. a fondurilor rambursate de Autoritatea de Management POSCCE.

Pe cale de consecinţă, investigaţia demarată de investigatorii OLAF a vizat neregularităţile identificate în organizarea/derularea procedurii de achiziţii şi, implicit, în atribuirea contractului de furnizare a celor 82 maşini de tricotat.

Mai mult decât atât, din Adresa Direcţiei Naţionale Anticoruptie cu privire la speţa in cauza, înregistrată la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu nr. 11472/26.01.2023, rezultă că DNA aduce la cunoştinţa instituţiei pârâte ca DNA a solicitat Departamentului pentru Lupta Antifraudă(DLAF) efectuarea unui control de specialitate în legătură cu aspectele semnalate mai sus, motiv pentru care consideră că dosarul trebuie suspendat până la soluţionarea investigaţiei DLAF/DNA.

În considerarea celor ce preced, având în vedere că prima instanţă nu a motivat hotărârea si a tratat cu superficialitate speţa cu care a fost învestită şi în contradicţie cu sensul normelor legale incidente, carenţe ale soluţiei primei instanţe ce atrag incidenţa motivelor de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 din Codul de procedură

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susţinând în esenţă că hotărârea atacată este motivată şi a fost dată cu interpretarea corectă a normelor de drept material.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile recurentului-pârât circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. sunt neîntemeiate.

Potrivit textului de lege mai sus enunţat, se poate solicita casarea unei hotărâri atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant şi, nu în ultimul rând, raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Înalta Curte subliniază în acest context şi faptul că motivarea unei hotărâri judecătoreşti nu este în principal o problemă cantitativă, ci una calitativă, motivul de casare, invocat de altfel în subsidiar de recurenta reclamantă, nefiind incident decât în situaţia nemotivării hotărârii judecătoreşti, iar nu şi în situaţia în care argumentele aduse de parte au fost analizate, însă au fost găsite ca neîntemeiate.

Pe cale de consecinţă, instanţa de control judiciar reţine că motivarea insuficientă sau contradictorie nu poate fi reţinută raportat la sentinţa atacată. Instanţa are obligaţia de a răspunde argumentelor esenţiale invocate de părţi, iar nu tuturor susţinerilor formulate de acestea.

Astfel, aşa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunţate în Cauza Gheorghe Mocuţa împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deşi articolul 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligaţia de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanţele trebuie să răspundă la argumentele esenţiale ale părţilor, dar măsura în care se aplică această obligaţie poate varia în funcţie de natura hotărârii şi, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanţelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Înalta Curte constată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre motivată şi nu există niciun element care să indice caracterul arbitrar al modalităţii în care instanţa a aplicat legislaţia relevantă pentru faptele cauzei, motivarea are legătură logică cu argumentele dezvoltate de părţi, fiind respectate cerinţele unui proces echitabil, inclusiv prin raportare la prevederile art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

În concluzie, Înalta Curte apreciază că nu poate fi reţinută niciuna dintre ipotezele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sens în care apreciază nefondate susţinerile recurentei-reclamante privind incidenţa unui astfel de motiv de casare.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauză, demersul judiciar iniţiat de reclamanta din prezenta cauză, astfel cum a fost precizat, vizează anularea atât a Deciziei nr. 64514/09.06.2022, cât şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 30542/17.03.2022, privind proiectul:

"Modernizare şi extindere capacitate de producţie la S.C. A. SRL", reclamanta formulând contestaţia ce formează obiectul prezentului litigiu.

Prin sentinţa recurată, acţiunea a fost admisă, Decizia nr. 64514/09.06.2022 şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 30542/17.03.2022 au fost anulate, iar pârâtul a formulat recurs, reiterând aspecte prezentate în faţa primei instanţe, sub formă de critici de nelegalitate cu privire la greşita interpretare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar şi să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Instanţa de recurs reţine că, în cauză, urmare a verificărilor documentare efectuate, in conformitate cu informaţiile incluse în Raportul final OLAF nr. OC/2019/0835, s-a constatat existenţa unor nereguli privind atribuirea contractului de furnizare de bunuri şi servicii nr. x/17.17.2012, respectiv manipularea procedurii de licitaţie publică şi practicarea unor preţuri supraevaluate faţă de nivelul pieţei. S-a reţinut că, în cursul verificărilor efectuate de OLAF la data de 06.05.3021 la sediul societăţii B. S.R.L., asupra documentelor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziţie, s-a constatat că, deşi societatea B. S.R.L. nu a participat la procedura de licitaţie menţionată, in cadrul acesteia s-au regăsit documente care menţionează societăţile C. S.R.L. şi D.., ofertanţi în cadrul procedurii de achiziţie maşini de tricotat-82 buc. şi software pentru procesul de producţie-10 licenţe.

În consecinţă, pârâtul, pentru neregulile constatate a considerat că este aplicabilă o rată de 25% a corecţiei financiare asupra valorii eligibile a contractului de achiziţie nr. x/17.07.2012, autorizat la plată, stabilind in sarcina reclamantei o creanţă de 3.326.276,75 RON, reţinând în sarcina reclamantei, cu titlu de neregulă, manipularea procedurii de licitaţie publică şi practicarea unor preţuri supraevaluate faţă de nivelul pieţei, toate in legătură cu atribuirea contractului de furnizare de bunuri şi servicii nr. x/17.17.2012.

În acest context, instanţa de recurs constată că judecătorul fondului a reţinut şi interpretat în mod corect cadrul normativ aplicabil în cauză.

În soluţionarea criticilor de nelegalitate trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) din O.U.G. nr. 66/2011, în care sunt definite noţiunile de "neregulă" şi, respectiv "fraudă".

Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, pentru a fi în prezenţa unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acţiunea/inacţiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale naţionale şi/sau europene, precum şi prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

În afară de prevederile din legislaţia naţională, noţiunea de neregulă este definită de art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 ca reprezentând "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar, care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui ofertant economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al UE, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general" (dispoziţie regăsită şi în art. 2 pct. 36 din Regulamentul CE nr. 1303/2013, care a înlocuit Regulamentul CE nr. 1083/2006).

De asemenea, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995, "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

Din interpretarea logico-juridică a dispoziţiilor legale anterior menţionate, rezultă că neregula apare atunci când beneficiarul săvârşeşte o abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, iar abaterea ar trebui să prejudicieze sau să fie de natură a crea un prejudiciu, printr-o sumă plătită necuvenit, neregula putând fi săvârşită, sub aspectul vinovăţiei, cu intenţie sau din culpă.

În acest context, Înalta Curte constată că argumentele recurentului-pârât, referitoare la manipularea ofertelor, cu impact direct asupra preţului echipamentelor achiziţionate, nu sunt fondate.

Astfel, contrar susţinerilor recurentului-pârât potrivit cărora indiciul de fraudă identificat de instituţia pârâtă este reprezentat de manipularea ofertelor, cu impact direct asupra preţului echipamentelor achiziţionate, Înalta Curte constată că acest lucru nu poate fi imputat reclamantei, câtă vreme nu s-a făcut dovada unei implicări efective a acesteia in procedura de manipulare a licitaţiei. În acest sens, instanţa de control judiciar constată că la dosar nu există probe din care să rezultă că reclamanta avea cunoştinţă de o astfel de stare de fapt reţinută în Raportul OLAF despre care face vorbire şi recurentul şi, în consecinţă că a fost implicată în procedura de atribuire a contractului.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt nefondate şi criticile referitoare la lipsa de utilitate a expertizei prin care s-a stabilit că bunurilor mobile ce au format obiectul contractului de achiziţie nu au fost supraevaluate faţă de nivelul pieţei din anul 2012, câtă vreme verificările efectuate de către OLAF au vizat aspecte care faceau trimitere la o posibilă manipulare a procedurii de licitaţie şi stabilirea unor preţuri supraevaluate ale unor maşini de tricotat achiziţionate în cadrul proiectului derulat de către beneficiar.

Mai mult, din actele depuse la dosarul de recurs chiar de către recurentul-pârât rezultă că, prin adresa nr. x/2022, Departamentul de Luptă şi Antifraudă a comunicat pârâtului-recurent că lucrarea DLAF nr. 900/2022, având ca obiect proiectul "Modernizare şi Extindere Capacitate Producţie la S.C. A. SRL", a fost clasată, fiind astfel nefondate susţinerile recurentului referitoare la posibila săvârşire a unei fraude (in investigare la DLAF), care ar fi condus la întocmirea titlului de creanţa.

Prin urmare, se constată că în mod corect prima instanţă a dispus anularea Deciziei nr. 64514/09.06.2022 şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 30542/17.03.2022, privind proiectul " Modernizare şi extindere capacitate de producţie la S.C. A. SRL", sentinţa recurată fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Competitivitate împotriva sentinţei civile nr. 90 din 17 martie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 30 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.