Contractor's challenge to 10% EU funds correction rejected; financial penalty on road project upheld.

Şedinţa publică din data de 30 mai 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 19.05.2021, sub numărul x/2021, reclamanta C.N.A.I.R. S.A. DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI CLUJ a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII-DIRECŢIA GENERALĂ ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU TRANSPORT, anularea Deciziei nr. 46 din 17.03.2021 emisa de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Direcţia Generala Organismul Intermediar pentru Transport, decizie potrivit căreia a fost respinsă ca neîntemeiata contestaţia nr. 10758/02.03.2021 înregistrata la Direcţia Organismul Intermediar pentru Transport sub nr. x/02.03.2021, fiind menţinută Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/08.02.2021 pentru proiectul "Reabilitarea DN 76, Deva-Oradea - Faza II", si, pe cale de consecinţă, anularea Notei nr. 5391 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale in cadrul obiectivului convergenta încheiata la data de 08.02.2021 privind proiectul "Reabilitare DN 76, Deva - Oradea - Faza II". In subsidiar, a solicitat înlocuirea corecţiei aplicate, de 10% din valoarea contractului nr. x/3010/09.07.2019, cu o corecţie de 5% din valoarea contractului.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 218 din 14.06.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Transport, ca nefondată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 218 din 14.06.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, a declarat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanţe, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

În esenţă, recurenta-reclamantă arată că instanţa de fond a apreciat ca prima abatere se referă la faptul ca reclamanta nu a aplicat întocmai, in etapa de evaluare a ofertelor, algoritmul de calcul stabilit in vederea determinării punctajului total al propunerii tehnice, aşa cum a fost specificat in Anunţul de participare/Fisa de date si anexa - Fisa de acordare a punctajului in conformitate cu factorii de evaluare selectaţi, fapt ce a determinat distorsionarea rezultatului procedurii.

Recurenta-reclamantă arată că rezultatul procedurii nu a fost distorsionat, niciunul dintre participanţii la procedura nefiind nedreptăţit sau, dimpotrivă, favorizat. Consideră că în mod eronat prima instanţa a înlăturat din ansamblul probator raportul de expertiză, raport care a fost administrat tocmai pentru a dovedi contrariul celor reţinute de către organismul de control - respectiv că rezultatul procedurii nu a fost distorsionat.

Cu privire la procedura de atribuire, arată că in cauza au fost depuse un număr de 3 (trei) oferte in interiorul termenului stabilit de autoritatea contractanta, si anume:1. S.C. A. S.A; 2. Asocierea S.C. B.-C.- S.C. D.; 3. S.C. E. S.R.L..

In urma finalizării procesului de evaluare a ofertelor, a fost desemnata oferta câştigătoare prin aplicarea criteriului de atribuire si a algoritmului de calcul asociat, respectiv oferta prezentata de S.C. E. S.R.L., clasat pe primul loc cu un punctaj de 98 puncte.

S-a reţinut de către intimata-parata faptul ca ofertantul câştigător ar fi trebuit depunctat atât la factorul de evaluare F2, cat si la factorul de evaluare F3, astfel încât punctajul obţinut la propunerea tehnica sa fie de 10 puncte, din maximul de 20 (respectiv sa fie acordate 0 puncte la factorul F2 si 0 puncte la factorul F3), ceea ce ar fi dus la clasarea lui pe locul al doilea, nu pe primul loc.

Analizând înscrisurile depuse in probaţiune, coroborate cu raportul de expertiza administrat in cauza, rezulta fără putinţă de tăgada faptul că Graficul Gantt depus de către S.C. E. S.R.L. era complet, întrunind toate cerinţele, drept urmare punctajul acordat la factorul F2 nu este/poate fi 0, (cum a considerat organismul de control), ci 6 - respectiv punctaj maxim.

În cadrul graficului Gantt depus în propunerea tehnica de ofertantul S.C. E. S.R.L. se identifică modul cum a prezentat programul de execuţie a lucrărilor sub forma tabelară/grafică, în care a detaliat categoriile de lucrări la nivelul de activităţi şi subactivităţi, intervalul de timp în care acestea sunt prevăzute a se desfăşura precum şi resursele alocate: material, echipament, forţa de munca, informaţii care sunt corelate cu informaţiile din propunerea tehnică.

Ratele de productivitate - motivul "depunctării" de către comisie se regăsesc, de fapt, în propunerea tehnică a ofertantului S.C. E. S.R.L. care a specificat productivitatea fiecărui utilaj.

Aşadar, aşa cum s-a indicat in contestaţia formulata împotriva Notei nr. x/08.02.2021, punctajul care trebuia acordat la F2 era cel maxim, de 6 puncte, nu de 0 puncte, cum considera organismul de control.

Apreciază că în mod corect a fost acordat punctajul maxim de 4 puncte la factorul F3, deoarece nivelul de detaliere al Graficului Gantt prezentat de S.C. E. S.R.L. este adecvat complexităţii lucrărilor. Analizând componenta tehnica a propunerii depuse de către S.C. E. S.R.L. se poate constata, dincolo de orice îndoiala, faptul ca graficul Gantt îndeplineşte in totalitate condiţiile impuse si specificate la factorii de evaluare F2 si F3, astfel încât punctajul ce trebuie acordat pentru aceşti 2 factori (F2 si F3) este de 10 puncte (6 puncte F 2 si 4 puncte F3), nu de 0 puncte -pentru graficul Gantt si ratele de productivitate.

Drept urmare, contrar celor reţinute de către instanţa de fond, nu a fost încălcat principiul tratamentului egal prin favorizarea unui/unor ofertanţi participanţi, oferta celui clasat pe primul loc, respectiv S.C. E. întrunind punctajul cel mai mare, aşadar rezultatul procedurii nu a fost distorsionat.

In ceea ce priveşte corecţia aplicata de 5% din valoarea contractului, motivat de faptul ca, in cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire au fost incluse in specificaţiile tehnice din documentaţia de atribuire (caietul de sarcini) standarde de execuţie fără a fi însoţite de menţiunea "sau echivalent", consideră ca in mod eronat a fost menţinută aceasta corecţie de către instanţa de fond, nefiind corectă reţinerea concluziei potrivit căreia reclamanta ar fi restricţionat, respectiv ar fi descurajat concurenta, prin omisiunea menţiunii "sau echivalent".

Autoritatea contractanta a întocmit mai multe caiete de sarcini, pentru fiecare lucrare de drum ce urma a fi executata in cadrul contractului de reabilitare DN 76 sector 1.

Specificaţiile tehnice incluse in caietele de sarcini includ formulări care au aceeaşi consecinţa cu formula "echivalent" astfel încât dispoziţiile relevante ale directivelor europene sunt respectate.

Niciun ofertant nu a avut neclarităţi şi nu a formulat solicitări care să vizeze concret nedumeriri sau neînţelegeri în privinţa modului de utilizare a standardelor şi normativelor.

Documentaţia de atribuire, inclusiv caietele de sarcini, au fost verificate de către specialiştii ANAP, iar in urma primirii avizului "conform necondiţionat" a fost publicat anunţul de participare. Precizează ca înainte de publicarea documentaţiei pe SEAP, Agenţia Naţionala de Reglementare in Achiziţii Publice a respins documentaţia de atribuire, dar abaterile constatate la caietul de sarcini nu se refera la faptul că nu a fost utilizată expresia "sau echivalent" la standardele incluse în specificaţiile tehnice din caietul de sarcini.

Lipsa menţiunii exprese "sau echivalent" din cuprinsul documentaţiei de atribuire nu poate să conducă la ideea preconcepută că o anumită cerinţă este restrictivă, fiecare posibil ofertant având posibilitatea, pe de o parte, să conteste documentaţia de atribuire sau să solicite clarificări, iar pe de altă parte, să depună orice înscris considerat necesar pentru a putea face dovada celor solicitate de o autoritate contractanta.

Nu au existat contestaţii la documentaţia de atribuire si au fost depuse 3 (trei) oferte la procedura de achiziţie. De altfel, chiar si organismul de control retine faptul ca, in cadrul procedurii, nu au fost formulate notificări prealabile/contestaţii din partea ofertanţilor cu privire la cerinţele din documentaţia de atribuire privind respectarea standardelor si normativelor tehnice. Solicitările de clarificări primite de autoritatea contractanta nu au legătura cu speţa dedusă judecăţii.

Arată recurenta că intr-o speţa similara a fost admisa contestaţia formulate de C.N.A.I.R. S.A. - Decizia nr. 31/10.02.202l cu privire la soluţionarea contestaţiei nr. 92/10065/08.02.2020 formulata de către CNAIR S.A. care a avut ca obiect contestarea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale in cadrul obiectivului de convergenta nr. 40771/01.10.2020 si a Deciziei nr. 90/10.11.2020 proiect "Reabilitare DN 76 Deva -Oradea -Faza a II-a" Contract de finanţare nr. x/23.08.2017 cod SMIS 112U2. Decizia 31 a Direcţiei Generale Organismul Intermediar pentru Transport a fost depusa depusă de către noi în probaţiune - se refera la reabilitarea DN 76, însă alt lot decât cel pentru care a fost încheiat contractul la care s-a aplicat corecţia contestata in cuprinsul prezentului dosar.

Chiar daca menţiunea "sau echivalent" nu există ca atare, se poate considera ca dispoziţiile relevante ale directivelor sunt respectate daca anunţul de participare/specificaţiile tehnice include/includ dispoziţii/formulări care a aceeaşi consecinţă.

În ceea ce priveşte solicitarea formulată în subsidiar, de reducere a corecţiei, apreciază că, în mod eronat, prima instanţa a respins-o, reţinând printre altele, reaua credinţa, raportat la comportamentul procesual al reclamantei. În acest sens arată că a solicitat anularea/reducerea unor corecţii care, in opinia sa, erau aplicate eronat, încercând să dovedească contrariul celor reţinute de organismul de control, iar cu privire la una dintre acestea, chiar poziţia statului membru a fost în sensul că absenţa menţiunii « sau echivalent» este una pur formală şi nu a avut ca rezultat descurajarea participării sau discriminarea anumitor participanţi.

Pentru considerentele expuse, a solicitat admiterea recursului.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din cuprinsul întâmpinării de la dosar, Înalta Curte constată că recursul declarat de Compania Naţională a Infrastructurii Rutiere este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, se reţine că, în cauză, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.,prin Direcţia Regionala Drumuri si Poduri Cluj a organizat procedura de achiziţie publica având ca obiect atribuirea contractului de lucrări pentru "Finalizarea lucrărilor ramase de executat la obiectivul "Reabilitare DN 76 Sector I km 133 + 660 - km 150 + 000 - Etapa 2", prin publicarea anunţului de participare SEAP nr. x/11.12.2018 şi în JOUE cu nr. 2018/S 246-562626 din 21.12.2018.

La data de 08.02.2021, în urma verificărilor efectuate, echipa de control din cadrul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Transport a emis Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenta nr. 5391.

În cadrul notei de constatare, pârâtul a stabilit că autoritatea contractantă nu a aplicat întocmai, în etapa de evaluare a ofertelor, algoritmul de calcul stabilit în vederea determinării punctajului total al propunerii tehnice, aşa cum a fost specificat în Anunţul de participare/Fişa de date şi Anexa - Fisa de acordare a punctajului în conformitate cu factorii de evaluare selectaţi, fapt ce a determinat distorsionarea rezultatului procedurii, fiind aplicata o corecţie de 10% din valoarea contractului.

De asemenea, s-a reţinut faptul că, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire au fost incluse în specificaţiile tehnice din documentaţia de atribuire (caietul de sarcini) standarde de execuţie fără a fi însoţite de menţiunea "sau echivalent", fiind aplicata o corecţie de 5% din valoarea contractului. Conform dispoziţiilor art. 27 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2001, rata de corecţie financiară aplicată a fost cea de 10%.

Împotriva Notei de constatare nr. x/08.02.2021 a fost formulata contestaţie de către reclamantă, respinsă prin Decizia nr. 46 din data de 17.03.2021.

Împotriva Deciziei nr. 46 din data de 17.03.2021, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcţia Regionala Drumuri si Poduri Cluj, a formulat acţiune înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, iar prin sentinţa nr. 218 din 14 iunie 2022 a fost respinsă acţiunea ca nefondată.

Soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii este legală, pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că interesul general al Uniunii Europene în acordarea fondurilor nerambursabile îl constituie instituirea unui climat de afaceri conform standardelor europene.

Sub acest aspect, încălcarea principiului tratamentului egal în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract finanţat din fonduri publice duce, indirect, la folosirea acestor fonduri contrar scopului pentru care au fost atribuite.

În sensul art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, "abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

În cauză, contrar susţinerilor prin care recurenta-reclamantă arată că rezultatul procedurii nu a fost distorsionat, întrucât niciunul dintre participanţii la procedura nu a fost nedreptăţit sau, dimpotrivă, favorizat, prima neregula nu a fost constatată şi aplicată pentru modul de calcul al punctajului aferent factorilor de evaluare, ci pentru aplicarea greşită de către comisia de evaluare a algoritmului de calcul.

Sub acest aspect se reţine că, atâta vreme cât din documentaţia de atribuire rezultă că nu putea fi acordat punctaj intermediar pentru factorii de evaluare F2 şi F3, comisia de evaluare nu avea posibilitatea de a diminua punctajul de la 6 puncte la 4 puncte, cu încălcarea documentaţiei de atribuire publicată, ci trebuia să acorde zero puncte ofertantului S.C. E. S.R.L. pentru factorul de evaluare F3.

Aşadar, punctajul de 4 puncte a fost incorect acordat la factorul F3, nefiind posibilă acordarea unui punctaj intermediar, fapt ce a condus la distorsionarea rezultatului procedurii, astfel încât susţinerile reclamantei sunt eronate, întrucât nu se referă la motivul constatării neregulii.

Înalta Curte observă că, deşi instanţa de fond a reţinut că neregula nu a fost constatată şi aplicată pentru modul de calcul al punctajului aferent factorilor de evaluare, ci pentru aplicarea greşită de către comisia de evaluare a algoritmului de calcul, recurenta reiterează criticile din cererea de chemare în judecată referitoare la modul de calcul.

Este astfel nefondată, pentru aceleaşi considerente deja arătate, critica referitoare la înlăturarea raportului de expertiză din ansamblul probator, întrucât acest raport de expertiză nu este concludent, având în vedere că aspectele reţinute de către expert prin raportul de expertiză, în sensul că în mod greşit comisia de evaluare a depunctat ofertantul E. S.R.L., nu sunt concludente în cauză, în raport de neregula reţinută în sarcina reclamantei, şi anume aplicarea greşită a algoritmului de calcul, în sensul că nu putea fi aplicat punctaj intermediar.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine, astfel cum a reţinut prima instanţă, că este lipsit de relevanţă punctajul pe care trebuia sa-l primească S.C. E. raportat la evaluarea ofertei sale prin prisma factorului de evaluare F3, având în vedere că neregula nu se referă la alegerea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare aferenţi acestora, ci la modalitatea de aplicare a acestora, realizată eronat de către comisia de evaluare.

In aceste condiţii, nu sunt fondate susţinerile recurentei-reclamante potrivit cărora nu a fost încălcat principiul tratamentului egal prin favorizarea unui/unor ofertanţi participanţi, în cauză fiind încălcate dispoziţiile legale referitoare la respectarea documentaţiei de atribuire de către comisia de evaluare în procesul de evaluare al ofertelor, cu aplicarea principiilor transparenţei şi tratamentului egal între ofertanţi.

În ce priveşte criticile formulate cu privire la a doua abatere, Înalta Curte constată că şi acestea sunt nefondate, întrucât,în sarcina reclamantei s-a reţinut corect că au fost incluse în specificaţiile tehnice din documentaţia de atribuire (caietul de sarcini) standarde de execuţie fără a fi însoţite de menţiunea "sau echivalent" .

În cadrul acestui palier de critici, recurenta-reclamantă a reluat susţinerile din faţa primei instanţe prin care a învederat că specificaţiile tehnice incluse in caietele de sarcini includ formulări care au aceeaşi consecinţa cu formula "echivalent" astfel încât dispoziţiile relevante ale directivelor europene sunt respectate, iar lipsa menţiunii exprese "sau echivalent" din cuprinsul documentaţiei de atribuire nu poate să conducă la ideea preconcepută că o anumită cerinţă este restrictivă.

Contrar susţinerilor recurentei-reclamante, instanţa de control judiciar constată că, prin omisiunea menţiunii "sau echivalent", reclamanta a restricţionat concurenţa, întrucât şi alţi terţi s-ar fi putut înscrie în procedură în situaţia în care îndeplineau condiţii echivalenţe din specificaţiile tehnice, însă nu le îndeplineau pe cele expres prevăzute de documentaţia de atribuire.

În ce priveşte referirile la faptul că specificaţiile tehnice incluse in caietele de sarcini includ formulări care ar avea consecinţa cu formula "echivalent", Înalta Curte constată că este corectă concluzia autorităţii pârâte sub acest aspect, în sensul că exprimările la care face referire recurenta au în fapt un efect limitativ, întrucât se aplică doar pentru anumite standarde şi, prin urmare, nu sunt aplicabile.

Contrar susţinerilor recurentei, prin omisiunea menţiunii "sau echivalent" reclamanta a restricţionat, respectiv descurajat concurenţa întrucât şi alţi terţi s-ar fi putut înscrie în procedură în situaţia în care îndeplineau condiţii echivalenţe din specificaţiile tehnice, însă nu le îndeplineau pe cele expres prevăzute de documentaţia de atribuire, fiind încălcată astfel şi Directiva 2014/24 UE ce prevede că atunci când în specificaţiile tehnice se utilizează trimiteri la standarde, acestea ar trebui să fie însoţite de menţiunea "sau echivalent".

Recurenta a mai invocat faptul că lipsa menţiunii exprese "sau echivalent" din cuprinsul documentaţiei de atribuire nu poate să conducă la ideea preconcepută că o anumită cerinţă este restrictivă, fiecare posibil ofertant având posibilitatea, pe de o parte, să conteste documentaţia de atribuire sau să solicite clarificări, iar pe de altă parte, să depună orice înscris considerat necesar pentru a putea face dovada celor solicitate de o autoritate contractanta.

Cu privire la acest argument, Înalta Curte reţine că potrivit art. 42 alin. (3) lit. b) din Directiva 2014/24 UE, fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu legislaţia Uniunii, specificaţiile tehnice se formulează în unul dintre următoarele moduri, făcând trimitere la specificaţii tehnice şi, în ordinea preferinţei, la standardele naţionale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent".

Aşadar, nici susţinerile şi nici reţinerile expertului din raportul de expertiză sub aspectul menţiunii "sau echivalent" nu au suport legal, fiind corect înlăturat raportul de expertiză din ansamblul probator administrat în cauză.

Invocarea unor similitudini cu speţe în care au fost admise contestaţiile formulate de C.N.A.I.R. S.A. care au avut ca obiect contestarea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare, nu prezintă relevanţă juridică, câtă vreme existenţa unui anumit grad de similaritate între argumentele ce tratează în special repere teoretice şi de interpretare a normelor legale nu poate echivala cu lipsa obligaţiei instanţei investite de a realiza o apreciere proprie a materialului probator şi a problemei de drept dedusă judecăţii.

Totodată, sunt nefondate şi susţinerile referitoare la respingerea solicitării de reducere a corecţiei, în condiţiile în care în sarcina reclamantei au fost stabilite două nereguli pentru care au fost aplicate două corecţii, de 10% şi de 5%, iar în temeiul art. 27 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2001, rata de corecţie financiară aplicată a fost cea de 10%, nefiind identificate motive pentru aplicarea corecţiei minime de 5%.

Prin urmare, soluţia primei instanţe de judecată care a reţinut încălcarea de către autoritatea contractantă a principiilor aplicabile în materia achiziţiilor publice este corectă.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentinţa civilă atacată este legală şi temeinică şi se impune a fi menţinută, niciuna dintre criticile recurentei - reclamante nefiind aptă a conduce la reformarea acesteia în cadrul căii de atac de faţă.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj împotriva sentinţei civile nr. 218 din 14 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 30 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.