Anonymization of party names on public justice portal and attribution of procedural standing to the Justice Ministry as platform administrator

Şedinţa publică din data de 9 mai 2025

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativă şi Fiscal la data de 19.05.2023, sub nr. x/2023, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii TRIBUNALUL MARAMUREŞ, JUDECĂTORIA BAIA MARE şi MINISTERUL JUSTIŢIEI, au solicitat obligarea pârâţilor la anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluţionate/aflate pe rolul instanţelor de judecată, replicate pe portalul portaljust.ro prin aplicarea bifei la "Protejarea datelor personale" din aplicaţia ECRIS sau în orice al mod care asigură anonimizarea respectivelor date.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 158 din 10 noiembrie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativă şi Fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL JUSTIŢIEI, şi a respins cererea introdusă faţă de acest pârât ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL MARAMUREŞ.

A admis în parte cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii TRIBUNALUL MARAMUREŞ şi JUDECĂTORIA BAIA MARE.

A obligat pârâţii să anonimizeze datele replicate pe portalul instanţelor, portal.just.ro în ceea ce priveşte numele reclamanţilor din dosarele indicate în cererile înregistrate cu nr. x/9.11.2022 şi 24/27/A, în măsura în care nu s-a procedat încă la anonimizare şi sub condiţia terminării procedurii judiciare la instanţa respectivă.

A respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 158 din 10 noiembrie 2023, au declarat recurs reclamanţii A. şi B., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea căii de atac cu consecinţa desfiinţării hotărârii primei instanţe.

În esenţă, în motivare, au arătat, relativ la modul de soluţionare al excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a MJ, că este nelegală soluţia pronunţată în cauză.

În calitatea sa de administrator al platformei "portal.just.ro" MJ a trasat procedura de urmat în cazul cererilor de anonimizare sau ştergere a datelor replicate din dosare soluţionate sau în curs de soluţionare aflate pe rolul instanţelor de judecată pe portalul portal.just.ro, fie prin aplicarea de către instanţele cărora li s-a adresat cererea la nivelul aplicaţiei ECRIS a bifei "confidenţial" sau a bifei "arhivat".

În virtutea competenţelor partajate şi interdepedente în raport de care datele cu caracter personal ale reclamanţilor recurenţi ajung să fie replicate pe portal, fiind preluate din cadrul aplicatiei nepublice ECRIS, indexate în mod automat, stocate temporar şi, în sfârşit, exportate în mediul public şi puse astfel la dispoziţia generală a utilizatorilor de internet, nerestricţionată la părţile implicate în procedura ce se desfăşoară în faţa instanţei de judecată de unde au fost preluate, rezultă că responsabilitatea în materia "dreptului de a fi uitat" incubă pârâţilor Judecătoriei Baia Mare, Tribunalului Maramureş şi Ministerului Justiţiei.

Deci, în acest context, nu se poate aprecia că însuşi administratorul site-ului portal.just, respectiv MJ, nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză, modalitatea în care datele cu caracter personal ale reclamanţilor recurenţi ajung să fie replicate pe portalul portal.just.ro ţine în mod indisolubil de construcţia şi modul de funcţionare al site-ului portal.just.ro, iar MJ este pe deplin responsabil de modul de operaţionalizare al platformei.

Având în vedere că activitatea motorului de căutare "portal.just.ro" este susceptibilă să afecteze semnificativ drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal, administratorul acestui motor MJ, în calitate de persoană care stabileşte scopurile şi mijloacele acestei activităţi, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităţilor, al competenţelor şi al posibilităţilor sale, că această activitate îndeplineşte cerinţele Regulamentului 2016/679 pentru ca garanţiile prevăzute de acest regulament să îşi producă efectul deplin şi pentru ca o protecţie eficientă şi completă a persoanelor în cauză, în special a dreptului lor la respectarea vieţii private.

Faptul că replicarea pe portalul instanţelor a datelor introduse în sistemul ECRIS se face în fiecare noapte prin preluarea automată a datelor de la instanţele de judecată iar o simpla ştergere a acestor date de pe portalul instanţelor ar fi zadarnică dacă la nivelul instanţei acestea nu au fost arhivate (în sistemul IT) sau marcate ca fiind dosare confidenţiale, reprezintă o simplă expunere a propriei culpe a administratorului platformei portal.just.ro -MJ în crearea unui mecanism eficient pentru respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal ale reclamanţilor recurenţi.

MJ în calitatea sa de administrator al platformei portal.just.ro era ţinut să elaboreze norme/proceduri clare şi efective care să asigure respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal cu ocazia operaţiunilor de replicare a datelor cu caracter personal, precum şi să vegheze la respectarea/implementarea optimă a acestora şi să reglementeze măsuri coercitive în caz de nerespectare a dispoziţiilor trasate sub acest aspect.

Totodată, MJ în raport de art. 1 din H.G. nr. 652/2009, art. 142 alin. (3) din Legea 304/2022 are calitate procesuală pasivă şi în raport de petitul ce vizează acordarea daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, se impune casarea hotărârii şi respingerea excepţiei lipsei calitaţii procesuale pasive a MJ ca neîntemeiată.

Relativ la modul de soluţionare al petitului referitor la anonimizarea datelor cu caracter personal din dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată indicate în cererile adresate pârâţilor (Judecătoria Baia Mare înregistrată sub nr. x/09.11.2022, Tribunalul Maramureş înregistrată sub nr. x/27/a/2022, Ministerul Justiţiei înregistrată sub nr. x.476/16.05.2023), replicate pe portalul portal.just.ro, au apreciat că este nelegală soluţia pronunţată în cauză.

Obiectul solicitării recurenţilor l-a reprezentat anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluţionate/aflate pe rolul instanţelor de judecată REPLICATE pe portalul portal.iust.ro, date care sunt colectate la nivelul instanţelor de judecată în conformitate cu prevederile art. 148 alin. (1) C. proc. civ.

Aceste date sunt prelucrate în mod legal la nivelul instanţelor de judecată în raport de art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul 2016/679, însă divergenţa părţilor nu este dată de legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în aplicaţia ECRIS ci de replicarea datelor cu caracter personal -numele şi prenumele în cadrul platformei "portal.just.ro",

Prin urmare, prima instanţă a realizat o confuzie între aplicaţia nepublică ECRIS utilizată la nivelul instanţelor de judecată şi platforma "portal.just.ro" unde sunt replicate datele cu caracter personal.

În raport de specificaţiile înscrise la rubrica "Termeni şi condiţii" aferente site-ului portal.just.ro, rezultă că acesta înglobează site-urile oficiale ale instanţelor de judecată din Romania pentru asigurarea unei mai mari transparenţe şi o mai bună înţelegere a activităţii instanţelor, iar pe portalul instanţelor de judecată se publică doar numele si prenumele justiţiabililor, date ce sunt strict necesare pentru realizarea scopului urmărit prin aplicaţie.

În raport de aceste aspecte, a concluzionat că platforma "portal.just.ro" este în administrarea Ministerului Justiţiei, sursa datelor o reprezintă sistemul intern de gestiune a dosarului în instanţă - ECRIS, scopul platformei "portal.just.ro" este asigurarea unei mai mari transparenţe şi o mai bună înţelegere a activităţii instanţelor, iar informaţia despre dosare şi şedinţe este replicată automat din sistemul intern de gestiune a dosarului în instanţă - ECRIS şi având în vedere că datele publicate pe portalul instanţelor de judecată sunt preluate automat din cadrul bazelor de date ECRIS de la nivel local, instanţele de judecată deţin proprietatea asupra bazelor de date 51' a conţinutului acestora.

Scopul platformei "portal.just.ro" este diferit de scopul aplicaţiei ECRIS care este o aplicaţie utilizată de instanţele de judecată în cadrul activităţii interne a acestora în vederea gestionării dosarului în instanţă.

Prima instanţă în mod greşit a apreciat că în privinţa platformei "portal.just.ro" ar fi incident art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul 2016/679 şi că prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului, neindicându-se care anume act normativ abilitează pârâţii ca fără a avea consimţământul recurenţilor reclamanţi să exporte în mediul public date cu caracter personal referitoare la reclamanţii recurenţi, iar apoi în a le pune la dispoziţia generală a utilizatorilor de internet, nerestricţionată la părţile implicate în procedura ce se desfăşoară în faţa instanţei de judecată de unde au fost preluate, încălcându-se totodată şi jurisprudenţa CJUE din cauza C201/14 Smaranda Bara şi alţii.

Replicarea datelor cu caracter personal nu are nicio legătură cu scopul afirmat de administratorul site-ului (Ministerul Justiţiei asigurarea unei mai mari transparenţe şi o mai bună înţelegere a activităţii instanţelor), cel pretins identificat de prima instanţă (crearea unui sistem facil, uşor de acces la dosare), şi în orice caz, publicarea numelui si prenumelui justiţiabililor nu este proporţională cu atingerea scopului (afirmat de MJ sau identificat de prima instanţă) pentru care a fost creată platforma.portal.just.ro".

Potrivit art. 123 alin. (4) din HCSM nr. 3243/2022 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, după semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de către grefierul de şedinţă, integral, cu excepţia datelor cu caracter personal, altele decât numele şi prenumele părţilor.

Prin urmare, în mod greşit prima instanţă a reţinut că soluţiile pronunţate în dosare şi apoi replicate pe "portal.just.ro" nu ar trebui să conţină date cu caracter personal acestea fiind preluate pe scurt în format anonimizat.

Deci, în raport de art. 123 alin. (4) din HCSM nr. 3243/2022 odată cu transcrierea minutei în sistem informatizat sunt preluate şi datele cu caracter personal referitoare la nume şi prenumele părţilor.

A invocat jurisprudenţă a CJUE pe care o consideră favorabilă susţinerilor expuse în cadrul recursului, respectiv Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain şi Google, C-131/12, EU:C:2014:317, punctele 36 şi 37, precum şi Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC şi alţii (Dezindexarea unor date sensibile), C-136/17, punctul 36,37.

Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în cadrul activităţii unui motor de căutare este diferită de şi se adaugă la cea efectuată de editorii de site-uri internet, care constă în a încărca aceste date pe o pagină de internet.

De asemenea, această activitate joacă un rol decisiv în difuzarea globală a datelor menţionate prin faptul că le face accesibile oricărui utilizator de internet care efectuează o căutare după numele persoanei vizate, inclusiv utilizatorilor de internet care altfel nu ar fi găsit pagina de internet pe care sunt publicate datele respective.

În ceea ce priveşte întinderea răspunderii şi a obligaţiilor concrete ale operatorului unui motor de căutare, CJUE a precizat deja că acest operator nu este răspunzător pentru faptul că datele cu caracter personal figurează pe o pagini de internet publicată de un terţ, ci pentru indexarea acestei pagini şi în special pentru afişarea linkului către aceasta pe lista rezultatelor prezentate utilizatorilor de internet în urma unei căutări efectuate după numele unei persoane fizice, o asemenea afişare a linkului într-o astfel de listă putând afecta în mod semnificativ drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieţii sale private şi la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc.

Ministerul Justiţiei a prevăzut că persoanele care nu doresc ca dosarele sa fie publice pe portalul instanţelor de judecată, trebuie si se adrese instanţei ce instrumentează dosarul în cauză, acestea putând utiliza, strict din punct de vedere tehnic, opţiunea de confidenţialitate la introducerea datelor în aplicaţia ECRIS, pentru ca acestea să fie eliminate şi de pe portal.

Solicitarea de înlăturare a eventualelor date cu caracter personal afişate pe portal se impune a fi făcută instanţei în cauza, proprietară a datelor publicate şi solicitarea înlăturării eventualelor date cu caracter personal publicate pe portal. Gestionarea datelor publicate pe portalul instanţelor nu cade în sarcina Ministerului Justiţiei, instituţie care a derulat programul prin care a fost dezvoltat portalul instanţelor de judecată şi care acordă sprijin tehnic pentru funcţionarea şi dezvoltarea sa, punând acest instrument la dispoziţia instanţelor judecătoreşti care îl gestionează şi administrează. Menţionăm că replicarea pe portalul instanţelor a datelor introduse în sistemul ECRIS se face în fiecare noapte prin preluarea automată a datelor de la instanţele de judecată, iar o simpla ştergere a acestor date de pe portalul instanţelor ar fi zadarnică dacă la nivelul instanţei acestea nu au fost arhivate (în sistemul IT) sau marcate ca fiind dosare confidenţiale,

În raport de refuzul nejustificat exprimat cu exces de putere de pârâţii Judecătoria Baia Mare şi Tribunalul Maramureş, refuz adus la cunoştinţa Ministerului Justiţiei prin cererea trimisă acestuia prin e-mail la data de 18.04.2023, rezultă că mecanismul creat de administratorul platformei portal.just.ro nu este apt să asigure drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieţii sale private şi la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc.

În mod similar, aceeaşi concluzie se desprinde şi în privinţa mecanismului instituit de CSM prin Hotărârea nr. 600/2021 aplicată prin analogie de către prima instanţă.

Prima instanţă ignorând obiectul solicitării reclamanţilor (anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluţion te/aflate pe rolul instanţelor de judecată REPLICATE pe portalul portal.just.ro.) care are ca premisă datele REPLICATE pe portalul "portal.just.ro", în mod greşit a reţinut că în privinţa dosarelor aflate pe rolul instanţei şi în curs de soluţionare competenţa în anonimizarea datelor REPLICATE pe portalul "portal.just.ro" este dată completului care soluţionează acel dosar, persistându-se în confuzia între aplicaţia nepublică ECRIS utilizată la nivelul instanţelor de judecată şi platforma "portal.just.ro" unde sunt replicate datele cu caracter personal din aplicaţia ECRIS.

Ceea ce recurenţii reclamanţi urmăresc este ca odată accesat site-ul "portal.just.ro" căutarea operată după numele şi prenumele lor să nu mai fie asociată cu vreunul dintre dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Băia Mare sau Tribunalului Maramureş ce au făcut obiectul cererilor prealabile.

În concluzie, solicitarea recurenţilor este de admitere a căii de atac.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile atacate în cauza de faţă aceasta fiind dată cu aplicarea dispoziţiilor legale incidente speţei.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţii B. şi A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Reclamanţii B. şi A. au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care au solicitat obligarea pârâţilor la anonimizarea datelor cu caracter personal, din dosarele soluţionate/aflate pe rolul instanţelor de judecată, replicate pe portalul portaljust.ro prin aplicarea bifei la "Protejarea datelor personale" din aplicaţia ECRIS sau în orice al mod care asigură anonimizarea respectivelor date.

Apreciind caracterul parţial întemeiat al pretenţiilor deduse judecăţii, cererea reclamanţilor a fost admisă în parte, fiind obligaţi pârâţii să anonimizeze datele replicate pe portalul instanţelor, portal.just.ro, în ceea ce priveşte numele reclamanţilor din dosarele indicate în cererile înregistrate cu nr. x/9.11.2022 şi 24/27/A, în măsura în care nu s-a procedat încă la anonimizare şi sub condiţia terminării procedurii judiciare la instanţa respectivă.

Nemulţumiţi de soluţia de admitere în parte a acţiunii, şi invocând motivele de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., reclamanţii au formulat prezenta cale de atac a recursului, solicitând desfiinţarea soluţiei pronunţate la fondul cauzei cu consecinţa admiterii în tot a acţiunii.

Înalta Curte va reţine că motivele de casare dezvoltate în cadrul căii de atac sunt nefondate cu motivarea ce va fi oferită în paragrafele care urmează.

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) prevede:

"(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; …8. când hotărârea a fost odată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material," totodată, potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

Din interpretarea dispoziţiilor citate în precedent, Înalta Curte reţine că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoaşterea posibilităţii părţii interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.

Astfel, prin primul motiv de recurs se invocă incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. conform căruia, casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Astfel, se observă că nulitatea actelor de procedură definită la art. 174 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă" se regăseşte actualmente în Capitolul III din titlul IV al Cărţii I din acelaşi Cod, care reglementează, deopotrivă, nulitatea absolută şi pe cea relativă, nulitatea condiţionată şi nulitatea necondiţionată de existenţa unei vătămări, totodată, statuând asupra modului în care nulităţile pot fi invocate şi efectele pe care le produce aplicarea sancţiunii.

Subsumat acestui caz de casare, recurentul - reclamant a susţinut că prima instanţă a pronunţat în mod eronat soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei, care are calitatea de administrator a platformei digitale portal.just.ro.

În cadrul controlului judiciar se reţine că recurenţii, faţă de modul de formulare a criticii subsumate acestui motiv de nelegalitate, nu au invocat o vătămare a drepturilor procesuale ca urmare a pronunţării soluţiei asupra excepţiei care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea sentinţei de la fondul pricinii. Prin urmare, o asemenea critică, pe lângă faptul că este improprie motivului de nelegalitate dezvoltat, este şi neîntemeiată.

Înalta Curte constată că în practica judiciară s-au mai conturat şi alte aplicaţii ale motivului de recurs prevăzut în art. 488 pct. 5 C. proc. civ. şi anume: încălcarea dreptului la apărare (ex. instanţa a soluţionat fondul cauzei fără a da cuvântul părţilor şi fără a le da posibilitatea să formuleze şi să administreze probe în dovedirea pretenţiilor); încălcarea principiului disponibilităţii(ex. instanţa a lăsat necercetate criticile ce au făcut obiectul cererii deduse judecăţii şi a îndrumat reclamanţii să urmeze calea unei alte acţiuni, fără să analizeze temeinicia pretenţiilor în cauza dedusă judecăţii, lăsând astfel nesoluţionat fondul pricinii); încălcarea principiului contradictorialităţii (instanţa nu poate pronunţa hotărârea şi să reţină aspecte pe care nu le-a pus, în prealabil, în discuţia părţilor); încălcarea principiului oralităţii dezbaterilor; etc.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că, de fapt, recurenţii-reclamanţi nu formulează critici relative la nerespectarea regulilor de procedură sau la încălcarea unor principii de drept, ci, aşa cum am precizat, critică soluţia dată de prima instanţă excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Ministerul Justiţiei, ceea ce denotă în realitate doar nemulţumirea reclamanţilor faţă de modul prin care judecătorul a statuat cu privire la cadrul procesual pasiv, prin raportare la limitele învestirii instanţei.

În concluzie, aceste critici nu pot conduce la desfiinţarea sentinţei de la fondul cauzei astfel că vor fi respinse ca nefondate.

Prin următorul motiv de recurs se invocă incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. conform cărora, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Instanţa de control judiciar, verificând cuprinsul declaraţiei de recurs, constată că, subsumat acestui caz de casare, reclamanţii au susţinut că au fost încălcate normele de drept care reglementează anonimizarea datelor cu caracter personal ale părţilor procesuale, care sunt replicate pe portalul instanţelor de judecată portal.just.ro.

Prin date cu caracter personal, în sensul art. 4 pct. 1 din Regulamentul 679/27-apr-2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) se înţelege orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă ("persoana vizată"); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

Potrivit art. 4 pct. 2 din acelaşi act normativ "prelucrare" înseamnă orice operaţiune sau set de operaţiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziţie în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricţionarea, ştergerea sau distrugerea.

Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal este un drept fundamental. În Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la art. 8 se prevede că "(1) Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. (2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum şi dreptul de a obţine rectificarea acestora. (3) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi independente."

Acest drept fundamental este strâns legat şi de dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, consacrat la art. 7 din Cartă. Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal este de asemenea prevăzut la art. 16 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care este succesorul, în această privinţă, al art. 286 CE.

Reevaluând ansamblul probator administrat în cauză, faţă de situaţia de fapt dedusă judecăţii şi de cadrul normativ incident, rezultă că prima instanţă a făcut o aplicare corectă a normelor de drept referitoare la anonimizare.

Contrar celor susţinute de recurenţi şi în acord cu prima instanţă, în cadrul controlului judiciar, se reţine că prezenţa datelor cu caracter personal pe Portal este necesară pe parcursul desfăşurării procesului, în vederea realizării scopului urmărit prin crearea acestui instrument care uşurează accesul la dosare.

Cu toate acestea, eliminarea acestor informaţii de pe platforma digitală se realizează printr-o cerere adresată instanţei căreia îi revine obligaţia completării bazei de date respective, cerere care poate fi admisă după finalizarea judecăţii dosarului respectiv sau, în cazul dosarelor care conţin informaţii confidenţiale care au fost publicate din eroare, la momentul soluţionării cererii.

Incident cauzei este art. 211 C. proc. civ., care prevede că completul de judecată, constituit potrivit legii, efectuează activitatea de cercetare şi dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor şi garanţiilor procesuale, în vederea soluţionării legale şi temeinice a acestuia. De asemenea, art. 213 alin. (1) C. proc. civ. stabileşte că în cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în şedinţă publică ar aduce atingere moralităţii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieţii private a părţilor ori intereselor justiţiei, după caz, instanţa, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfăşoare în întregime sau în parte fără prezenţa publicului, iar potrivit art. 216 alin. (1) C. proc. civ., preşedintele completului conduce şedinţa de judecată.

Prin urmare, atunci când judecătorul fondului a obligat la anonimizare completul de judecată căreia îi fusese repartizată cauza pentru dosarele active pe rolul instanţei sau instanţa de judecată care a soluţionat o cauză pentru dosarele la care judecata fusese finalizată la acea instanţă, acesta a acţionat cu respectarea dispoziţiilor legale.

De asemenea, în mod corect, a valorat în cauza de faţă prima instanţă considerentele HCSM nr. 600/2021 care se referă la materia dreptului penal, dar care, în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la anonimizare, pot fi transpuse şi în materie civilă, şi care consfinţesc dreptul persoanei la intimitate, în condiţiile în care acestea nu doresc să figureze nici măcar cu numele înscris pe platforma digitală a instanţelor de judecată, care au adus la cunoştinţa instanţei, printr-o cerere, dorinţa de a i se asigura confidenţialitatea datelor cu caracter personal.

Totodată, nefondate sunt criticile din recurs prin care se arată că prima instanţă a apreciat eronat diferenţa între Sistemul Informatic - aplicaţie nepublică şi platforma digitală portal.just.ro în condiţiile în care a dispus obligarea instanţelor atrase în proces la anonimizarea datelor cu caracter personal ale reclamanţilor, respectiv numele şi prenumele acestora, dacă procedura judiciară era terminată în dosarele care-i priveau pe aceştia, nemaifiind justificată menţinerea datelor lor cu caracter personal, ca şi componentă a "dreptului de a fi uitat " la care au făcut referire şi recurenţii.

Referitor la petitul cererii de chemare în judecată de acordare a daunelor morale, se reţine că potrivit art. 1357 alin. (1) C. civ. "Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare."

Ca şi faptă ilicită, recurenţii au invocat replicarea în mod nepermis de către instanţele de judecată a datelor sale cu caracter personal pe platforma digitală, prin preluarea acestora în mod automat din aplicaţia nepublică Ecris.

Numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia HP nr. 37/2015 .

Din înscrisurile dosarului a rezultat că numele şi prenumele recurenţilor au fost folosite pentru generarea în Sistemul Informatic Ecris al instanţelor atrase în proces a dosarelor soluţionate/aflate pe rolul Tribunalului Maramureş pentru reclamantul A., dosarele soluţionate/aflate pe rolul Tribunalului Maramureş cu nr. x/2018 şi nr. y/2018, pentru reclamanta B., dosarele soluţionate/aflate pe rolul Judecătoriei Baia Mare pentru A. şi dosarele soluţionate/aflate pe rolul Judecătoriei Baia Mare pentru B..

În considerarea scopului avut în vedere de operatorul bazei de date, replicarea datelor cu caracter personal-numele şi prenumele reclamanţilor, astfel cum a fost relevat mai sus, şi a modului în care este definită în doctrina şi practica judiciară, fapta ilicită ca element al răspunderii civile delictuale, respectiv o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane, fapta imputată intimaţilor nu are caracter ilicit.

Dosarele privindu - i pe recurenţi au fost create în cadrul acţiunii de configurare şi gestionare electronică a bazelor de date şi a fost desfăşurată în îndeplinirea unei îndatoriri permise de legislaţia în vigoare referitoare la aplicaţia informatică Ecris şi corelativ la portalul instanţelor de judecată.

Date fiind circumstanţele speţei, nu se poate reţine că a fost vorba despre o acţiune desfăşurată în afara cadrului legal, cu depăşirea atribuţiilor sau cu intenţia de a-i prejudicia pe recurenţii - reclamanţi, ceea ce face ca fapta să fie lipsită de caracterul ilicit cerut pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.

Nici prejudiciul nu a fost probat în condiţiile în care acesta reprezintă efectul negativ suferit de cel care-l invocă şi trebuie sa se afle în legătura de cauzalitate cu fapta ilicita în sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

În cauza de faţă, simpla afirmaţie a recurenţilor în sensul că a suferit un prejudiciu moral(vătămarea dreptului la viaţa privată prevăzut de art. 71 C. civ.) fără a dovedi legătura de cauzalitate dintre faptă(inexistentă) şi prejudiciu conform art. 1.357 C. civ., prin mijloacele de probă admise de lege, nu este suficientă pentru a atrage răspunderea patrimonială a intimaţilor-pârâţi pentru prejudiciul moral.

Pentru toate aceste considerente, instanţa de recurs, reţine alături de prima instanţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, context în care apreciază că a fost în mod corect respinsă cererea formulată în temeiul art. 1357 alin. (1) C. civ.

În ceea ce priveşte jurisprudenţa invocată în susţinerea recursului, Înalta Curte reţine că respectivele speţe nu prezintă relevanţă în cauză faţă, interpretarea considerentelor CJUE dată de recurenţi fiind una trunchiată, prin care se încearcă a se denatura, în cadrul recursului, scopul constituirii bazei digitale de date, care asigură transparenţa şi o mai bună înţelegere a activităţii instanţelor de judecată.

În concluzie, având în vedere considerente expuse în paragrafele anterioare, Înalta Curte reţine că niciuna dintre criticile dezvoltate de către recurenţi nu este aptă a conduce la reformarea hotărârii de la fondul cauzei, aceasta fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a legii.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamanţii B. şi A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva sentinţei nr. 158 din 10 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 09 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.