Expert fee completion action declared moot and judgment quashed following annulment of underlying tax assessment

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta AFM a solicitat anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 123/23.10.2020 şi a deciziei de impunere nr. x/20.07.2020 şi a RIF nr. x/20.07.2020 prin care s-au stabilit în sarcina sa obligaţii fiscale în cuantum de 9 405 580 RON.

Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere nr. x/20.07.2020 precum şi a tuturor actelor subsecvente de executare iniţiate în baza acestei decizii până la momentul soluţionării definitive a cauzei, precizând că prin sentinţa civilă nr. 114/12.10.2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus în acest sens.

Prin încheierea din 18.03.2021, a fost încuviinţată cererea de efectuare a unei expertize de specialitate - ecologie şi protecţia mediului.

Societatea reclamantă S.C. A. S.A. a făcut dovada achitării sumei de 2500 RON, onorariu provizoriu, conform documentului bancar existent la dosar.

La data de 11.02.2022 a fost depus raportul de expertiză, însoţit de decontul justificativ şi nota de evaluare. Suma totală de plată a fost indicată la 36591 RON, din care s-a luat act că s-a achitat 2500 RON, rămânând un rest de plată de 34091 RON.

La data de 11.03.2022, expertul desemnat în cauză a solicitat virarea sumei de 2500 RON din contul Biroului Local de Expertize din cadrul Tribunalului Galaţi în contul Biroului Local de Expertize din cadrul Tribunalului Gorj.

La data de 16.06.2022, expertul a depus la dosar răspunsul la obiecţiunile formulate de AFM.

Prin sentinţa nr. 110/15.07.2022 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins ca nefondată excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâţi, s-a admis acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Fondului pentru Mediu, având ca obiect anulare act administrativ şi s-a dispus anularea deciziei de impunere nr. x/20.07.2020, a deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 123/23.10.2020 şi a RIF nr. x/20.07.2020 şi exonerarea reclamantei de la plata sumei de 9.405.580 RON.

La data de 12.10.2022, expertul desemnat în cauză a solicitat să i se comunice onorariul definitiv aprobat.

La data de 17.10.2022, expertul a adus la cunoştinţă instanţei că suma de 2500 RON a fost transferată din contul BLEJ Galaţi în contul BLEJ Gorj.

Prin cererea de completare formulată în prezenta cauză, expertul desemnat în cauză a adus la cunoştinţă că instanţa a omis a se pronunţa asupra stabilirii onorariului definitiv, deşi raportul de expertiză a presupus un volum de muncă deosebit de consistent şi întocmirea unei documentaţii structurată în 15 volume. A solicitat obligarea reclamantei la virarea diferenţei de onorariu şi aprobarea transmiterii acestuia în contul BLEJ Gorj, având în vedere domiciliul său şi locul efectuării expertizei.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 7 din 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de completare a hotărârii formulată fde către expertul biolog B. în cadrul acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Fondului pentru Mediu, având ca obiect anulare act administrativ.

A dispus completarea sentinţei nr. 110/15.07.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020 în sensul că:

A stabilit onorariul definitiv al expertului la suma de 36591 RON.

A obligat reclamanta S.C. A. S.A. la plata diferenţei de onorariu neachitat, de 34091 RON, pentru domnul expert B., sumă ce se va vira în contul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Gorj.

Recursul exercitat în cauză

Reclamanta A. S.A a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 7 din 27 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Recurenta invocă faptul că sentinţa pronunţată în recurs a fost dată de un alt judecător decât cel care a participat la dezbaterea pe fond, ceea ce, potrivit motivelor de casare prevăzute de lege, atrage anularea hotărârii.

Pe această idee se sprijină invocarea art. 488 alin. (1) pct. 2 din Noul C. proc. civ. (motivele de casare includ pronunţarea hotărârii de către alt judecător decât cel care a luat parte la dezbatere) şi a dispoziţiilor care reglementează continuitatea judecătorului la deliberare şi pronunţare (norma care impune ca la deliberare şi pronunţare să participe judecătorii în faţa cărora au avut loc dezbaterile).

Recurenta arată concret că, în cauză, judecata pe fond a fost efectuată de un anumit judecător, iar hotărârea în recurs a fost pronunţată de un alt judecător, astfel că s-ar fi încălcat prevederile legale privind continuitatea compunerii completului de judecată.

Recurenta critică, apoi, soluţia instanţei din perspectiva regulilor privind cheltuielile de judecată: invocă art. 453 alin. (1) C. proc. civ. (potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată) şi susţine că, într-o situaţie în care instanţa ar obliga A. S.A. la plata unei diferenţe de onorariu expertului, era indubitabil şi legitim ca aceeaşi instanţă să oblige, în consecinţă, pârâta (AFM) la restituirea sumei cu titlu de cheltuieli de judecată. Recurenta subliniază că a formulat expressis verbis această solicitare şi că refuzul instanţei de a o admite pe motivul că "reclamanta nu ar fi solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în această fază" este eronat. Argumentul urmăreşte să arate o încălcare a regulilor procedurale care, potrivit recursului, justifică casarea hotărârii.

Recurenta mai subliniază existenţa unor motive contradictorii în hotărâre: reclamă faptul că, în cadrul aceloraşi considerente, instanţa consemnează că reprezentantul convenţional al reclamantei a arătat că solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, dar, în acelaşi timp, reţine că reclamanta nu a formulat o asemenea solicitare.

În continuare recurenta-reclamantă A. susţine că instanţa a aplicat greşit normele de drept material în raport cu cheltuielile de judecată: reclamanta afirmă că art. 453 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretat şi ca reglementând un drept substanţial al părţii câştigătoare de a fi despăgubită pentru cheltuielile ocazionate procesului, nu doar ca o simplă regulă procedurală; se invocă motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 (încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material). Recurenta argumentează că, în lumina acestei interpretări, refuzul instanţei de a o obliga pe pârâtă la restituirea sumei plătite expertului constituie o aplicare greşită a dreptului material.

În concluzie, recurenta solicită casarea în parte a sentinţei recurate sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată, cu aplicarea dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Administraţia Fondului pentru Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 7 din 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a soluţionat acţiunea formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu. Ulterior, la cererea reclamantei, aceeaşi instanţă a pronunţat o hotărâre de completare, în temeiul art. 444 C. proc. civ., prin care a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul suplimentar de expert.

Împotriva acestei hotărâri de completare, reclamanta A. S.A. a declarat recurs, susţinând că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că nu ar fi fost formulată o cerere de acordare a cheltuielilor de judecată, deşi o astfel de cerere a fost exprimată în concluziile scrise depuse la dosar. Totodată, recurenta a arătat că proba cu expertiza a fost solicitată de ambele părţi, fiind încuviinţată şi efectuată pe cheltuiala sa, care a achitat avansul onorariului.

În cursul judecării recursului, recurenta a depus un extras de pe portalul instanţelor, din care rezultă că, în dosarul principal, prin decizia pronunţată la data de 21 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus anularea sentinţei civile nr. 7 din 27 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Galaţi şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Recurenta a invocat că, prin efectul acestei soluţii, hotărârea de completare îşi pierde temeiul, fiind lipsită de obiect.

Prin urmare, Înalta Curte constată că odată cu anularea hotărârii principale printr-o altă decizie (Decizia nr. 1659/21.03.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Contecios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/2020), cererea de completare nu mai are obiect.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. S.A, va casa, în tot, sentinţa recurată şi în rejudecare va respinge cererea de completare dispozitiv ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. S.A împotriva sentinţei civile nr. 7 din 27 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în tot, sentinţa recurată şi în rejudecare respinge cererea de completare dispozitiv ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 11 aprilie 2024.