Reclassification of court archivists to higher-education grade: conflict between salary law annexes and specific statutory promotion requirements

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa la data de 02.02.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat instanţei obligarea pârâţilor la modificarea statului de funcţie şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 170 din 3 octombrie 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia tardivităţii invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiate.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei cu privire la capătul de cerere privind solicitarea emiterii unei noi decizii de încadrare şi a respins acest capăt de cerere ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă .

A admis în parte, acţiunea având ca obiect " obligaţie de a face" formulată de către reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti.

A obligat pârâtul Ministerul Justiţiei la emiterea Ordinului de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale Curţii de apel Bucureşti, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii, în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut de reclamantă în perioada 27-28 11 2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel Bucureşti, la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Recursul exercitat în cauză

Pârâtul Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 170 din 3 octombrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei recurate pentru motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având în vedere greşita aplicare de către instanţa de fond a prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, alin. (2) al art. 3, art. 33 şi art. 38 din Legea nr. 567/2004.

În motivarea căii de atac s-au arătat în esenţă următoarele:

În ceea ce priveşte excepţiile inadmisibilităţii şi a tardivităţii acţiunii, având în vedere că mai multe curţi de apel au transmis, în aceeaşi perioadă, Ministerului Justiţiei solicitări similare celei menţionate în cererea de chemare în judecată, ca urmare a examenelor de promovare organizate, a fost transmisă o adresă - circulară nr. 15/67128/20.12.2018 către toate instanţele-curţi de apel, cuprinzând punctul de vedere al Ministerului Justiţiei cu privire la încadrarea grefierilor arhivari/registratori cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare.

Aşadar, nu există o procedură prealabilă realizată de reclamantă în termenul prevăzut de lege care să vizeze un refuz de emitere a unui ordin în favoarea reclamantei, astfel că cererea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile.

Astfel, reclamanta a transmis la data de 27.01.2022 o adresă, înregistrată la Ministerul Justiţiei sub numărul 7774/27.01.2022 (la mai bine de trei ani de la expirarea termenului de efectuare a procedurii prealabile), prin care solicită modificarea statului de funcţii şi de personal al Judecătoriei Bolintin Vate, în urma promovării de către reclamantă a examenului organizat de Curtea de Apel Bucureşti pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

La această solicitare, Ministerul Justiţiei a comunicat răspunsul cu adresa nr. x/8.02.2022.

Astfel, după cum recunoaşte şi reclamanta în cererea de chemare în judecată, examenul a fost organizat în data de 12 decembrie 2018 de Curtea de Apel Bucureşti, dar nu există vreo procedură prealabilă care să fi fost realizată în termenul legal de reclamantă cu referire la acel examen prin care să se fi solicitat încadrarea sa pe vreo funcţie sau emiterea vreunui ordin al ministrului, cererea fiind inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile.

Pe fondul cauzei, contrar celor reţinute de prima instanţă, arătă recurentul că, potrivit dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională, Capitolul II - Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, funcţiile de grefier arhivar şi registrator sunt prevăzute atât cu nivel de studii medii, cât şi cu studii superioare.

Ca urmare a solicitărilor unor curţi de apel privind încadrarea pe studii superioare a grefierilor arhivari şi registratori din cadrul acestora şi instanţelor judecătoreşti din circumscripţie, la momentul intrării în vigoare a actului normativ mai sus menţionat Ministerul Justiţiei şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la această problematică, în sensul următor: noua lege de salarizare prevede doar posibilitatea salarizării acestor două categorii şi pe studii superioare, acest fapt neechivalând cu încadrarea (numirea) pe o funcţie care este consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului şi susţinerea unui concurs pentru ocuparea acesteia.

Astfel, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, "încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statut sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz."

Dispoziţiile alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, statuează:

"Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT."

Art. 33 şi art. 38 disting pentru fiecare categorie de funcţii, condiţiile de studii pentru ocuparea acestora.

Astfel: alin. (2) al art. 33 prevede:

"La numirea în funcţia de grefier, ..., este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării."

Alin. (3) al aceluiaşi articol statuează:

"Pentru numirea în funcţia de grefier statistician, ..., este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice."

Alin. (4) din acelaşi articol:

"Pentru numirea în funcţia de grefier documentarist, ..., este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii."

Art. 34 prevede:

"Pentru numirea în funcţia de grefier informatician sunt necesare ... absolvirea de studii superioare de specialitate."

În conformitate cu alin. (1) al art. 38, " Poate fi numită în funcţia de grefie rarhivar grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii".

Prin urmare, din analiza dipoziţiilor expuse mai sus, rezultă că grefierii arhivari şi registratori au ca şi condiţie de numire în funcţie, doar absolvirea studiilor medii. Având în vedere că la ocuparea acestor funcţii nu se solicită studii superioare, ci studii medii, încadrarea nu se poate face decât pe studii medii şi salarizarea în consecinţă.

Astfel, potrivit Legii nr. 567/2004 care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate, nu există funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare. Prin urmare, nici statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti nu pot fi modificate în acest sens, prin transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare.

Având în vedere acestea, Ministerul Justiţiei a răspuns solicitărilor curţilor de apel în sensul că transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare se poate face numai după modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004, prin reglementarea condiţiei de studii superioare la numirea în funcţiile de grefier arhivar sau registrator, fapt ce trebuia să ia în considerare, în mod corespunzător, si atribuţiile acestor categorii.

În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a Legii nr. 567/2004 denumit Proiect de lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea si al personalului care funcţionează în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificările si completările ulterioare, însă, proiectul a fost respins în Parlamentul României de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.

În paralel cu aceste demersuri ale Ministerului Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 820/11.07.2018, a modificat şi completat Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivarea în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare. În Regulamentul menţionat, s-a prevăzut că "Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică."

Pe baza dispoziţiilor din Regulament mai sus menţionate, la nivelul curţilor de apel au fost organizate examene pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare. În urma acestor concursuri, conducerile curţilor de apel au solicitat Ministerului Justiţiei modificarea statelor de funcţii ale instanţelor judecătoreşti prin ordin al ministrului justiţiei, pentru transformarea posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare.

Întrucât Ministerul Justiţiei nu a dat curs acestor solicitări, grefierii arhivari şi registratori din cadrul instanţelor judecătoreşti care au susţinut examen de promovare în funcţie, au introdus acţiuni în instanţă prin care au solicitat obligarea Ministerului Justiţiei să emită ordinul ministrului justiţiei de modificare a statului de funcţii şi obligarea preşedinţilor curţilor de apel să emită deciziile de încadrare în funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare.

Potrivit dispoziţiilor mai sus arătate ale art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, "încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz."

În acest sens, precizează că grefierii arhivari/registratori au statut special reglementat de dispoziţiile Legii nr. 567/2004. Mai mult, Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii în baza căruia au fost organizate examenele de promovare în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare nu se înscrie în categoria actelor menţionate în cuprinsul dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, fiind doar emis în temeiul dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 567/2004.

Precizează recurentul-pârât că încadrarea grefierilor arhivari şi registratori se face potrivit statutului acestei categorii, respectiv potrivit Legii nr. 567/2004, iar reglementarea acestor funcţii ca funcţii cu studii superioare trebuie să fie făcută cu luarea în considerare şi a aspectelor privind stabilirea, în mod corespunzător, a atribuţiilor acestor categorii care să justifice salarizarea pe studii de nivel superior.

Potrivit art. 38 alin. (1) din Legeanr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice " Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) -d)."

Astfel, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Promovarea personalului auxiliar de specialitate şi conex în funcţii de execuţie este prevăzută de dispoziţiilor art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004.

Conform art. 43 din actul normativ anterior amintit "Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.", iar art. 44 alin. (1) statuează că "Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen."

Situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare, urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna din situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis tocmai pentru aplicarea acestor dispoziţii.

Învederează şi faptul că noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivârî pe studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului.

Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi care au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadraţi pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizaţi în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.

În ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea-cadru nr. 153/2017 şi Legea nr. 567/2004, se invocă faptul că norma de salarizare din Legea-cadru nr. 153/2017 nu contrazice dispoziţiile din Legea nr. 567/2004, care are un alt obiect (statutul profesional şi condiţiile de numire). Nu există abrogare implicită, întrucât nu există dispoziţii contradictorii şi nu există o prevedere expresă care să abroge art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Conform art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 şi Deciziei CCR nr. 95/2006, abrogarea implicită este posibilă doar dacă noul act normativ conţine reguli contrare. În speţă, nu există conflict de norme, ci domenii de reglementare diferite.

Transformarea posturilor de grefier se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, în baza art. 135 din Legea nr. 304/2004, cu avizul conform al CSM.

Emiterea ordinului implică şi o analiză de oportunitate privind cererile de transformare a posturilor.

Se mai arată că încadrarea grefierilor cu studii superioare este atributul angajatorului (preşedintele curţii de apel), conform art. 37 din Legea nr. 567/2004.

Ordonatorul principal de credite (ministrul justiţiei) aprobă prin ordin orice modificare a schemelor de personal.

Decizia are caracter de oportunitate şi nu poate fi supusă controlului instanţei de judecată.

Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta A. a promovat examenul organizat în anul 2018 pentru trecerea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, examen desfăşurat în baza Hotărârii CSM nr. 181/2007, modificată prin Hotărârea CSM nr. 820/2018.

Ulterior promovării examenului, Curtea de Apel Bucureşti nu a emis decizia de reîncadrare, invocând lipsa aprobării de către Ministerul Justiţiei a modificării statului de funcţii, iar Ministerul Justiţiei, prin adresa nr. x/20.12.2018, a refuzat în mod expres să opereze această modificare.

Reclamanta a sesizat instanţa de contencios administrativ, solicitând obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statului de funcţii şi obligarea Curţii de Apel Bucureşti la emiterea deciziei de reîncadrare.

Curtea de Apel Ploieşti a admis în parte acţiunea, reţinând caracterul nejustificat al refuzului Ministerului Justiţiei şi obligând pârâţii să emită actele necesare reîncadrării reclamantei.

Ministerul Justiţiei a declarat recurs, invocând art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile legale, întrucât: Legea nr. 153/2017 reglementează doar salarizarea, nu şi condiţiile de încadrare; Statutul personalului auxiliar (Legea nr. 567/2004) nu prevede promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare; Ministerul Justiţiei are drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii.

Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul explicit de soluţionare a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege constituie refuz nejustificat.

În cauză, prin adresa din 20.12.2018, Ministerul Justiţiei a refuzat aprobarea modificării statului de funcţii al Curţii de Apel Bucureşti. Înalta Curte constată că un astfel de refuz echivalează cu golirea de conţinut a dispoziţiilor privind dreptul la promovare, motiv pentru care se încadrează în noţiunea de refuz nejustificat.

Înalta Curte apreciază că refuzul autorităţii recurente de a da curs favorabil cererii intimatei-reclamante este unul nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004".

Referitor la raportul dintre Legea nr. 153/2017 şi Legea nr. 567/2004 argumentul Ministerului Justiţiei potrivit căruia Legea nr. 153/2017 ar reglementa doar salarizarea este eronat.

Este adevărat că legea are ca obiect salarizarea personalului bugetar, dar prin Anexa V, Capitolul II ("Justiţie"), aceasta a prevăzut expres funcţiile de grefier arhivar şi grefier registrator atât pentru studii medii, cât şi pentru studii superioare (nr. crt. 7-8, respectiv 10-11).

Înalta Curte a reţinut în jurisprudenţa sa că "faptul că grefierii arhivari au drept condiţie de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanţă din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea iniţială, ci despre promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare".

Art. 44 din Legea nr. 567/2004 consacră promovarea ca modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate.

În aplicarea acestui principiu, art. 8^1 şi art. 101din HCSM nr. 181/2007 prevăd expres că personalul auxiliar de specialitate poate participa la examenul de promovare din funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii medii în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare, condiţia fiind absolvirea unor studii superioare de drept, administraţie publică sau arhivistică.

Înalta Curte a reţinut constant că "reclamanţii nu solicită promovarea exclusiv urmare a dobândirii unei diplome, ci ca urmare a promovării examenului organizat conform regulamentului aprobat prin HCSM nr. 181/2007".

În ceea ce priveşte caracterul limitat al dreptului de apreciere al Ministerului Justiţiei, potrivit art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Însă acest drept de aprobare nu poate fi exercitat arbitrar. Înalta Curte a statuat că "dreptul de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal (…) nu poate goli de conţinut dreptul personalului auxiliar de specialitate (…) de a susţine examenele de promovare, drept care devine iluzoriu dacă nu este urmat de modificarea statelor de funcţii şi de personal" .

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente, statuând că refuzul Ministerului Justiţiei este nejustificat şi că reclamanta are dreptul la reîncadrarea pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat conform HCSM nr. 181/2007.

În consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei Curţii de Apel Ploieşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei, continuat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 170 din 3 octombrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 11 aprilie 2024.