Civil servant's appeal rejected: acting as taxpayer's agent triggers incompatibility under Law 161/2003.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant civil servant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's ruling that rejected her action to annul the National Integrity Agency's evaluation report, which had found her in a state of incompatibility. The dispute arose from the appellant, a public servant in tax collection, acting on 11 September 2019 as an authorized representative of a sole proprietorship during an anti-fraud control, signing the resulting documents. Applying Article 94(4) of Law No. 161/2003 on conflict-of-interest and incompatibility rules, the Court held that the incompatibility is triggered when a public servant acts as a representative of another person in connection with their public office, and that this requires only a link—not an overlap—between the representation acts and the official duties; here, the potential indirect creation of an enforceable title against the represented taxpayer fell within her collection and enforcement responsibilities. The High Court found the lower court's interpretation correct and affirmed the evaluation report's validity; the decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 94 alin. (4) din Legea nr. 16/2003, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Civil servant's appeal rejected: acting as taxpayer's agent triggers incompatibility under Law 161/2003: The dispute arose from the appellant, a public servant in tax collection, acting on 11 September 2019 as an authorized representative of a sole proprietorship during an anti-fraud control, signing the resulting documents. Applying Article 94(4) of Law No. 161/2003 on conflict-of-interest and incompatibility rules, the Court held that the incompatibility is triggered when a public servant acts as a representative of another person in connection with their public office, and that this requires only a link—not an overlap—between the representation acts and the official duties; here, the potential indirect creation of an enforceable title against the represented taxpayer fell within her collection and enforcement responsibilities. The High Court found the lower court's interpretation correct and affirmed the evaluation report's validity; the decision is final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the court to dismiss the appeal as unfounded.
Procedural rule applied in the dispositive for rejecting the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/19.05.2022 emis de pârâtă.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 123/2023 din 5 aprilie 2023, a respins acţiunea formulată de A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 94, alin. (4) din Legea nr. 161/2003 în sensul că nu există o legătură directă între actul de reprezentare în faţa organelor de control şi funcţia publică deţinută, instanţa de fond reţinând o posibilă legătură indirectă între aceste acte referindu-se la o situaţie ipotetică, care ar fi putut să apară în viitor şi nu la situaţia existentă în cauza de faţă.
Recurenta mai susţine că, instanţa de fond în argumentaţia privind existenţa unei legături între actele efectuate în baza mandatului şi funcţia publică deţinută, invocă acte efectuate de funcţionarul public cu 2 ani înainte de data mandatului - 11.09.2019, respectiv Decizie rambursare TVA din data de 26.04.2017, cât şi acte efectuate la peste doi ani după data mandatului, respectiv nota de constatare x/14.01.2022.
Potrivit împuternicirii acordate de Întreprinderea Individuală B., reprezentarea s-a realizat doar pentru controlul din data de 11.09.2019, neexistând dispoziţii nici la o perioadă anterioară şi nici la o perioadă ulterioară acestei date, cum greşit apreciază instanţa de fond.
În opinia recurentei-reclamante, actele efectuate de funcţionarul public trebuie să aibă legătură cu actele efectuate de acesta, în legătură cu funcţia publică pe care o exercită în data de 11.09.2019.
Astfel, recurenta-reclamantă apreciază că actele efectuate în data de 11.09.2019 au legătură cu o funcţie publică de control fiscal, iar din cuprinsul Raportului de evaluare criticat rezultă că prin adresa nr. MHG-DEX 5222/02.10.2020, AJFP Mehedinţi a transmis faptul că, în perioada de evaluare "nu a activat (...) în cadrul activităţii de inspecţie fiscală şi, ca atare, nu a desfăşurat activităţi de control", fapt care arată indubitabil că între funcţia publică exercitată şi funcţia publică exercitată de un funcţionar public din cadrul DGAF nu există nicio legătură şi pe cale de consecinţă nu există legătură între împuternicirea data în data de 11.09.2019 şi funcţia publică exercitată, întrucât actele întocmite cu această ocazie vizează activitatea de control operativ-inopinat exercitată de funcţionari publici care au atribuţii diferite de atribuţiile funcţiei publice deţinute.
Cu toate că a arătat aceste aspecte şi în cuprinsul contestaţiei formulate, instanţa de fond a apreciat că acestea nu prezintă relevanţă, reţinând ca relevantă o situaţie ipotetică, respectiv o posibilă legătură indirectă.
De asemenea, recurenta-reclamantă mai susţine că, prin procesul-verbal întocmit de către inspectorii antifraudă nu s-au menţionat nereguli în activitatea ÎI B. şi nici nu au fost aplicate sancţiuni, pentru a fi necesar ca aceste creanţe fiscale să fie puse în executare de C., iar dacă s-ar fi petrecut acest fapt recurenta consideră că avea posibilitatea legală de a se abţine să efectueze acte de executare privitor la acest contribuabil având în vedere mandatul acordat strict pentru acest control.
În susţinerea recursului sunt indicate şi redate texte de lege incidente pricinii.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă prin Raportului de evaluare nr. x/19.05.2022 s-a constatat că recurenta-reclamantă, funcţionar public de execuţie în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova-Serviciul Fiscal Orăşenesc Orşova, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor întrucât la data de 11.09.2019, a reprezentat Întreprinderea Individuală B., în calitate de împuternicit, în relaţia cu organele de control ale Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Târgu Jiu, semnând documente emise în urma controlului efectuat de către D.G.A.F. Târgu Jiu.
Astfel fiind, autoritatea administrativă a considerat că au fost încălcate prevederile art. 94 alin. (4) din Legea 161/2003.
Recurenta-reclamantă a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare, considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, deoarece la data de 11.09.2019 a fost împuternicită să prezinte organelor de control, din cadrul DRAF 4 Tg. Jiu, actele solicitate de această instituţie, fără nicio legătură cu funcţia de consilier din cadrul DGRFP Craiova-AJFP Mehedinţi-Serviciul Fiscal Orşova, unde îşi desfăşoară activitatea.
Instanţa de fond a respins acţiunea recurentei-reclamante, soluţie pe care Înalta Curte o împărtăşeşte, pentru următoarele considerente.
Instanţa de control judiciar apreciază că nu poate fi primită susţinerea recurentei care consideră că nu poate fi reţinută o situaţie de incompatibilitate în sarcina sa întrucât nu există nici o legătură directă între funcţia publică exercitată şi activităţile desfăşurate în calitate de mandatar al Întreprinderii Individuale.
Existenţa unei eventuale legături directe/indirecte între atribuţiile exercitate de un funcţionar public, potrivit fişei postului şi activităţile pe care acesta le-ar fi desfăşurat în mediul privat, atrage incidenţa prevederilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a reţinut faptul că, în cazul incidentului de integritate reglementat de prevederile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, actele efectuate în calitate de mandatar nu presupun o suprapunere cu acţiunile specifice atribuţiilor funcţiei publice pe care o îndeplineşte, ci doar o legătură între acestea."
Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 94 alin. (4) din Legea nr. 16/2003, starea de incompatibilitate este generată în momentul în care, un funcţionar public acţionează în calitate de mandatar al unei persoane, efectuând acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită, condiţie îndeplinită în cazul de faţă, întrucât, actele de reprezentare a contribuabilului întreprinderea Individuală B. sunt în legătură cu conduita realizată în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Atribuţiile de serviciu ale recurentei constau în efectuarea de acte pentru realizarea creanţelor fiscale, punerea în executare a titlurilor executorii primite de la alte organe din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, urmărirea şi clarificarea debitelor restante, soluţionarea cererilor de înlesnire la plata obligaţiilor fiscale.
Astfel fiind, Înalta Curte având în vedere faptul că, prin reglementarea situaţiilor de incompatibilitate, intenţia legiuitorului a fost aceea de a preveni generarea unor conflicte de interese potenţiale, constată că temeinic şi legal instanţa de fond a reţinut faptul că: "activitatea iniţiată de organul de control putea conduce, chiar şi indirect, la constituirea unui titlu executoriu împotriva debitorului reprezentat de reclamantă, pentru care aceasta avea obligaţia de serviciu de a realiza acte de executare silită sau eşalonare."
Pe de altă parte, este de necontestat faptul că în data de 11.09.2019, cu ocazia verificărilor efectuate la contribuabilul Î.I. B., de către inspectorii antifraudă, recurenta-reclamantă a reprezentat întreprinderea în timpul controlului.
Situaţia de fapt a fost consemnată în Procesul-verbal nr. x încheiat în Târgu Jiu în data de 11.09.2019 semnat pe fiecare pagina de către inspectorii antifraudă şi de către recurenta-reclamantă, în calitate de reprezentant, din care rezultă că nu a îndeplinit doar operaţiunea de prezentare a unor înscrisuri ci şi a oferit explicaţii organelor de control, în numele persoanei controlate referitoare la rambursarea TVA către mandant.
De asemenea, Înalta Curte apreciază că în mod temeinic şi legal, instanţa de fond a respins susţinerile recurentei referitoare la faptul că nu a exercitat atribuţii de serviciu cu ocazia controlului, astfel încât nu ar fi incidente prevederile art. 94 alin (4), întrucât din conţinutul acestei dispoziţii legale rezultă în mod evident faptul că legiuitorul nu a condiţionat generarea incidentului de integritate de acest aspect.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că din interpretarea prevederilor legale incidente cauzei şi a situaţiei de fapt relevante, recurenta-reclamantă a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, menţinând raportul de evaluare emis de pârâtă.
În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.
Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 123/2023 din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 11 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.