Nullity of Extraordinary Appeal for Failing to Plead Valid Cassation Grounds; Recognition of Olympic Awards Following Definitive Finding of Nationality Discrimination

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2025

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării:

1) Obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale la emiterea unui act administrativ de recunoaştere a premiilor obţinute de către reclamant la Olimpiada Internaţională de limba rusă, Moscova, noiembrie 2016 (Premiul I absolut cu punctaj maxim şi Premiul I la secţiunea "B.", din cadrul aceleaşi competiţii), conform Ordin nr. 6162/22.12.2016 de completarea a OMENCŞ nr. 5768/2016 privind premiile acordate de către MENCŞ elevilor şi studenţilor care au obţinut performanţe la competiţiile internaţionale ne discipline şcolare şi sportive desfăşurate în anul 2016;

2) Constatarea faptei de discriminare pe criteriul cetăţeniei, comisă de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale (constatată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 414 din 12.07.2017), faptă ce a avut drept efect excluderea reclamantului din lotul olimpic al României în vederea participării la Olimpiada internaţională de limba rusă;

3) Obligarea Ministerului Educaţiei Naţionale să acorde cuantumul premiului I absolut (obţinut cu punctaj maxim) în valoare de 12545 RON, indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrala a despăgubirilor solicitate;

4) Obligarea Ministerului Educaţiei Naţionale să acorde cuantumul premiului I pentru locul I ocupat în cadrul concursului "B.", desfăşurat tot în cadrul Olimpiadei Internaţionale de Limba Rusă, Moscova, 2016, în valoare de 9720 RON, indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrala a despăgubirilor solicitate;

5) Obligarea Ministerului Educaţiei Naţionale să acorde contravaloarea bursei de merit internaţional pe o perioada de 12 luni, conform legislaţiei aplicabile in anul şcolar 2016, indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrala a despăgubirilor solicitate;

6) Obligarea Ministerului Educaţiei Naţionale să acorde daune materiale şi morale în cuantum de 50.000 € indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrală a despăgubirilor solicitate.

7) Obligarea Ministerului Educaţiei Naţionale să publice pe site-ul său decizia ce se va pronunţa în cauză.

8) Cu cheltuieli de judecată (onorariu avocat, alte cheltuieli dovedite de către reclamant).

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă din 28 septembrie 2023 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, verificând actele dosarului, a constatat că părţile au solicitat judecata cauzei în lipsă, existând menţiuni în acest sens la dosar, a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri, a declarat încheiată cercetarea procesului, a reţinut cauza spre soluţionare şi a amânat pronunţarea la data de 13.10.2023.

De asemenea, prin sentinţa nr. 1581 din 13 octombrie 2023, a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi a obligat pe pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale să efectueze toate demersurile pentru a recunoaşte şi a acorda reclamantului toate drepturile ce derivă din participarea acestuia la Olimpiada Internaţională de limba rusă din noiembrie 2016.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond atât reclamantul A., cât pârâtul Ministerul Educaţiei au declarat recurs.

3.1. Reclamantul A., a formulat recurs împotriva încheierii de şedinţă din 28.09.2023 şi deciziei civile nr. 1581/13.10.2023 susţinând că instanţa de judecată nu s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere, nemotivând în niciun fel decizia admiterii în parte a acţiunii, fără nicio referire la daunele solicitate, nu s-a pronunţat asupra cererii de intervenţie principală formulată de către profesorul coordonator, transmisă prin e-mail la data de 16.02.2023 şi, totodată, nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată solicitate de către reclamant.

Astfel, consideră că instanţa trebuia să se pronunţe asupra tuturor aspectelor supuse judecăţii (8 capete de pretenţii) şi să motiveze admiterea/respingerea acestora. Ţinând seama de constatarea definitivă a faptei de discriminare, conform Deciziei nr. 4647/13.10.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, corect invocată de către instanţă, se impunea judecarea tuturor aspectelor precizate în cererea de chemare în judecată.

3.2. Pârâtul Ministerul Educaţiei, îşi întemeiază recursul pe motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din Codul de procedură.

Arată că motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară şi precisă, să se refere la probele administrate în cauză şi să fie în concordanţă cu acestea, să răspundă în fapt şi în drept cu privre la toate pretenţiile formulate de părţii, să conducă în mod logic şi convingător la soluţia din dispozitiv.

Instanţa este datoare să-şi exercite rolul activ în aflarea adevărului, să ordone probe şi să ceară explicaţii suplimentare.

Principiul disponibilităţii faţă de obiectul dedus judecăţii este reglementat în alin. (6) al art. 22 C. proc. civ., în baza acestuia judecătorul fiind dator să se pronunţe asupra tuturor aspectelor cerute şi, totodată, trebuind să se abţină să depăşească limitele competenţelor cu care a fost învestit.

Consideră că instanţa de fond nu a respectat principiile ce guvernează dreptul procesual civil şi a produs o vătămare a drepturilor părţilor.

Se mai susţine că instanţa a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale aplicabile, iar hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin,(l) pct. 8 C. proc. civ.

Contrar celor susţinute de instanţa de fond, recurentul susţine că lucrul anterior judecat în litigiul anterior îl constituie hotărârea adoptată de CNCD, iar soluţia definitivă din dosarul nr. x/2017 poate fi opusă doar capătului 2 din cererea de chemare în judecată, însă aceasta nu poate fi de natură a influenţa în vreun fel soluţia ce s-ar impune asupra celorlalte capete de cerere din acţiune.

Astfel, în prezenta cauză s-au solicitat următoarele:

1) Obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei la emiterea unui act administrativ de recunoaştere a premiilor obţinute de către reclamant la Olimpiada Internaţională de limba rusă, Moscova, noiembrie 2016 (Premiul I absolut cu punctaj maxim şi Premiul I la secţiunea "B.", din cadrul aceleaşi competiţii), conform Ordin nr. 6162/22.12.2016 de completarea a OMENCŞ nr. 5768/2016 privind premiile acordate de către MENCŞ elevilor şi studenţilor care au obţinut performanţe la competiţiile internaţionale pe discipline şcolare şi sportive desfăşurate în anul 2016;

2) Constatarea faptei de discriminare pe criteriul cetăţeniei, comisă de pârâtul Ministerul Educaţiei (constatată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 414 din 12.07.2017), fapta ce a avut drept efect excluderea reclamantului din lotul olimpic al României în vederea participării la Olimpiada internaţională de limba rusă;

3) Obligarea Ministerului Educaţiei să acorde cuantumul premiului I absolut (obţinut cu punctaj maxim) în valoare de 12.545 RON, indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrala a despăgubirilor solicitate;

4) Obligarea Ministerului Educaţiei să acorde cuantumul premiului I pentru locul I ocupat în cadrul concursului "B.", desfăşurat tot în cadrul Olimpiadei Internaţionale de limba rusă, Moscova, 2016, în valoare de 9720 RON, indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrala a despăgubirilor solicitate;

5) Obligarea Ministerului Educaţiei să acorde contravaloarea bursei de merit internaţional pe o perioada de 12 luni, conform legislaţiei aplicabile in anul şcolar 2016, indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrala a despăgubirilor solicitate;

6) Obligarea Ministerului Educaţiei să acorde daune materiale şi morale în cuantum de 50.000 € indexat cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale de la data pronunţării hotărârii şi până la plata integrală a despăgubirilor solicitate;

7) Obligarea Ministerului Educaţiei să publice pe site-ul său decizia ce se va pronunţa în cauză şi 8) Cu cheltuieli de judecată (onorariu avocat, alte cheltuieli dovedite de către reclamant), în timp ce în dosarul nr. x/2017 s-a solicitat admiterea contestaţiei şi anularea Hotărârii CNCD nr. 414/12.07.2017.

În susţinerea recursului sunt indicate şi redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Părţile au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Soluţia instanţei de recurs

5.1. În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 28 septembrie 2023 şi a deciziei civile nr. 1581 din 13 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Examinând cauza, în raport cu motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului.

Înalta Curte constată întemeiată excepţia invocată, fiind incidente în cauză dispoziţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din Noul C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din Noul C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate(ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.).

Conform art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 punctele1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Recurentul nu circumstanţiază în niciun mod critica sa, în sensul că hotărârea primei instanţe este pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material aplicabile cauzei.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a acţiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

Deoarece recurentul nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii şi, pe cale de consecinţă, va anula recursul formulat de recurenta-reclamantă.

5.2. În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei împotriva deciziei civile nr. 1581 din 13 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât, a dispoziţiilor legale incidente pricinii, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a solicitat, în esenţă, obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale la emiterea unui act administrativ de recunoaştere a premiilor obţinute de reclamant la olimpiada internaţională de limba rusă, Moscova, noiembrie 2016 (Premiul I absolut cu punctaj maxim şi Premiul I la secţiunea "B." din cadrul aceleiaşi competiţii) conform Ordinului nr. 6162/22.12.2016 de completare a OMENCS nr. 5768/2016 privind premiile acordate de către MEN elevilor şi studenţilor care au obţinut performanţe la competiţiile internaţionale pe discipline şcolare şi sportive desfăşurate în anul 2016.

Recurentul-reclamant este cetăţean român, conform certificatului de cetăţenie română al tatălui său, cetăţenie pe care a redobândit-o în data de 03.11.2016, elev în cadrul Colegiului Economic "C.", clasa a XI-a.

Prin Ordinul M.E.N.C.Ş. nr. 5733/09.11.2016 recurentul-reclamant nu a fost nominalizat pentru a putea participa la Olimpiada internaţională de limba rusă modernă, desfăşurată la Moscova în perioada 20 - 26 noiembrie 2016, invocându-se lipsa paşaportului emis de autorităţile din România, conform criteriilor stabilite de Comisia Centrală a Olimpiadei.

Recurentul-reclamant a participat la Olimpiada internaţională de limba rusă modernă, desfăşurată la Moscova în perioada 20 - 26 noiembrie, susţinut de conducerea Colegiului "C.", participare în urma căreia a obţinut Premiul absolut pentru punctaj maxim şi Premiul I la concursul "B.".

Cu toate acestea, recurentul-pârât a refuzat să recunoască performanţele obţinute, apreciind că nu a făcut parte din lotul României, urmare a aplicării criteriilor de calificare impuse.

Astfel fiind, recurentul-reclamant s-a adresat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în vederea constatării unei situaţii discriminatorii creată de către Ministerul Educaţiei Naţionale, respectiv constatarea existenţei faptei discriminatorii prin impunerea criteriului cetăţeniei în vederea participării elevului la competiţii şcolare internaţionale şi constatarea existenţei faptei discriminării indirecte prin defavorizarea elevilor, prin nerecunoaşterea premiilor obţinute de aceştia la competiţii internaţionale şi, implicit, privarea de anumite drepturi ce decurg din calitatea de elev olimpic. Totodată, recurentul-reclamant a solicitat obligarea Ministerului Educaţie Naţionale să-i recunoască premiile obţinute la olimpiada internaţională de limba rusă.

Prin Hotărârea nr. 414/12.07.2017 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că aspectele sesizate constituie discriminare potrivit art. 2 alin. (1) şi alin. (4), coroborat cu art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi a dispus sancţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 RON.

Această hotărâre a fost contestată de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar prin sentinţa civilă nr. 3338/12.07.2018, instanţa a respins contestaţia aceasta rămânând definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4647/13.10.2021.

Înalta Curte reţine că în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x al Curţii de Apel Bucureşti a fost suspusă controlului de legalitate Hotărârea CNCD 41/12.07.2017, fiind analizate aceleaşi motive ca şi în prezenta cauză, instanţa arătând în mod explicit în considerentele sentinţei că excluderea petentului din lotul naţional s-a realizat pe criteriul cetăţeniei, fără justificare obiectivă, fără a exista un scop legitim, iar starea de fapt existentă, în cauză, confirmă comportamentul discriminatoriu sesizat, faptele săvârşite fiind corespunzător încadrate juridic în raport cu conţinutul prevederilor art. 2 alin. (1) şi (4) din O.G. nr. 137/2000 şi ale art. 11 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă."

Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut că aspectele legate de existenţa faptei de discriminare se impun şi în cauza de faţă ca efect pozitiv al puterii lucrului judecat, fiind tranşate definitiv de instanţa de judecată.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că în mod temeinic şi legal instanţa de fond a admis, în parte, cererea şi a obligat Ministerul Educaţiei Naţionale să efectueze toate demersurile pentru a recunoaşte şi a acorda recurentului-reclamant toate drepturile ce derivă din participarea acestuia la Olimpiada Internaţională de limba rusă din noiembrie 2016.

De asemenea, în mod corect instanţa de fond a respins cererea privind constatarea faptei de discriminare, reţinând că recurentul-reclamant a formulat deja o sesizare către CNCD în acest sens, iar prin Hotărârea nr. 414/12.07.2017 s-a constat existenţa faptei de discriminare.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii, va anula recursul declarat de recurentul - reclamant şi va respinge recursul formulat de recurentul-pârât, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului declarat de recurentul - reclamant A., invocată de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei.

Anulează recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă din 28 septembrie 2023 şi a deciziei civile nr. 1581 din 13 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de recurentul - pârât Ministerul Educaţiei împotriva deciziei civile nr. 1581 din 13 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.