Suspension of license revocation denied: no imminent harm where slot machines operated in sub-15,000 population localities violating statutory

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc prin care a solicitat suspendarea în tot a Deciziei nr. 752 din data de 27.05.2024 a Comitetului de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc privind revocarea Licenţei de organizare a jocurilor de noroc tip slot-machine nr. x, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1337 din 31 iulie 2024, a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 752/27.05.2024 până la pronunţarea instanţei de fond.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că din considerentele se poate observa faptul că, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, instanţa a invocat norme legale ce nu pot face obiectul acestei cereri, şi cu atât mai mult nu pot fi invocate în soluţionarea, pe fond, a cererii de chemare în judecată.

Din considerentele citate, nu numai că normele legale prevăzute în O.U.G. nr. 80/2024 nu erau în vigoare la data emiterii deciziei a cărei suspendare s-a solicitat, dar instanţa a prejudecat fondul, prin faptul că a analizat cele două norme juridice prevăzute în Legea nr. 107/2024 şi O.U.G. nr. 80/2024, considerând că modificările aduse prin O.U.G. nr. 80/2024 au fost emise pentru faptul că norma juridică din Legea nr. 107/2024 nu putea fi aplicată autorizaţiilor emise anterior datei de 28.04.2024, dată până la care au fost în vigoare prevederile legale din Legea nr. 107/2024.

Dacă Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc constată, din datele actualizate ale Institutului Naţional de Statistică, că într-o comună, într-un oraş sau municipiu populaţia după domiciliu a scăzut sub 15.000 de locuitori, va dispune de urgenţă, în 3 zile lucrătoare, pentru toţi organizatorii de jocuri de noroc, tip slot-machines, din respectiva unitate administrativ-teritorială, sistarea activităţii de exploatare de jocuri de noroc tip slot-machines, dispoziţie care trebuie dusă la îndeplinire de către organizatori în maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.

Organizatorii de jocuri de noroc tip slot-machines se pot sesiza din oficiu cu privire la faptul că într-o comună, într-un oraş sau într-un municipiu în care exploatează jocuri de noroc tip slot-machines populaţia după domiciliu a scăzut sub 15.000 de locuitori şi procedează la sistarea activităţii de exploatare a mijloacelor de joc tip slot-machines în respectivele unităţi administrativ-teritoriale, informând Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc cu privire la aceasta în termen de maximum 48 de ore de la data sistării activităţii. Atunci când termenul anterior menţionat cade într-o zi nelucrătoare, acest termen se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează."

Norma juridică în forma prevăzută de Legea nr. 107/2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 20/2013 prin înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, a avut aplicare în perioada 29.04.2024 - 27.06.2024, iar norma juridică în forma prevăzută de O.U.G. nr. 80/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, are aplicare începând cu data de 28.06.2024 neretroactivând pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare, în aceste condiţii referirile la O.U.G. nr. 80/2024 în considerentele sentinţei recurate sunt neavenite.

Recurentul mai susţine că pentru ca cererea de suspendare a executării actului administrativ să fie admisă trebuie îndeplinite următoarele condiţii: cazul bine justificat si paguba iminentă.

Suspendarea executării actului administrativ constituie o situaţie de excepţie, în cadrul căreia instanţa are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparentei dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ nu poate fi prejudiciat fondul litigiului.

Cu privire la condiţia cazului bine justificat.

Recurentul arată că, în cauză, licenţa nu a fost revocată pentru motive extrinseci sau intrinseci cu privire la încălcarea normelor de drept material referitoare strict la licenţa de organizare, ci, licenţa de organizare a fost revocată ca urmare a nerespectării normelor de drept material referitoare la desfăşurarea activităţii de exploatare a mijloacelor de joc de tip slot machine, revocarea licenţei fiind consecinţa acestor încălcări ale prevederilor legale.

De asemenea, recurentul apreciază că instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că, în discuţie este spaţiul unde se desfăşoară activitatea de jocuri de noroc, nu autorizaţiile emise anterior Legii nr. 107/2024.

În concluzie, deşi reclamantul invocă faptul că prevederile Legii nr. 107/2024 nu sunt aplicabile autorizaţiilor de exploatare obţinute anterior aprobării Legii nr. 107/2024, deşi la momentul verificărilor avea "amplasate mijloace de joc de tip slot-machine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e)", în fapt şi în drept, contestă prevederile legale speciale şi imperative prevăzute de art. 15 alin. (2) lit. bA)1), articol ce trebuie interpretat în integralitatea sa din O.U.G nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, articol aflat în vigoare şi care nu a fost declarat neconstituţional, pe care nu doreşte să le respecte, deşi invocă respectarea prevederilor legale, şi mai mult, solicită instanţei să admită cererea prin încălcarea prevederilor constituţionale, art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 115 şi art. 126 alin. (1) din Constituţia României, în condiţiile în care instanţele nu au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală şi specială, ci de a soluţiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, întinderea si exercitarea drepturilor lor subiective, si mai mult, cum am precizat si vom preciza în continuare, motivul invocat în cererea introductivă este unul ce nu are legătură cu cauza, din moment ce norma în discuţie nu se referă la autorizaţii ci la spaţiu, ce trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie de peste 15.000 locuitori.

La momentul verificărilor, în spaţiile supuse controlului de care inspectorii Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, spaţii aflate în unităţi administrativ teritoriale având o populaţie sub 15.000 de locuitori, se aflau amplasate şi în exploatare mijloace de joc tip slot machine autorizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 107/2024, norma în cauză precizând explicit "bA1) spaţiul propus, dacă are amplasate mijloace de joc de tip slot-machine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e), trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori."

In aceste condiţii, din interpretarea normei juridice, rezultă cu claritate faptul că sintagma "spaţiul propus" nu se referă la un spaţiu nou, în care, la momentul cererilor de autorizare pentru noi mijloace de joc tip slot machine, nu se desfăşoară activitate de exploatare a jocurilor de noroc, respectiv nu are amplasate mijloace de joc de tip slot machine, ci se referă la un spaţiu deja înregistrat, din moment ce în cadrul acestuia se afla amplasate şi se exploatează mijloace de joc tip slot machine, respectiv se desfăşoară activitatea de jocuri de noroc anterior noilor solicitări ca alte mijloace de joc să fie autorizate, astfel cum s-a constatat urmare a verificărilor efectuate şi cum precizează norma juridică în dispută " dacă are amplasate mijloace de joc de tip slot-machine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e)".

Neprecizarea de către legiuitor a faptului că norma în cauză nu se aplică spaţiilor anterior înregistrate prevederilor Legii nr. 107/2024, demonstrează faptul că nu există excepţii, norma specială aplicându-se tuturor spaţiilor în care se exploatează mijloace de joc tip slot-machine ce nu mai îndeplinesc cerinţa legală de a se afla într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori.

A interpreta altfel legea, înseamnă ai nega efectele imediate şi a permite organizatorilor ce exploatează mijloace de joc tip slot machine într-un spaţiu ce nu mai îndeplineşte condiţia legală, punându-i pe aceştia într-o situaţie favorabilă faţă de organizatorii care doresc să-şi desfăşoare activitatea după data de 28.04.2024, ce o pot face doar în spaţii aflate în unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori.

Cu privire la condiţia prevenirii unei pagubei iminente, recurentul apreciază că motivele invocate nu pot fi admisibile în cauză, deoarece atât Curtea de Apel Piteşti, cât şi reclamantul nu a prezentat dovezi certe din care să rezulte paguba, respectiv nu a probat iminenţa producerii unui prejudiciu material în patrimoniul său, susceptibil să atragă temporizarea efectului actului administrativ, simpla invocare a faptului că nu are obligaţia de a respecta prevederile legale, obligatorii prin efectul normelor juridice în baza cărora a fost emisă decizia a cărei suspendare se solicită, nu reprezintă o pagubă în patrimoniul acesteia ci o obligaţie pe care reclamanta a cunoscut-o sau trebuia să o cunoască de la momentul publicării Legii nr. 107/2024 în Monitorul Oficial al României.

Faptul că un act administrativ poate produce efecte asupra veniturilor unui reclamant nu poate constitui temei suficient pentru suspendarea unui act administrativ în condiţiile în care consecinţa acestor efecte este norma legală ce trebuie respectată, normă impusă de legiuitor.

Referitor la neretroactivitatea legii civile, recurentul precizează că la data de 28.04.2024 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 107/2024, lege publicată în Monitorul Oficial nr. 370 din 18.04.2024.

Reglementarea cuprinsă în conţinutul art. 15 alin. (2), lit. bA)1) din O.U.G. nr. 77/2009, modificat prin Legea nr. 107/2024, instituie obligativitatea ca spaţiul în care sunt exploatate mijloace de joc de tip slot-machine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e), să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori, deci nu poate fi pusă în discuţie o aplicare în mod retroactiv a unei legi noi, deoarece nu se pretinde îndeplinirea obligaţiei anterior intrării în vigoare a legii, ci numai începând cu data de 28.04.2024 si pentru viitor, fiind în fapt şi în drept o aplicare a legii noi la situaţiile aflate în curs.

Legea nouă este de imediată aplicare, regulă de drept tradusă prin aceea că legea nouă se va aplica, de îndată tuturor situaţiilor ivite după acest moment, excluzând aplicarea legii vechi.

Altfel spus legea nouă nu se va aplica numai situaţiilor viitoare, care s-au născut ulterior adoptării ci şi situaţiilor care au început anterior şi ale căror efecte nu s-au finalizat, fiind în curs - fapte în curs de a-şi produce efectele.

În susţinerea recursului sunt indicate şi redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că analizând cele redate de Curtea de Apel Bucureşti în considerentele sentinţei atacate, se poate constata cu uşurinţă că pentru a dispune suspendarea Deciziei nr. 752/27.05.2024, instanţa de fond nu a analizat prevederile O.U.G. nr. 80/2024, cum susţine recurentul ONJN, ci doar pe cele ale Legii nr. 107/2024, în acord cu limitele învestirii.

Or, niciuna dintre situaţiile enunţate anterior care duc la casarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi reţinută ca incidenţă în cauză prin raportare la sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Parcurgând motivarea sentinţei atacate se poate observa că cele redate de către Curtea de Apel Bucureşti în cuprinsul considerentelor respectă rigorile normelor de procedură civilă aplicabile, instanţa de judecată prezentând toate aspectele invocate de către părţi, normele de drept aplicabile în speţă, precum şi motivele pentru care a dispus admiterea cererii de suspendare, aducând argumente juridice pertinente în susţinerea sentinţei pronunţate.

Intimata mai consideră că în susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ONJN nu precizează care norme de drept material au fost încălcate sau aplicate greşit de către Curtea de Apel Bucureşti, ci doar invocă argumente de fapt şi de drept ce ţin de fondul cauzei şi în mod evident, de caracterul temeinic sau netemeinic a sentinţei civile atacate.

Astfel fiind, intimata apreciază că în speţa de faţă astfel de motive nu sunt incidente, sentinţa nr. 1337/2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti fiind expresia interpretării şi aplicării în mod legal şi temeinic a prevederilor legale, prin raportare la starea de fapt şi probele administrate în cauză.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin Decizia nr. 752/27.05.2024 emisă de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc s-a dispus revocarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc emisă în favoarea reclamantei A. S.R.L., încetarea valabilităţii tuturor autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine şi obligaţia de a achita diferenţa rămasă de plată din taxa anuală aferentă autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.

În motivarea în fapt a deciziei s-a reţinut că, urmare a verificărilor efectuate în data de 07.05.2024 la punctele de lucru din localitatea Pâncota, B-dul x nr. 60, jud. Arad şi localitatea Horezu, str. x, jud. Vâlcea, în data de 08.05.2024 la punctele de lucru din localitatea Cheglevici nr. x, jud. Timiş şi localitatea Teaca, nr. x, jud. Bistriţa Năsăud şi în data de 20.05.2024 la punctul de lucru din localitatea Alunu, sat Igoiu, bl. Bl, jud. Vâlcea, au fost identificate în funcţiune un număr de 28 de mijloace de joc tip slot-machine.

Potrivit Deciziei nr. 752/27.05.2024, s-a reţinut, că reclamanta a încălcat prevederile art. 15 alin. (2) lit. b) indice1) din O.U.G. nr. 77/2009.

Curtea de Apel a admis cererea reclamantei şi a dispus suspendarea deciziei până la pronunţarea instanţei de fond, soluţie pe care Înalta Curte nu o împărtăşeşte, pentru considerentele în continuare arătate.

Înalta Curte reţine că autorizaţiile emise de ONJN, la solicitarea organizatorului de jocuri de noroc, pentru mijloacele de joc tip slot-machine, se obţin prin plata de taxe pentru fiecare mijloc de joc.

Astfel, reclamanta a solicitat autorizarea mijloacelor de joc de noroc tip slot-machine, a achitat taxele legale pentru fiecare mijloc de joc de noroc, aceste autorizaţii de exploatare nefiind condiţionate de o locaţie anume, rămânând la opţiunea organizatorului unde le exploatează, cu respectarea condiţiilor legale.

Pentru autorizaţiile emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 107/2024, s-a solicitat "dovada înregistrării ca punct de lucru a spaţiului de joc" şi o "declaraţie pe propria răspundere din partea organizatorului că spaţiul în care urmează a fi exploatate mijloacele de joc corespunde din punct de vedere sanitar şi respectă normele P.S.I.".

Prin urmare, organizatorul de jocuri de noroc depunea această declaraţie doar pentru certificarea faptului că spaţiul corespunde din pune de vedere sanitar şi respectă normele P.S.I. şi dovada înregistrării ca punct de lucru a spaţiului de joc.

Intimatul-reclamant se rezumă la invocarea sintagmei "spaţiul propus", fără a preciza continuarea acestei sintagme din articolul în cauză, respectiv " dacă are amplasate mijloace de joc de tip slot-machine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e)".

Spaţiul propus, dacă are amplasate mijloace de joc de tip slot-machine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e), trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori.

Dovada numărului de locuitori se face prin adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus.

Sintagma "dacă are", se referă la mijloace de joc deja autorizate, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 107/2024, astfel încât noile mijloace de joc supuse cererii de autorizare nu pot funcţiona în locaţiile care se află într-o unitate administrativ teritorială cu o populaţie sub 15.000 de locuitori.

În condiţiile în care mijloacele de joc supuse autorizării nu îndeplinesc această condiţie impusă de prevederile art. 15 alin. (2) lit. b)^1) din Legea nr. 107/2024, respectiv O.U.G. nr. 77/2009, pe cale de consecinţă nici mijloacele de joc autorizate anterior Legii nr. 107/2024, nu mai pot funcţiona în acea locaţie dacă nu mai este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 15 alin. (2) lit. b)^1) din Legea nr. 107/2024.

Înalta Curte constată că nu pot exista în acelaşi timp mijloace de joc, anterior autorizate legii nr. 107/2024 care pot fi exploatate în locaţii existente într-o unitate administrativ teritorială sub 15.000 de locuitori şi mijloace de joc autorizate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 107/2024 care pot fi exploatate doar în unităţi administrativ teritoriale cu o populaţie peste 15.000 de locuitori.

Astfel, Legea nr. 107/2024 a fost aprobată pentru a fi aplicată şi a produce efecte pentru toate mijloacele de joc autorizate, neputând avea o "aplicare" parţială.

Posibilitatea organizatorului de jocuri de noroc de a nu respecta prevederile imperative ale art. 15 alin. (2) lit. b)^1) din O.U.G nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, pentru toate mijloacele de joc autorizate anterior aprobării Legii nr. 107/20224, nu poate fi primită, în condiţiile în care autorizaţiile de exploatare se obţin doar prin achitarea taxelor conform art. 13 alin. (1) şi art. 14 din O.U.G nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, spaţiile în care trebuie să exploateze aceste mijloace de joc nu mai pot fi altele, ci doar cele care îndeplinesc prevederile art. 15 alin. (2) lit. b)^1) din Legea nr. 107/2024.

În caz contrar, ar exista mijloace de joc, ale aceluiaşi organizator de jocuri de noroc, ce ar funcţiona în locaţii existente în U.A.T. - uri cu o populaţie sub 15.000 de locuitori şi mijloace de joc ce ar funcţiona doar în locaţii existente în U.A.T. - uri cu o populaţie peste 15.000 de locuitori, ceea ce ar face ca prevederile Legii nr. 107/2024 să nu aibă finalitatea dorită.

De asemenea, prevederile în cauză au un caracter special, derogând de la regulile generale, fiind aplicabil organizatorilor de jocuri de noroc ce exploatează mijloace de joc tip slot machine.

Înalta Curte apreciază că nu există indicii de nelegalitate a Deciziei nr. 752/27.05.2024, neexistând o împrejurare de fapt sau de drept care să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate.

Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora:

"în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente odată cu sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond".

Suspendarea actelor juridice reprezintă operaţiunea de întrerupere vremelnică a efectelor acestora, ca şi cum actul dispare din circuitul juridic, deşi, formal-juridic, el există, iar suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziţia autorităţii emitente sau a instanţei de judecată în vederea respectării principiului legalităţii atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.

Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 262/2007, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

La modul concret, conform legislaţiei naţionale, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

Altfel spus, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.

Pe de altă parte, în cadrul cererii de suspendare instanţa este limitată la a cerceta, după verificarea condiţiei de admisibilitate, dacă sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Condiţia existenţei cazului "bine justificat", lăsată de legiuitor la aprecierea şi înţelepciunea judecătorului sub aspectul conţinutului său, presupune ca asupra legalităţii actului administrativ să planeze o puternică îndoială, iar aceasta să fie evidentă fără a se intra în cercetarea pe fond a dispoziţiilor actului, respectiv a consecinţelor juridice pe care le-a produs.

Pentru a înlătura, chiar şi temporar, regula executării imediate şi din oficiu a actelor administrative, prin suspendarea acestora, instanţa poate aprecia necesitatea unei asemenea măsuri, doar prin raportare la probele administrate în cauză şi care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza, pe fond conţinutul actului administrativ, instanţa având posibilitatea să efectueze numai o cercetare sumară a aparenţei dreptului.

Înalta Curte constată că nu este suficient ca reclamantul să afirme existenţa unor motive de nelegalitate, ci trebuie să ofere unele elemente probatorii care, fără o cercetare aprofundată, să permită formarea unui dubiu serios asupra legalităţii actului, un stadiu incipient al convingerii că, în final, este posibil ca prezumţia de legalitate să fie răsturnată. Indiciile de nelegalitate trebuie să fie evidente, să poată fi identificate cu uşurinţă, la nivelul aparenţelor.

La o examinare sumară a legalităţii actului administrativ contestat, pe care o permite soluţionarea cererii de suspendare a executării, nu se identifică indicii de nelegalitate vădită, de natură să justifice suspendarea actelor administrative contestate.

Deci, nu există suficiente indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate, fără însă ca prin aceasta, să antameze sau să anticipeze analiza pe fond, a conţinutului şi legalităţii actului administrativ contestat.

Înalta Curte apreciază că reclamanta nu a relevat împrejurări de fapt sau de drept care să fie de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ-fiscal, ci a invocat veritabile motive de nelegalitate, specifice acţiunii în anulare.

Instanţa de control judiciar consideră că şi cerinţa pagubei iminente ce s-ar produce reclamantei în cazul executării imediate nu este îndeplinită în cauză.

Conform art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Aşadar, paguba iminentă presupune o anumită urgenţă pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ.

În cauza de faţă, reclamanta nu a invocat nicio împrejurarea care să facă dovada unui prejudiciu material viitor şi previzibil al executării actului administrativ, ci a făcut trimitere la cuantumul creanţei şi posibilităţile sale financiare, precum şi la efectele inerente oricărei executări.

Simpla menţionare a creanţei constatate şi a valorii ei nu duce, de facto, la constatarea că există o pagubă iminentă. Reclamanta a inserat o serie de motive generale, care nu dovedesc paguba iminentă care i s-ar produce prin punerea în executare a actelor administrative contestate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar instanţa de fond în mod greşit a admis acţiunea reclamantei.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea reclamantei A. S.R.L., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul - pârât Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinţei civile nr. 1337 din 31 iulie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei A. S.R.L., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.