Competence of territorial vs. central labor inspection to investigate collective workplace accidents and resulting procedural passive capacity

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, anularea Procesului-Verbal de Cercetare emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 226/2024 din 29 mai 2024, a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului ITM Gorj şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta A. S.A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, recurenta susţinând că instanţa a aplicat greşit normele de drept material referitoare la calitatea procesuală pasivă a Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj în raport de prevederile legislaţiei aplicabile, astfel că în mod nelegal a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual pasive.

Recurenta arată că potrivit art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează:

-de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;

- de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.

Prin urmare, recurenta consideră că dispoziţia legală invocată atribuie competenţă de cercetare a evenimentului produs în data de 17.01.2023 pârâtei I.T.M. Gorj, calificat ca accident colectiv, fiind un eveniment în urma căruia au rezultat decese.

Prin analogie se deduce faptul că, şi în cazul evenimentului produs în data de 17.01.2023 care a avut loc la Unitatea Minieră de Cariera Jilţ din cadrul C.E. Oltenia S.A., cercetarea s-a efectuat de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, competenţa Inspecţiei Muncii fiind în cazul accidentelor colective, însă numai în cazul în care aceste accidente sunt generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.

Aşa cum se poate observa Procesul-Verbal de Cercetare poartă antetul emitentului adică Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, iar plicul prin care s-a comunicat acest document poartă la rubrica expeditor aceeaşi instituţie.

Cum litigiul dedus judecăţii vizează anularea Procesului-Verbal de Cercetare emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, recurenta susţine că, în cauză, competenţa materială de soluţionare în primă instanţă se determină în raport de poziţionarea autorităţii emitente a actului administrativ contestat în sistemul autorităţilor publice, astfel că aceasta revine secţiei de contencios administrativ a tribunalului şi nu a curţii de apel.

În susţinerea recursului sunt indicate şi redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că Procesul-Verbal de Cercetare numărul 491/DCSSM/9627 a fost întocmit la data de 12.06.2023 de Inspecţia Muncii, în baza art. 6 (2) B, lit. b) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii şi a art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.

S-a reţinut că, în evenimentul din data de 17.01.2023, au fost implicaţi următorii angajaţi ai CE. Oltenia S.A.: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., respectiv Q., conducător auto, angajat al R. S.R.L..

Răspunderea pentru producerea accidentului colectiv de muncă s-a stabilit ca aparţinând reclamantei, pentru zece încălcări ale dispoziţiilor legale, şi societăţii S.C. R. S.R.L., pentru o încălcare a dispoziţiilor legale.

Instanţa de fond a respins acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, soluţie pe care Înalta Curte o împărtăşeşte.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 319/2006, cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.

De asemenea, conform art. 31 lit. d) din Legea nr. 319/2006, accidentele de muncă sunt accidente colective, atunci când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că temeinic şi legal a constatat instanţa de fond că pârâtul ITM Gorj nu are calitate procesual pasivă, nefiind emitentul actului administrativ în litigiu.

De altfel, Înalta Curte apreciază că susţinerile recurentului-reclamant din recurs nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de Curtea de Apel Craiova, în pronunţarea soluţiei de respingere a acţiunii, ci sunt legate de competenţa de cercetare a accidentului colectiv, competenţă ce nu a fost invocată prin acţiunea formulată, sau prin plângerea prealabilă adresată Inspecţiei Muncii, astfel că la acest moment nu mai pot fi analizate aceste împrejurări.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. S.A. împotriva sentinţei nr. 226/2024 din 29 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.