Nullity of cassation appeal for failure to articulate specific illegality grounds targeting a decision on admissibility

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 21.02.2023, pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, Serviciul Român de Informaţii, a solicitat:

1. Să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor legitime prin măsurile reglementate de O.U.G. nr. 59/04.08.2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

2. Obligarea Guvernului României să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor corespunzătoare actualizărilor care au intervenit prin acte normative începând cu luna septembrie 2017;

3. Obligarea Casei de Pensii Sectorială a SRI la recalcularea şi acordarea diferenţelor la drepturile de pensie începând cu luna septembrie 2017, în funcţie de creşterile care au vizat solda de funcţie, care la trecerea în rezervă era de 1066 RON, respectiv solda de grad, pornind de la cele stabilite prin:

- decizia de trecere în rezervă a reclamantei nr. 90192 din data de 16.06.2010, care la data respectivă a fost în cuantum de 2907 RON astfel:

- de la 01.02.2017 şi până la 31.12.2017- 1450 (H.G. nr. 1/2017);

- de la 01.01.2018 şi până la 31.12.2018-1900 RON (H.G. nr. 856/2017);

- de la 01.01.2019 (H.G. nr. 937/2018) şi până în prezent - 2350lei;

4. Majorarea cuantumului soldei de grad de la 336 RON la trecerea în rezervă, la 900 RON stabilită prin H.G. nr. 28/2023, începând cu 01.01.2023.

5. Obligarea pârâţilor la restituirea sumei solicitate la capătul 1 din acţiune actualizate cu indicele de inflaţie la care se adaugă dobânda legală aferentă, începând cu data de 04.08.2017 şi până la data plăţii efective.

Totodată, reclamanta a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017 prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 16, art. 47 alin. (2), art. 53, art. 79 şi art. 115 din Constituţia României, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei, sesizare admisă de instanţa de fond prin încheierea din 03.10.2023.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 319 din 26 iunie 2024, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 319 din 26 iunie 2024 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a susţinut că, prin O.U.G. nr. 59/2017, de la 15.09.2017 se aplică prevederile art. VII, însă, în ceea ce priveşte estimarea influenţei valorice în evoluţia pensiei brute dată de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, trebuie pornit de la prevederile art. 59 şi art. 60 ale Legii nr. 223/2015, astfel cum acestea erau în vigoare până la 15.09.2017.

Modificarea art. 59 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017 conduce la concluzia că, de la 15.09.2017, nu se mai acordă, la cuantumul pensiei indexate cu rata medie a inflaţiei, 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se adaugă, la cuantumul pensiei indexate, 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizat anual.

În acest sens, a arătat că, în perioada de referinţă 01.01.2016 (data punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 223/2015) şi până la 15.09.2017, trebuiau aplicate prevederile art. 59 şi art. 60 ale Legii nr. 223/2015, nemodificate.

Nu a existat nicio adăugare la cuantumul pensiei brute a valorii procentuale de 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie aferent perioadei 01.01.2016-14.09.2017.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii şi Serviciul Român de Informaţii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte o apreciază întemeiată şi o va admite, urmând să constate că recursul declarat de reclamantă este nul, pentru considerentele ce succed.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cu titlu prealabil, Înalta Curte aminteşte că recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege. Motivele de recurs sunt instituite, aşadar, prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere de legiuitor şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:…d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi Cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., atrage, conform art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale amintite.

În speţă, recurenta-reclamantă a clamat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond, prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia, raportat la soluţia pronunţată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii, pentru a putea fi încadrate în textul de lege precizat, care, prin urmare, a fost invocat exclusiv în mod formal.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs şi susţinerile recurentei, reţine caracterul nemotivat al căii de atac, aceasta limitându-se să reitereze motivele din cererea de chemare în judecată şi să-şi exprime nemulţumirea cu privire la modalitatea în care i-a fost soluţionată acţiunea. În concret, argumentele din cererea de recurs vizează fondul cauzei şi nu au legătură cu soluţia pronunţată de prima instanţă, care a respins cererea, ca inadmisibilă, fără a mai intra în cercetarea fondului.

Aşadar, se constată că recursul nu conţine motive care să poată fi încadrate în cazul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat în susţinerea căii de atac exercitate, reclamanta neformulând critici concrete de nelegalitate la adresa sentinţei atacate. Or, faţă de rigorile ce caracterizează calea de atac a recursului în actuala reglementare, modalitatea de redactare a cererii formulate de recurenta-reclamantă nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate.

În egală măsură, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a argumentelor din acţiunea introductivă nu se constituie într-o critică concretă de nelegalitate a sentinţei de fond, dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Faţă de considerentele expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor impuse de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din acelaşi Cod, va constata nul recursul declarat de reclamantă şi va menţine sentinţa de fond atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 319 din 26 iunie 2024 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.