Withdrawal of judicial assistant candidacy by private-law body exercising public powers is reviewable administrative act; judgment quashed and remanded.

Şedinţa publică din data de 3 aprilie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024 din data de 9.01.2024, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a solicitat: obligarea pârâtului Consiliul Economic şi Social de a soluţiona dosarul său de candidatură pentru funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Botoşani în baza desemnării şi nominalizării făcute de C.N.I.P.M.M.R la data de 5.12.2023, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor H.G. nr. 616/2005 şi a art. 121 din Legea nr. 304/2022; anularea Adresei nr. x/13.12.2023 emisă de pârâtul Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 64 din 21 mai 2024, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile invocate ca nefondate.

A respins acţiunea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, ca nefondată.

3. Recursul exercitat în cauză

Reclamanta A. formulează recurs împotriva sentinţei civile nr. 64 din 21.05.2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2024, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii prin care acţiunea i-a fost respinsă ca nefondată şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În motivarea căii de atac recurenta-reclamantă arată, în esenţă, că la data de 27.10.2023 recurenta-reclamantă a trimis către CNIPMMR dosarul său de candidatură pentru ocuparea funcţiei de asistent judiciar la Tribunalul Botoşani. După verificarea cerinţelor impuse de art. 4 din H.G. nr. 616/2005, CNIPMMR a desemnat-o pe recurentă drept candidat şi a transmis dosarul către CES la data de 5.12.2023. Recurenta-reclamantă a fost singura persoană nominalizată pentru această funcţie. CES a comunicat, prin adresa nr. x/18.12.2023, că dosarul a fost înregistrat la 5.12.2023, însă ulterior, prin Adresa nr. x/13.12.2023, CNIPMMR a solicitat "retragerea dosarului" de pe ordinea de zi a Plenului CES, fără motivare.

A invocat că hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa aplică greşit normele de drept material prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, CES este o instituţie publică de interes naţional, tripartită şi autonomă, fiind eronată susţinerea instanţei că atribuţiile CNIPMMR ar fi exclusiv administrative. Argumentează recurenta că, potrivit art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, la cererea CES, a fost desemnată de CNIPMMR şi înscrisă în lista nominală înaintată la 5.12.2023, în vederea selecţiei, în temeiul art. 5 din H.G. nr. 616/2005, solicitându-i-se acordul pentru exercitarea funcţiei.

Instanţa a făcut o aplicare greşită a H.G. nr. 616/2005, reţinând că în absenţa unui acord valabil al confederaţiei patronale, numirea sa nu poate avea loc. Recurenta arătă că ambii pârâţi recunosc că dosarul îndeplineşte toate cerinţele legale, fiind înaintat şi înregistrat la CES la 5.12.2023 şi că nu există o retragere reală a acordului, ci doar solicitarea nemotivată de "retragere a dosarului", însă nu a intervenit niciun eveniment care să justifice solicitarea CNIPMMR, între 5.12.2023 şi 13.12.2023.

Instanţa de fond a susţinut că recurenta nu a invocat motive juridice privind imposibilitatea retragerii acordului, recurenta arătând în realitate toate etapele ce trebuie parcurse în baza H.G. nr. 616/2005. Curtea de Apel a realizat o apreciere generică, concluzionând că legea recunoaşte confederaţiei patronale o "foarte mare putere de apreciere", deşi H.G. nr. 616/2005 nu prevede posibilitatea retragerii nemotivate a acordului sau a dosarului.

Dosarul recurentei, odată înregistrat şi înscris cu aviz favorabil pe proiectul ordinii de zi a Plenului CES din 13.12.2023, trebuie soluţionat şi nu restituit CNIPMMR. Biroul executiv CES nu a aprobat modificarea ordinii de zi, astfel că solicitarea CNIPMMR reprezintă abuz de putere. Modificarea ordinii de zi direct la şedinţa Plenului CES nu era posibilă.

Deşi instanţa a invocat existenţa unui contrast între acordul iniţial şi retragerea acestuia, arătă recurenta că, în realitate, nu există niciun contrast, deoarece acordul iniţial a fost dat în condiţiile art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, iar solicitarea retragerii a intervenit după înregistrarea şi avizarea favorabilă a dosarului, proiectul ordinii de zi fiind deja înaintat de Biroul executiv la 11.12.2023. În acest mod, procedura de selecţie a fost oprită abuziv.

Referitor la aceea că chiar dacă acordul ar exista, ar fi pluralitate de candidaturi, arătă recurenta că procesul de selecţie s-a finalizat, dosarul fiind avizat favorabil şi înscris pe proiectul ordinii de zi, iar cererea sa vizează finalizarea selecţiei, nu numirea sa.

Instanţa de fond a interpretat greşit art. 6 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, obligaţia CES fiin de a decide asupra candidaturii sale, chiar în cazul pluralităţii, pe baza dosarului şi criteriilor proprii.

De asemenea, cererea de obligare a CNIPMMR de a retrimite dosarul la CES este întemeiată, întrucât procesul de selecţie început la 5.12.2023 a fost întrerupt abuziv prin Adresa nr. x/13.12.2023, deşi dosarul era avizat favorabil şi înscris pe proiectul ordinii de zi, nemodificată de Biroul executiv CES.

Referirea instanţei la posibilitatea recuperării unui eventual prejudiciu pe calea dreptului comun este nefondată; Legea nr. 554/2004 oferă cadrul legal pentru soluţionarea cauzei.

Referitor la aceea că simpla existenţă a acordului nu obligă CES, recurenta precizează că solicită obligarea CES să finalizeze procesul de selecţie început, iar nu să se substituie puterii de apreciere a CES. Hotărârea instanţei cuprinde motive contradictorii în raport cu soluţia pronunţată, întrucât cererea sa a fost clar formulată: obligarea CES de a finaliza selecţia dosarului său conform art. 6 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, art. 126 din Legea nr. 304/2022, art. 3 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 616/2005.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza în limitele motivelor de recurs invocate şi în raport de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curtea reţine următoarele:

Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei A. ca nefondată, reţinând, în esenţă, că adresa emisă de Confederaţia Naţională a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), prin care s-a solicitat "retragerea dosarului de candidatură", nu ar fi supusă controlului de legalitate, întrucât nu reprezintă un act administrativ, ci o manifestare de voinţă internă a confederaţiei, emisă în cadrul activităţii sale specifice de drept privat, fără exercitarea unor prerogative de putere publică. Totodată, instanţa a apreciat că, chiar dacă s-ar înlătura efectele acestei retrageri, reclamanta nu ar justifica o vătămare, întrucât funcţia a fost ulterior ocupată de o altă persoană.

Înalta Curte constată că această apreciere este greşită, întrucât actul confederaţiei, emis în cadrul unei proceduri reglementate prin norme de drept public şi producând efecte juridice asupra drepturilor unei persoane, este susceptibil de control de legalitate în condiţiile Legii nr. 554/2004.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 554/2004, sunt asimilate autorităţilor publice şi persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, exercită prerogative de putere publică sau îndeplinesc un serviciu de interes public. În temeiul H.G. nr. 616/2005, confederaţiile patronale reprezentative, între care şi CNIPMMR, sunt învestite cu atribuţia de a desemna candidaţi pentru funcţia de asistent judiciar. Această competenţă se exercită în cadrul unei proceduri publice de selecţie, reglementată prin norme de drept public, care produce efecte juridice directe asupra candidaţilor şi asupra obligaţiilor Consiliului Economic şi Social (CES).

Prin urmare, actele emise de confederaţie în exercitarea acestei competenţe, inclusiv adresa nr. x/13.12.2023, prin care s-a solicitat "retragerea dosarului" recurentei-reclamante, deja înregistrat şi avizat favorabil la CES, produc efecte juridice directe asupra drepturilor persoanei vizate şi asupra desfăşurării procedurii publice de selecţie, fiind prin urmare susceptibile de control de legalitate în faţa instanţei de contencios administrativ. A considera contrariul ar echivala cu sustragerea de la controlul judecătoresc a unei etape dintr-o procedură de selecţie reglementată prin acte normative, contrar principiului legalităţii şi al efectivităţii protecţiei jurisdicţionale prevăzute de art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, precum şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În aceste condiţii, instanţa de fond a calificat greşit natura juridică a actului contestat, aplicând eronat dispoziţiile de drept material privind competenţa instanţei de contencios administrativ de a verifica legalitatea acestuia.

Recurenta-reclamantă a susţinut în mod explicit că retragerea dosarului său a fost nelegală, arătând că nu există o dispoziţie normativă care să permită retragerea dosarului unui candidat după transmiterea către CES, că actul este lipsit de motivare şi că nu s-a modificat situaţia de fapt care a stat la baza acordului iniţial. Aceste aspecte reprezintă critici de nelegalitate referitoare la actul emis de CNIPMMR, chiar dacă acesta nu a fost menţionat expres ca obiect distinct de anulare. În consecinţă, instanţa de fond avea obligaţia, potrivit art. 22 alin. (4) C. proc. civ., să califice corect cererea ca vizând, în mod implicit, anularea actului de retragere şi obligarea CES de a soluţiona dosarul în baza acordului iniţial.

Analizând acţiunea în mod formal, fără a verifica temeinicia şi legalitatea efectivă a adresei contestate, instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile de drept material, apreciind în mod eronat că un asemenea act nu poate fi supus controlului judecătoresc.

Din interpretarea art. 4-6 şi art. 8 din H.G. nr. 616/2005 rezultă că, odată ce dosarul unui candidat este transmis şi înregistrat la CES în baza unui acord valabil, Consiliul are obligaţia de a-l analiza potrivit procedurii prevăzute de lege. Retragerea dosarului după această etapă nu este prevăzută de niciun text normativ, iar adresa CNIPMMR nu conţine o motivare care să justifice o astfel de măsură. Prin urmare, dacă se constată că actul de retragere a fost emis fără temei legal, CES nu putea refuza analizarea dosarului reclamantei. Retragerea dosarului şi nu a acordului, a fost efectuată în afara cadrului legal, nefiind prevăzută de dispoziţiile care reglementează procedura de selecţie, şi, prin urmare, nu putea produce efecte juridice asupra obligaţiei instituţiei publice de a finaliza procedura începută.

Argumentul instanţei de fond potrivit căruia recurenta-reclamantă nu ar fi justificat o vătămare, întrucât funcţia a fost ulterior ocupată de altă persoană, este nefondat. Recurenta nu a solicitat numirea sa directă în funcţie, ci doar recunoaşterea dreptului de a-i fi analizat dosarul de candidatură, în temeiul acordului iniţial al confederaţiei. Excluderea sa nemotivată din procedură, prin simpla solicitare de "retragere a dosarului", înaintea verificării acestuia de către Consiliul Economic şi Social, constituie o vătămare actuală şi directă a interesului său legitim, în sensul art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004. Această vătămare nu este înlăturată prin faptul că ulterior a fost desemnat un alt candidat, întrucât dreptul de a participa la o procedură legală de selecţie este distinct de rezultatul acesteia.

Rezultă că instanţa de fond a calificat greşit natura juridică a actului contestat şi a aplicat eronat normele de drept material, a interpretat formal conţinutul cererii fără a valorifica criticile de nelegalitate referitoare la actul confederaţiei şi a apreciat greşit inexistenţa vătămării, deşi reclamanta a fost împiedicată să participe la procedura de selecţie.

Aceste erori impun casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, cu obligaţia de a analiza în mod concret: legalitatea adresei CNIPMMR nr. x/13.12.2023, inclusiv sub aspectul competenţei, temeiului juridic şi motivării; efectele acesteia asupra obligaţiei CES de a soluţiona dosarul în baza acordului iniţial; existenţa unei vătămări efective cauzate prin omisiunea CES de a soluţiona dosarul reclamantei şi posibilitatea calificării acestei conduite drept refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004; precum şi împrejurarea că retragerea a vizat "dosarul" candidatului şi nu "acordul", în lipsa oricărei dispoziţii legale care să permită o asemenea intervenţie după transmiterea către CES.

Soluţia asupra excepţiilor procesuale, corect reţinută de instanţa de fond privind calitatea procesuală activă a reclamantei, calitatea procesuală pasivă a pârâţilor şi competenţa materială se va menţine.

Instanţa de fond a procedat corect atunci când a respins excepţiile invocate de pârâţi, respectiv lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor CES şi CNIPMMR, precum şi excepţiile privind necompetenţa materială a instanţei şi inadmisibilitatea acţiunii.

Calitatea procesuală activă a reclamantei este justificată de interesul său legitim de a participa la procedura de selecţie pentru funcţia de asistent judiciar. Potrivit art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim poate sesiza instanţa de contencios administrativ pentru a solicita anularea actului administrativ sau repararea prejudiciului. În speţă, reclamanta a fost afectată direct prin neanalizarea dosarului său şi neparticiparea la procedura de selecţie. Existenţa sau inexistenţa acordului ulterior al CNIPMMR nu diminuează interesul legitim al reclamantei de a participa efectiv la procedură.

Calitatea procesuală pasivă a pârâţilor este de asemenea justificată. CES, în calitate de organ competent pentru selecţia candidaţilor, are atribuţii autonome de apreciere în cadrul procedurii, iar CNIPMMR, în calitate de confederaţie patronală, are atribuţii de desemnare a candidaţilor şi acordare/retragere a acordului. Actele şi conduita celor doi pârâţi au avut efect direct asupra dreptului reclamantei de participare la procedură, ceea ce le conferă calitate procesuală pasivă. Excepţiile invocate pe motive de lipsă a calităţii procesuale nu pot fi reţinute, deoarece actele contestate produc efecte juridice imediate asupra reclamantei, chiar dacă nu au fost îndreptate direct împotriva acesteia.

În privinţa excepţiilor privind necompetenţa materială a instanţei şi inadmisibilitatea acţiunii, acestea au fost soluţionate corect de instanţa de fond. Legea nr. 554/2004 conferă instanţei de contencios administrativ competenţa de a soluţiona litigii care decurg din acte administrative sau din nesoluţionarea unei cereri într-un termen legal. Reclamanta a solicitat constatarea nelegalităţii actelor şi faptelor administrative ale CES şi CNIPMMR, precum şi obligarea CES să analizeze dosarul de candidatură. Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze prezenta acţiune.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., recursul va fi admis, casată în parte sentinţa recurată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Va fi menţinută soluţia asupra excepţiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 64 din 21 mai 2024 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Menţine soluţia asupra excepţiilor.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 3 aprilie 2025.