Public procurement revision: late filing and failure to establish contradictory judgments for res judicata

Şedinţa publică din data de 1 aprilie 2025

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

A respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A. S.R.L..

A admis plângerea formulată de petenta B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatele Compania de Apă Oradea S.A. şi P.S.G. One S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2137/C6/2182, 2184 din 30.07.2024 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pe care a modificat-o în parte în sensul că:

A respins contestaţia formulată de contestatoarea C. S.R.L. în ceea ce priveşte evaluarea propunerii financiare a ofertei B. S.R.L..

A înlăturat dispoziţia privind reevaluarea propunerii financiare a B. S.R.L..

A obligat petenta A. S.R.L. să plătească în favoarea intimatei C. S.R.L. suma de 3320 RON cu titlu de cheltuieli parţiale de judecată în plângere.

Împotriva deciziei antemenţionate, revizuentele A. S.R.L. şi P.S.G. One S.R.L au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Examinând cererea de revizuire, în raport de excepţia de tardivitate, invocată de instanţă din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În cauză, revizuentul A. S.R.L. invocă pretinsa contrarietate între decizia civilă nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024 şi decizia civilă nr. 221/CA/2024-R a Curţii de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2024.

Reiese că ultima hotărâre rămasă definitivă este decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri formulată de revizuent a fost înregistrată la instanţă la data de 21.10.2024 (conform datei menţionate pe ştampila Oficiului poştal - dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal).

Calcul termenelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) C. proc. civ. - când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune: când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

Decizia civilă nr. 403/CA/2024 a fost pronunţată la 11 septembrie 2024 de către Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel încât termenul de o lună prevăzut de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-ar fi împlinit la data de 14 octombrie 2024.

În conformitate cu raţionamentul anterior prezentat, termenul de declarare a căii extraordinare de atac s-a împlinit la data de 14 octombrie 2024, ceea ce face ca formularea la data de 21.10.2024 a cererii de revizuire, să fie realizată cu încălcarea termenului legal stipulat în acest sens.

Având în vedere cele constatate, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. S.R.L..

Examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire declarată de P.S.G. One S.R.L, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă ce vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce priveşte categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, obiectul revizuirii constituindu-l hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi doar cu titlu de excepţie şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din C. proc. civ. pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Aşadar, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres de lege.

În speţă, cererea de revizuire formulată de revizuenta P.S.G. One S.R.L vizează decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Aşa cum rezultă din cererea de revizuire, au fost invocată de către revizuentă, ca temei de drept în susţinerea revizuirii hotărârii instanţei de recurs, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: pct. 8 - există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Or, după cum reiese din examinarea deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024, ce formează obiectul revizuirii de faţă, o astfel de omisiune a instanţei de recurs nu poate fi reţinută.

Textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu dă posibilitatea ca în cadrul cererii de revizuire să se poată analiza dacă soluţionarea autorităţii de lucru judecat a fost corectă, întrucât condiţia impusă de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are în vedere tocmai caracterul forţei obligatorii a unei hotărâri judecătoreşti, iar pe calea extraordinară a revizuirii poate fi schimbată o hotărâre judecătorească irevocabilă numai în condiţiile şi cazurile expres prevăzute de lege, pentru că altfel s-ar aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Din această perspectivă, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, se reţine că securitatea juridică presupune că nicio parte în proces nu este îndreptăţită să solicite revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive doar în scopul de a obţine o reexaminare a cauzei. Competenţa instanţelor sesizate cu o cerere de revizuire trebuie exercitată doar pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, nu pentru a efectua o nouă examinare a cauzei, revizuirea neputând fi tratată ca un recurs deghizat.

Astfel, revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are ca scop înlăturarea din ordinea juridică a unei hotărâri pronunţate cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, atunci când cele două sunt potrivnice, dar admisibilitatea unei asemenea cereri este condiţionată de împrejurarea ca judecătorul cauzei ce a pronunţat cea de-a doua hotărâre să nu fi cunoscut existenţa primei hotărâri ori să fi omis a se pronunţa asupra autorităţii de lucru judecat ce a fost invocată în cel de-al doilea dosar, condiţie care nu este îndeplinită în cauză.

În al doilea rând, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile potrivnice să conţină elemente caracteristice pentru existenţa lucrului judecat, revizuirea neputând fi admisă atunci când, între decizia atacată şi celelalte hotărâri invocate nu există contrarietate, în sensul instituţiei autorităţii de lucru judecat, întrucât acestea nu conţin elementele caracteristice pentru existenţa efectului pozitiv sau negativ al lucrului judecat.

Prin hotărâri definitive potrivnice se înţeleg acelea care s-au pronunţat în dosare separate, prin hotărârea din cel de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea lucrului judecat rezultat din hotărârea pronunţată în primul dosar.

Prin "una şi aceeaşi pricină" se înţelege întrunirea condiţiilor triplei identităţi, de obiect, de cauză şi de părţi, cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de-a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.

De asemenea, art. 431 alin. (2) din C. proc. civ. reglementează manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat, ce presupune că o soluţie dată unei chestiuni ce priveşte raporturile dintre părţi nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre acesta. Astfel, legătura dintre litigii trebuie să fie una concretă şi trebuie să se circumscrie parametrilor efectivi ai cauzei în care efectul pozitiv este invocat, care impune ca aspectul dezlegat să vizeze raporturile dintre părţi, iar nu raporturi ale uneia dintre părţi cu terţe persoane, ori raporturi dintre terţe persoane, ce nu au calitate în cauză.

Deşi efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu presupune o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, acesta nu poate fi opus de partea revizuentă într-un litigiu ulterior, privind un alt act administrativ, în lipsa unor elemente de legătură între cele două cauze, la nivel subiectiv sau obiectiv, astfel cum prevede art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Aplicând aceste repere teoretice litigiului pendinte, Înalta Curte constată că, în cauză, nu este îndeplinită condiţia existenţei unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, din perspectiva efectului negativ sau pozitiv al acestei autorităţi, hotărârea pe care revizuenta o circumscrie cazului de revizuire reglementat de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., vizând raporturi procesuale cu obiecte diferite, care nu îndeplinesc condiţiile expuse în paragrafele anterioare.

Relevant în aprecierea stării de contradicţie, privită prin prisma efectului pozitiv de lucru judecat (evocat de revizuentă) este împrejurarea dezlegării, cu putere de lucru judecat, a unor aspecte tranşate prin prima hotărâre în privinţa raporturilor dintre părţile celei de-a doua judecăţi, spre a fi împiedicată reluarea în dezbatere sau statuarea în sens contrar asupra unei chestiuni litigioase deja tranşate jurisdicţional între acestea, dacă o astfel de chestiune are legătură cu procesul ulterior.

În cauză, prin cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a pretins că decizia civilă nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024 a încălcat, în principal, autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 221/CA/2024-R a Curţii de Apel Oradea în dosarul nr. x/2024.

Prin decizia nr. 221/CA/2024-R pronunţată în dosarul x/2024, Curtea de Apel Oradea a admis contestaţiile formulate de contestatoarele S.C. C. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L., a dispus anularea Raportului procedurii nr. x/08.02.2024 şi a actelor subsecvente şi a obligat autoritatea contractantă să reia procesul de evaluare tehnică şi financiară a tuturor ofertelor depuse în cadrul procedurii, ţinând cont de considerentele deciziei pronunţate; a respins cererile de intervenţie formulate de intervenientele A. S.R.L. şi B. S.R.L.; a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare formulată de petenta C. S.R.L..

Prin decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunţată în dosarul x/2024, Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A. S.R.L.; a admis plângerea formulată de petenta B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatele Compania de Apă Oradea S.A. şi P.S.G. One S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2137/C6/2182, 2184 din 30.07.2024 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pe care a modificat-o în parte în sensul că: a respins contestaţia formulată de contestatoarea C. S.R.L. în ceea ce priveşte evaluarea propunerii financiare a ofertei B. S.R.L..

A înlăturat dispoziţia privind reevaluarea propunerii financiare a B. S.R.L..

A obligat petenta A. S.R.L. să plătească în favoarea intimatei C. S.R.L. suma de 3320 RON cu titlu de cheltuieli parţiale de judecată în plângere.

Înalta Curte constată că revizuenţii nu au indicat o atare hotărâre potrivnică deciziei atacate, în care să se fi pronunţat o soluţie contrară, iar argumentele expuse sunt străine de temeiul de drept invocat, neputând fi circumscrise acestuia.

Înalta Curte constată că cele două dosare au părţi şi cauze diferite, astfel că hotărârile pretins potrivnice nu întrunesc identitatea pe care o impun dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

În realitate, prin invocarea acestor motive de revizuire, partea tinde la o reanalizare a litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2024, precum şi a altor litigii purtate între aceleaşi părţi, la o cenzurare a interpretării şi aplicării legii de către instanţele de judecată, precum şi a modului de apreciere a probelor în toate fazele procesului, ceea ce nu este permis a se realiza pe calea revizuirii.

Aşa cum s-a arătat, pe calea revizuirii - cale extraordinară de atac de retractare - se verifică îndeplinirea condiţiilor expres şi limitativ prevăzute de C. proc. civ., fără a se putea proceda la o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea probatoriului administrat şi reanalizarea modului de aplicare a dispoziţiilor legale incidente cauzei, întrucât, în cadrul acestei căi de atac nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.

Condiţiile impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au în vedere tocmai caracterul forţei obligatorii a unei hotărâri judecătoreşti, pe calea extraordinară a revizuirii putând fi schimbată o hotărâre judecătorească definitivă numai în condiţiile şi cazurile expres prevăzute de lege, în caz contrar aducându-se atingere principiului securităţii raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Înalta Curte are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în mod constant, a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluţionat definitiv, numai în scopul de a obţine o rejudecare a cauzei. Revizuirea nu poate avea semnificaţia unui "apel-recurs deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative, condiţie care, în prezenta cauză, nu este îndeplinită.

În egală măsură, se reţine că principiul securităţii raporturilor juridice implică respectarea principiului res judicata, care exclude posibilitatea de desfiinţare a unei hotărâri definitive şi irevocabile în absenţa unui "defect fundamental" (Cauza Mitrea contra României, Hotărârea din 29.07.2008, Cauza Lungoci contra României, Hotărârea din 26.01.2006).

Temeiul legal al soluţiei pronunţate asupra cererii de revizuire

În considerarea celor expuse mai sus, constatând că, în speţă, nu sunt argumente ce pot fi circumscrise motivelor de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul art. 513 alin. (3 din acelaşi cod, Înalta Curte va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta P.S.G. One S.R.L împotriva aceleiaşi decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind tardiv formulată.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta P.S.G. One S.R.L împotriva deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată astăzi, 1 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.