Suspension of NBR delisting refusal upheld; no imminent damage, reparable patrimonial harm.

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra cererii de faţă:

1. Actul administrativ atacat

Prin Hotărârea nr. 13 din data de 18 iulie 2024 emisă de Banca Naţională a României a fost radiată din Registrul general şi Registrul special Instituţii Financiare Nebancare Societatea Garantare şi A. S.A.. şi, implicit, s-a interzis acestei societăţi desfăşurarea activităţii de creditare.

2. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 07 august 2024, reclamanta Garantare şi A. S.A.. A solicitat suspendarea provizorie a executării deciziei nr. 13 din data de 18 iulie 2024 emisă de Banca Naţională a României, până la pronunţarea instanţei de fond.

Cererea se întemeiază pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, fiind motivată prin îndeplinirea cumulativă a celor trei condiţii legale: formularea unei contestaţii prealabile, existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente. În ceea ce priveşte cazul bine justificat, societatea reclamantă invocă o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ, în principal prin raportare la dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 93/2009, care reglementează regimul sancţionator aplicabil instituţiilor financiare nebancare.

Prima critică vizează neîndeplinirea cerinţelor privind experienţa profesională a membrilor consiliului de administraţie. Societatea arată că, în urma constatărilor BNR, a procedat la modificarea actului constitutiv în data de 04.03.2024, înlocuind membrii consiliului de administraţie şi directorul general, iar documentaţia actualizată a fost transmisă către BNR prin adresa nr. x/26.04.2024. Astfel, se susţine că măsura sancţionatorie a fost dispusă fără a se ţine cont de remedierea efectivă a deficienţei, încălcându-se principiul proporţionalităţii şi dreptul la apărare.

A doua critică priveşte netransmiterea raportărilor prudenţiale aferente datei de 30.09.2023. Societatea explică faptul că această omisiune s-a datorat unei erori tehnice izolate a sistemului informatic, remediată ulterior, iar raportările au fost transmise în data de 25.01.2024, incluzând şi cele aferente trimestrului anterior. Se invocă caracterul singular al incidentului şi lipsa unei consecinţe juridice grave, ceea ce ar fi impus aplicarea unei sancţiuni proporţionale, nu radierea.

A treia critică se referă la înregistrarea eronată a unor împrumuturi primite de la acţionari în formularul de raportare a fondurilor proprii, pe rândul aferent împrumuturilor subordonate. Societatea arată că aceste sume au fost corectate prompt, fiind înregistrate ulterior în contul corespunzător, iar recalcularea fondurilor proprii nu a condus la nerespectarea limitelor reglementate, conform constatărilor înscrise în raportul de supraveghere.

O a patra critică vizează transmiterea cu întârziere a normelor interne către BNR, fără adaptarea acestora la reglementările în vigoare. Societatea susţine că normele au fost transmise cu ocazia acţiunii de supraveghere din 25.09.2023, iar între timp acestea au fost actualizate, urmând a fi retransmise. Se invocă faptul că întârzierea nu a produs consecinţe juridice grave şi că măsura extremă a radierii nu este justificată.

Cea de-a cincea critică invocată de reclamantă priveşte lipsa analizelor privind eligibilitatea şi bonitatea clienţilor în dosarele de credit verificate. Societatea explică faptul că, în perioada de început a activităţii, analiza se realiza manual, iar ulterior a fost implementat un sistem informatic automatizat, începând cu luna august 2023. Se susţine că deficienţa a fost remediată şi că nu a afectat în mod sistemic activitatea de creditare.

A şasea critică se referă la inexistenţa adeverinţei de venit şi a extrasului de cont în cazul unui debitor, precum şi la inadvertenţe privind veniturile acestuia. Societatea arată că s-a ţinut cont de veniturile coplătitorului, iar contractul de credit a fost emis în condiţii similare cu cele ale unui alt IFN. Se invocă faptul că analiza veniturilor a fost realizată în mod rezonabil, iar deficienţele constatate nu justifică măsura de radiere.

Ultima critică vizează desfăşurarea unei activităţi neautorizate, respectiv emiterea unor scrisori de garanţie care conţineau termeni specifici activităţii de asigurare. Societatea susţine că aceste documente au fost rectificate în aceeaşi zi, fiind eliminate referinţele necorespunzătoare, iar activitatea de garantare era inclusă în obiectul de activitate la momentul emiterii. Se arată că nu mai există obligaţii decurgând din aceste angajamente şi că remedierea promptă exclude caracterul grav al faptei.

În susţinerea cererii de suspendare, societatea invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special cauza Conka vs. Belgia, subliniind necesitatea suspendării actelor administrative care pot produce efecte ireversibile. Se invocă dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la CEDO, precum şi principiul securităţii juridice şi dreptul de acces la un tribunal efectiv.

În concluzie, se solicită suspendarea provizorie a executării deciziei nr. 13/18.07.2024, până la soluţionarea contestaţiei formulate, având în vedere îndoielile serioase asupra legalităţii actului administrativ şi pagubele iminente de ordin patrimonial, reputaţional şi social la care este expusă societatea.

3. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata Banca Naţională a României a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Analizând cererea de suspendare provizorie formulată de petenta Garantare şi A. S.A., în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 07 august 2024, petenta Garantare şi A. S.A.. a solicitat suspendarea provizorie a executării Hotărârii nr. 13/18.07.2024 emisă de Banca Naţională a României, prin care s-a dispus radierea sa din Registrul general şi Registrul special al instituţiilor financiare nebancare, cu interzicerea implicită a desfăşurării activităţii de creditare.

Hotărârea nr. 13/2024 a fost emisă de Banca Naţională a României, în urma unei acţiuni de supraveghere desfăşurate în perioada 25-29 septembrie 2023, în cadrul căreia au fost identificate multiple abateri de la reglementările aplicabile instituţiilor financiare nebancare, consemnate în Raportul nr. x/01.02.2024

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

În speţă, Înalta Curte constată că niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită.

Referitor la existenţa unui caz bine justificat, reclamanta invocă o îndoială serioasă asupra legalităţii deciziei nr. 13/18.07.2024 emisă de Banca Naţională a României, susţinând că măsura radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare ar fi fost dispusă cu încălcarea principiului proporţionalităţii şi fără a se ţine cont de remedierea deficienţelor constatate.

Înalta Curte constată că actul administrativ contestat a fost emis în urma unei acţiuni de supraveghere desfăşurate de autoritatea competentă, în cadrul căreia au fost identificate multiple abateri de la reglementările aplicabile, în special cele prevăzute de art. 59 din Legea nr. 93/2009. În acest context, simpla susţinere a petentei că a remediat ulterior unele dintre deficienţele constatate nu este de natură să genereze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului, în lipsa unor indicii temeinice privind caracterul vădit nelegal al măsurii dispuse.

Astfel, în ceea ce priveşte neîndeplinirea cerinţelor privind experienţa profesională a membrilor consiliului de administraţie, Înalta Curte reţine că modificările operate de petentă au fost ulterioare constatării deficienţei.

Referitor la netransmiterea raportărilor prudenţiale aferente datei de 30.09.2023, Înalta Curte reţine că, deşi petenta invocă o eroare tehnică izolată, autoritatea de supraveghere a constatat o încălcare a obligaţiei de raportare prevăzută de reglementările BNR.

În ceea ce priveşte înregistrarea eronată a împrumuturilor primite de la acţionari, Înalta Curte constată că această deficienţă, deşi corectată ulterior, poate releva o neconformitate în aplicarea reglementărilor privind fondurile proprii, aspect esenţial în evaluarea solidităţii financiare a instituţiei.

Referitor la lipsa analizelor privind eligibilitatea şi bonitatea clienţilor, Înalta Curte reţine că această deficienţă poate afecta în mod direct activitatea de creditare şi respectarea principiilor prudenţiale.

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că emiterea unor scrisori de garanţie cu termeni specifici activităţii de asigurare poate indica o depăşire a obiectului de activitate autorizat.

Nu pot fi primite nici susţinerile referitoare la nemotivarea hotărârii a cărei suspendare a executării se solicită. Înalta Curte constată că aceasta este motivată în fapt şi în drept, cu indicarea expresă a dispoziţiilor legale încălcate şi a faptelor care au determinat aplicarea sancţiunii, fiind făcută trimitere la raportul de supraveghere.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, Înalta Curte constată că petenta nu a dovedit existenţa unui prejudiciu cert, direct şi ireparabil care ar putea fi cauzat prin executarea actului administrativ. Prejudiciile invocate sunt de natură patrimonială şi reputaţională, eventuale şi supuse reparării în ipoteza anulării actului.

Mai mult, potrivit art. 71 din Legea nr. 93/2009, instituţiile financiare nebancare radiate pot continua derularea contractelor în curs până la scadenţă, fără a fi obligate să lichideze activele sau să intre în procedura insolvenţei. Astfel, nu se poate susţine că executarea actului administrativ ar genera o perturbare gravă a activităţii economice sau o afectare ireversibilă a drepturilor petentei.

Pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că cererea de suspendare provizorie nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării deciziei nr. 13 din 18.07.2024 emisă de Banca Naţională a României, formulată de petentul Garantare şi A. S.A..

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.