Death of plaintiff extingusiting intuitu personae claim for state-funded oncology medication and nullifying action for lack of procedural capacity

Şedinţa publică din data de 25 martie 2025

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 16.09.2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.06.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat următoarele:

1. obligarea la recunoaşterea dreptului reclamantului de a fi inclus în programul naţional de oncologie prin decontarea integrală a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu) în regim de compensare 100%;

2. obligarea de a i se acorda medicamentul Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 581 din 03 aprilie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiate, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de CNAS şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Ministerul Sănătăţii;

A respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată prin întâmpinare de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului;

A admis cererea reclamantului şi a obligat pârâţii să includă reclamantul în programul naţional de oncologie, prin decontarea integrală a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan(denumire comercială Enhertu), fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, dar şi la la plata în solidar către reclamant a cheltuielilor de judecată (3570 RON - onorariu avocat şi 100 RON- taxa de timbru).

3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri au exercitat calea de atac a recursului pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

3.1. Recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii, prin memoriul de recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5,6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecând cauza pe fond, să se admită excepţiile invocate, iar pe fondul cauzei să se respingă cererea, ca fiind neîntemeiată.

3.2 Recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin cererea de recurs, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, în sensul casării sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, a lipsei calităţii procesule a CNAS, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.3. Recurenta - pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat la rându-i admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, în ceea ce priveşte obligarea sa " să includă reclamantul în programul naţional de oncologie, prin decontarea integrală a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan(denumire comercială Enhertu), fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%.", ca fiind nelegală, prin prisma aplicării greşite a cadrului legislativ, iar în rejudecare, să se dispună admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, a lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în recurs

Împotriva recursurilor, apărătorul intimatului - reclamant A. a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a combătut criticile recurenţilor, aducând şi la cunoştinţă instanţei că intimatul - reclamant A. este decedat, conform certificatului de deces ataşat întâmpinării.

5. Procedura de soluţionare a recursurilor

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecata dosarului din data de 22 noiembrie 2024, s-a fixat primul termen pentru soluţionarea celor trei recursuri la data de 25 martie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, faţă de situaţia intervenită în această etapă procesuală, prin decesul intimatului-reclamant, din oficiu, a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a acestuia, ca motiv de ordine publică întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., şi a reţinut cauza spre soluţionare pe acest aspect.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.

Aminteşte Înalta Curte că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau, ca excepţie procesuală, în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă, din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.

Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

Înalta Curte constată că, din actele dosarului de recurs rezultă că intimatul-reclamant A. a decedat la data de 22 mai 2024, conform Certificatului de deces nr. x din data de 23 mai 2024 eliberat de Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, document ataşat la întâmpinarea formulată de apărătorul ales al părţii.

Prin urmare, la acest moment, intimatul-reclamant A. este lipsit de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv obligarea pârâţilor de a i se acorda reclamantului medicamentul Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, instanţa de control judiciar reţine că dreptul pretins de acesta este un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantului defunct, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea sa.

Reţinând, aşadar, că prin deces, intimatul-reclamant A. a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă, nemaiputând fi subiect de drepturi şi obligaţii şi, în consecinţă, subiect al raportului de drept dedus judecăţii şi, prin urmare, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte, constatând că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, invocată din oficiu este întemeiată, urmează a o admite şi, pe cale de consecinţă, va admite şi recursurile declarate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va casa sentinţa civilă recurată şi, procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acestuia.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, va admite recursurile formulate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va casa sentinţa civilă recurată şi, rejudecând, va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, invocată din oficiu.

Admite recursurile formulate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 581 din data de 3 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi rejudecând:

Anulează cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 martie 2025.