Loss of procedural capacity to act due to death extinguishes intuitu personae claims, rendering the initial petition void.

Şedinţa publică din data de 25 martie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de Contencios Adminstrativ şi Fiscal, la data de 23.01.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat, în principal, obligarea pârâţilor Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicaţia Glioblastom. În subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1139 din 20 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal s-au respins excepţiile procesuale invocate de pârâţi, ca neîntemeiate, dar şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, tot ca neîntemeiată.

3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri a exercitat calea de atac a recursului reclamanta A. şi, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceasta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii pronunţate iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

4. Apărările formulate în recurs

Împotriva recursului promovat de reclamanta A. au formulat apărări toate autorităţile publice intimate -pârâte în cadrul unor întâmpinări.

4.1. Astfel, Guvernul României, în cadrul întâmpinării sale, a solicitat anularea cererii de recurs pe cale de excepţie, respectiv excepţia nulităţii recursului pentru neîndeplinirea exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi, pe fond, respingerea cererii de recurs, ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii sentinţei recurate, ca fiind legală şi temeinică.

4.2. Ministerul Sănătăţii solicită în cadrul întâmpinării admiterea excepţiei nulităţii recursului, pe considerentul că recurenta - reclamantă nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Pe fond a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate, ca temeinică şi legală.

4.3. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în cadrul întâmpinării, a solicitat la rându-i, admiterea excepţiei nulităţii recursului, pentru nemotivare, şi în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat şi menţinerea, ca legale şi temeinice a dispoziţiilor sentinţei civile recurate.

4.4. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) solicită respingerea cererii de recurs ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, pe cale de excepţie, iar pe fond, ca fiind neîntemeiată şi totodată a se menţine sentinţa recurată, ca temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecata dosarului din data de 22 noiembrie 2024, s-a fixat primul termen pentru soluţionarea recursului la data de 25 martie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, faţă de situaţia intervenită în această etapă procesuală, prin decesul recurentei-reclamante, din oficiu, a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a acesteia, ca motiv de ordine publică întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., şi a reţinut cauza spre soluţionare pe acest aspect.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a recurentei-reclamante A., invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.

Aminteşte Înalta Curte că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau, ca excepţie procesuală, în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă, din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.

Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

Înalta Curte constată că, din actele dosarului de recurs rezultă că recurenta -reclamantă A. a decedat la data de 19 noiembrie 2024, conform certificatului de deces nr. x/2024 eliberat de Primăria Municipiului Călăraşi, astfel cum rezultă din Referatul întocmit la data de 07.03.2025 de persoana responsabilă de interogarea bazei de date DEPABD din cadrul instanţei, ataşat la dosarul de recurs.

Prin urmare, la acest moment, recurenta-reclamantă A. este lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicaţia Glioblastom, instanţa de control judiciar reţine că dreptul pretins de aceasta este un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantei defuncte, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea sa.

Reţinând, aşadar, că prin deces, recurenta-reclamantă A. a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă, nemaiputând fi subiect de drepturi şi obligaţii şi, în consecinţă, subiect al raportului de drept dedus judecăţii şi, prin urmare, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte, constatând că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, invocată din oficiu este întemeiată, urmează a o admite şi, pe cale de consecinţă, va admite recursul formulat de reclamanta A., va casa sentinţa civilă recurată şi, procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acesteia.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, va admite recursul formulat de reclamanta A., va casa sentinţa civilă recurată şi, rejudecând, va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, invocată din oficiu.

Admite recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1139 din data de 20 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi rejudecând:

Anulează cererea de chemare în judecată promovată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 martie 2025.