CNSAS collaboration status: scope of "hostile attitudes" and targeted infringement of fundamental rights under O.U.G. 24/2008

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 28.03.2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2023 şi sub nr. x/2022, reclamantul CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A., admiterea acţiunii si constatarea existentei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce o priveşte pe dna. A..

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1703/2023 din 30 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1703/2023 din 30 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Prima critică vizează interpretarea şi aplicarea greşită de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Recurenta arată că pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii este suficientă decelarea unei singure informaţii care să întrunească elementele prevăzute de norma de drept substanţial.

Nota informativă olografă din 11.10.1986, semnată cu numele conspirativ "B.", denunţă comentarii negative la adresa conducerii de partid şi de stat, nemulţumiri privind nivelul de trai şi ascultarea postului de radio "Vocea Americii".

Aceste informaţii se circumscriu noţiunii de "atitudini potrivnice regimului comunist", întrucât regimul totalitar considera asemenea manifestări ca fiind contrare ideologiei oficiale şi le sancţiona prin măsuri represive.

Prin urmare, instanţa de fond a greşit atunci când a apreciat că denunţarea unor stări de spirit negative nu intră în sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist.

A doua critică priveşte îndeplinirea condiţiei vizării îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Recurenta susţine că informaţiile furnizate de intimata-pârâtă au vizat dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare, întrucât denunţarea unor persoane determinabile dintr-o comunitate restrânsă, precum cea a satului Bătrâneşti, putea declanşa măsuri de verificare şi urmărire din partea Securităţii.

Nu este necesară producerea efectivă a consecinţelor, ci doar existenţa virtualităţii îngrădirii drepturilor.

Astfel, chiar dacă persoanele nu au fost identificate nominal, indicarea locului şi a contextului era suficientă pentru ca organele represive să iniţieze investigaţii, ceea ce presupunea o imixtiune în viaţa privată.

A treia critică se referă la excluderea aplicării situaţiei de exonerare prevăzute de art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008.

Recurentul arată că informaţiile furnizate nu au fost date în cadrul unei anchete sau proces, nu au vizat cauza pentru care intimata ar fi fost cercetată sau judecată şi nu au fost determinate de motive politice în sensul excepţiei legale.

Dimpotrivă, acestea au fost transmise în baza unui angajament de colaborare, în cadrul unei relaţii conspirative cu Securitatea.

În drept, sunt invocate dispoziţiile art. 2 lit. b), art. 3 lit. g), art. 5 alin. (1) şi art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, precum şi art. 483 şi următoarele, art. 488 alin. (1) pct. 8, art. 223 şi art. 411 din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata - reclamantă A. a susţinut că instanţa de fond a respins corect acţiunea CNSAS, întrucât informaţiile furnizate nu întrunesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Semnarea unui angajament şi atribuirea unui nume conspirativ nu sunt suficiente pentru constatarea calităţii de colaborator, în lipsa unor informaţii concrete, apte să denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi să vizeze îngrădirea drepturilor fundamentale.

Nota informativă invocată este generală, fără identificarea persoanelor sau a conţinutului exact al discuţiilor, iar intenţia de a produce consecinţe negative nu poate fi reţinută.

În consecinţă, nu sunt îndeplinite condiţiile legale, motiv pentru care se solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin sentinţa recurată, Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată cererea recurentului - reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce o priveşte pe intimata - pârâtă A..

În continuarea analizei, Înalta Curte urmează să examineze punctual criticile formulate de recurent, raportat la dispoziţiile legale incidente şi la considerentele sentinţei recurate.

1. Cu privire la critica referitoare la interpretarea art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, Înalta Curte reţine că instanţa de fond a apreciat corect că informaţiile furnizate de intimata-pârâtă nu se circumscriu noţiunii de activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist. Nota informativă din 11.10.1986 menţionează doar discuţii generale, fără identificarea persoanelor şi fără precizarea conţinutului concret al comentariilor ori al ştirilor ascultate la postul de radio "Vocea Americii".

În lipsa unor elemente clare şi determinate, nu se poate concluziona că aceste informaţii denunţau atitudini potrivnice regimului totalitar.

2. Cu privire la critica privind vizarea îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Pentru constatarea calităţii de colaborator este necesar ca informaţiile să fi vizat, în mod conştient, îngrădirea unor drepturi fundamentale.

Or, nota informativă nu identifică persoane determinate, ci menţionează expres că "nu mai reţin persoana ce a discutat aceste probleme".

În aceste condiţii, nu se poate reţine intenţia de a prejudicia drepturile unor persoane determinate, iar elementul subiectiv al vizării îngrădirii drepturilor nu este întrunit.

3. Cu privire la critica referitoare la suficienţa unei singure note informative, Înalta Curte reţine că, deşi legea nu impune pluralitatea notelor, condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) trebuie îndeplinite cumulativ.

În speţă, nota invocată nu întruneşte condiţiile privind denunţarea unor atitudini potrivnice regimului şi vizarea îngrădirii drepturilor fundamentale, astfel că, simpla existenţă a acesteia nu este suficientă pentru constatarea calităţii de colaborator.

4. Cu privire la critica referitoare la excluderea situaţiei de exonerare prevăzute de art. 2 lit. b) teza a II-a, Înalta Curte constată nici aceasta nu poate fi primită, întrucât instanţa de fond nu şi-a fundamentat soluţia pe aplicarea excepţiei, ci pe lipsa îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de teza I a art. 2 lit. b).

5. Cu privire la critica referitoare la modul de interpretare a materialului probator, Înalta Curte reţine că instanţa de fond a analizat corect ansamblul probelor, în conformitate cu jurisprudenţa constantă.

Practica constantă a Înaltei Curţi a statuat că relatările consemnate de ofiţerii de Securitate nu beneficiază de o prezumţie absolută de veridicitate, acestea trebuind coroborate cu ansamblul probator.

În speţă, instanţa de fond a procedat corect, apreciind că notele informative nu probează furnizarea de informaţii apte să îngrădească drepturi fundamentale.

În concluzie, Înalta Curte constată că niciuna dintre criticile formulate de recurent - referitoare la interpretarea art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, la pretinsa vizare a îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale, la suficienţa unei singure note informative, la excluderea situaţiei de exonerare şi la modul de interpretare a materialului probator - nu este întemeiată.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 1703/2023 din 30 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.