Improper reclassification of claim object as modification of action in administrative litigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (ICCJ) admitted the appeals filed by the Ministry of Education and the Romanian Agency for Quality Assurance in Pre-university Education, quashed in its entirety the first-instance judgment of the Ploiești Court of Appeal, and remanded the case to the same court for re-judgment, effectively ruling in favor of the administrative authorities. The dispute involved a private technical high school challenging a ministerial order granting provisional operating authorization for specific vocational qualifications starting from the 2022-2023 academic year, while simultaneously seeking retroactive recognition of a previously unprocessed approval from 2016-2017 and accreditation; during proceedings, the first-instance court had reclassified the claim from an action to annul an administrative act to one recognizing an unjustified refusal, a procedural step the Supreme Court deemed invalid. The decisive legal basis for the quashment was the violation of the Civil Procedure Code provisions governing the modification of the object of the action (Arts. 204(1) and (3)), which require express agreement from all parties for changes made after the first hearing, a condition not met here, thereby characterizing the lower court's action as an impermissible alteration of the claim rather than a mere legal reclassification under Art. 22(4), constituting a nullity under Art. 488(1)(5).
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (4) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, art. 204 alin. (1) C. proc. civ, art. 204 alin. (3) C. proc. civ, art. 36 C. proc. civ; Improper reclassification of claim object as modification of action in administrative litigation: The dispute involved a private technical high school challenging a ministerial order granting provisional operating authorization for specific vocational qualifications starting from the 2022-2023 academic year, while simultaneously seeking retroactive recognition of a previously unprocessed approval from 2016-2017 and accreditation; during proceedings, the first-instance court had reclassified the claim from an action to annul an administrative act to one recognizing an unjustified refusal, a procedural step the Supreme Court deemed invalid. The decisive legal basis for the quashment was the violation of the Civil Procedure Code provisions governing the modification of the object of the action (Arts. 204(1) and (3)), which require express agreement from all parties for changes made after the first hearing, a condition not met here, thereby characterizing the lower court's action as an impermissible alteration of the claim rather than a mere legal reclassification under Art. 22(4), constituting a nullity under Art. 488(1)(5).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGrounds for admitting the appeal and quashing the first-instance judgment due to violations of procedural rules carrying a nullity sanction.
Procedural basis for the Supreme Court to admit the appeal and issue the final decision.
Procedural basis for quashing the judgment and remanding the case to the first-instance court for re-judgment.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2025
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 28.10.2022, reclamantul Liceul Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" Breaza a chemat în judecată pârâţii Ministerul Educaţiei şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar - ARACIP, solicitând:
- anularea Ordinului M.E.N. nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ "profesional", domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi '"bucătar", în cadrul unităţii de învăţământ particular Liceul Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza, începând cu anul şcolar 2022-2023.
- obligarea celor două instituţii la remedierea situaţiei create de modul în care au desfăşurat şi finalizat procedurile de autorizare provizorie/acreditare ale Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza, prin:
- emiterea unui nou Ordin prin care Ministrul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 31.08.2016;
- urmând, pe cale de consecinţă, emiterea Ordinului prin care Ministrul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza acreditarea pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 09.07.2021.
La termenul de judecată din data de 14.03.2023, Curtea de apel, în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (4) C. proc. civ., a pus în discuţie, din oficiu, calificarea juridică a obiectului cererii de chemare în judecată, în sensul că aceasta ar avea ca obiect ca şi capăt de cerere principal: constatarea refuzului nejustificat de emitere de către Ministerul Educaţiei a unui ordin având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie pentru calificările solicitate, începând cu anul şcolar solicitat respectiv 2016-2017 şi doar ca şi capete de cerere accesorii: anularea Ordinului nr. 5662/26.11.2021 şi obligarea celor două instituţii la remedierea situaţiei în sensul solicitat.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei precizări, prin care a arătat că achiesează la schimbarea calificării juridice a actelor şi faptelor deduse judecăţii, aşa cum a fost propusă de instanţa de judecată, în baza rolului activ, prin modificarea obiectului cererii de chemare în judecată "în sensul că aceasta ar avea ca obiect ca şi capăt de cerere principal: - constatarea refuzului nejustificat de emitere de către Ministerul Educaţiei a unui ordin având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie, pentru calificările solicitate, începând cu anul şcolar solicitat, respectiv 2016-2017 şi doar ca şi capete de cerere accesorii: anularea Ordinului nr. 5662/26.11.2021 şi obligarea celor două instituţii la remedierea situaţiei în sensul solicitat".
De asemenea. a menţionat că, până la momentul comunicării încheierii de şedinţă din data de 14.03.2023, unitatea de învăţământ nu a avut cunoştinţă despre faptul că, în pofida tuturor discuţiilor şi demersurilor în vederea emiterii Ordinului de ministru privind autorizarea de funcţionare, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016, Agenţia nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a solicita emiterea Ordinului, deşi acţiunile întreprinse de cele două instituţii în raport cu şcoala le-au creat permanent impresia că situaţia este cunoscută, asumată şi avută în vedere pentru soluţionare.
În consecinţă, a solicitat a se lua act de schimbarea obiectului acţiunii şi, pe cale de consecinţă, a se dispune:
- constatarea refuzului nejustificat atât al ARACIP de a înainta la Ministerul Educaţiei propunerea de acordare a autorizaţiei provizorii pentru reclamant, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016, cât şi al Ministerul Educaţiei de a emite Ordinul având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar solicitat, respectiv 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016;
- urmată de anularea Ordinului Ministrului Educaţiei nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie " şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023;
- şi obligarea celor două instituţii la remedierea situaţiei create de modul în care au desfăşurat şi finalizat procedurile de autorizare provizorie/acreditare ale Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza, prin:
- emiterea unui nou Ordin prin care Ministrul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 31.08.2016;
- urmând, pe cale de consecinţă, emiterea Ordinului prin care Ministru Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza acreditarea pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 09.07.2021.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 178 din 03 octombrie 2023 Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:
"Admite acţiunea având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de către reclamantul Liceul Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" Breaza în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar - ARACIP şi Ministerul Educaţiei, astfel cum a fost precizată.
Constată refuzul nejustificat al pârâtei ARACIP de a înainta documentaţia necesară către pârâtul MEN pentru a emite ordin de autorizare funcţionare provizorie a reclamantului, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016.
Constată refuzul nejustificat al pârâtului MEN de a emite ordin având ca obiect autorizarea funcţionării provizorii a reclamantului, pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016.
Respinge excepţia inadmisibilităţii anulării ordinului emis de pârâtul M.E.N., ca neîntemeiată.
Respinge excepţia inadmisibilităţii obligării pârâtului M.E.N. de a emite ordin de autorizare de funcţionare, ca neîntemeiată.
Respinge excepţia inadmisibilităţii obligării pârâtului M.E.N. de a emite ordin de acreditare, ca neîntemeiată.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ARACIP, ca neîntemeiată.
Dispune anularea OMEN nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, în favoarea reclamantului, pentru nivelul de învăţământ "profesional", domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022 - 2023.
Dispune obligarea pârâţilor ARACIP şi M.E.N. la remedierea situaţiei create, în sensul:
- obligării pârâtei ARACIP de a înainta documentaţia necesară emiterii ordinului de funcţionare provizorie a reclamantului pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016 şi a pârâtului MEN de a emite ordin de funcţionare provizorie a reclamantului pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016.
- obligării pârâtei ARACIP de a înainta documentaţia necesară emiterii ordinului de acreditare pentru anul şcolar 2022-2023 şi a pârâtului MEN de a emite ordin de acreditare în favoarea reclamantului, pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţile de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/09.07.2021."
3. Recursurile exercitate în cauză
Împotriva sentinţei au declarat recurs recurenţii-pârâţi Ministerul Educaţiei şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar - ARACIP, ambii criticând-o pentru nelegalitate.
Recurentul-pârât Ministerul Educaţiei şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat:
1) anularea Ordinului ministrului educaţiei nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie, pentru calificările profesionale ospătar(chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie şi bucătar, începând cu anul şcolar 2022-2023;
2) emiterea unui nou Ordin prin care Ministrul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM Spiru Haret din Breaza, autorizaţia de funcţionare provizorie pentru învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie, pentru calificările profesionale ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie şi bucătar, începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016;
3) emiterea Ordinului prin care Ministerul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic Spiru Haret din Breaza acreditare pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie, pentru calificările profesionale ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie şi bucătar, începând cu anul şcolar 2022-2023, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/09.07.2021.
Recurentul a apreciat că instanţa de fond a încălcat art. 1 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aplicabile în temeiul art. 3 alin. (2) din aceeaşi lege şi în privinţa actului administrativ cu caracter individual ce formează obiectul cauzei, actul administrativ trebuia să fie emis cu respectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii în ceea ce priveşte obligarea instituţiei pârâte să acorde Liceului Tehnologic UCECOM Spiru Haret din Breaza, autorizaţia de funcţionare provizorie începând cu anul şcolar 2016-2017 şi precum şi acreditare pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie, pentru calificările profesionale ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie şi bucătar, începând cu anul şcolar 2022-2023.
Actele administrative produc efecte juridice pentru viitor, ele nu sunt retroactive, adică nu produc efecte pentru trecut. Această caracteristică a actelor administrative este consecinţa faptului că acestea sunt emise pe baza şi pentru executarea legii. Or, cum legea, ca regulă, produce efecte pentru viitor, este evident că şi actele administrative, care sunt acte de executare a legii, vor produce efecte juridice tot pentru viitor. Relevant în prezenta cauză este faptul că acreditarea se acordă numai începând cu anul şcolar următor.
De asemenea, instanţa de fond a încălcat dispoziţiile Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi standardele de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar cuprinse în Anexa 1 din Hotărârea nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar, potrivit cărora acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive: autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea.
Potrivit dispoziţiilor legale, autorizaţia de funcţionare provizorie trebuie să fie acordată printr-un act administrativ, respectiv ordin de ministru, şi, ulterior, se acordă, tot prin act administrativ, acreditarea. Aşadar, nu se poate emite ordinul privind acreditarea în lipsa ordinului privind autorizarea de funcţionare provizorie, întrucât acreditarea nu poate fi acordată în lipsa autorizării de funcţionare provizorie, acordată prin ordin de ministru.
De asemenea, actul administrativ privind acreditarea nu poate fi emis cu efecte retroactive. Solicitarea reclamantului vine în contextul în care anul şcolar 2022-2023 a început deja, iar ministerul pârât nu poate emite un astfel de act administrativ. Ordinul solicitat de reclamant se putea emite doar anterior începutului anului şcolar, iar nu în cursul anului şcolar 2022-2023.
Întrucât acreditarea trebuie să parcurgă cele două etape obligatorii, recurentul a subliniat faptul că reclamantul nu beneficiază de autorizare, astfel încât, neparcurgând această etapă, nu poate obţine acreditarea.
Prin urmare, actul administrativ contestat Ordinul ministrului educaţiei nr. 5662/26.11.2021 se bucură de tripla prezumţie, necesară şi suficientă pentru a se pronunţa respingerea cererii de anulare: - prezumţia de legalitate (emiterea actului în virtutea prerogativelor acordate prin art. 13 alin. (3) din Hotărârea nr. 369/2021 din 29 martie 2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările ulterioare), - prezumţia de autenticitate (actul este emis de organul evocat prin forma sa exterioară - ştampilă, antet, semnături etc.); - prezumţia de veridicitate (decizia exprimă ceea ce în mod real a decis organul emitent, corespunde adevarului în raport cu textele de lege ce stau la baza emiterii sale).
Ordinul contestat a fost emis cu respectarea prevederilor legale, de către persoana în drept să îl emită şi pentru punerea în aplicare a legii, îndeplineşte toate condiţiile de legalitate cerute pentru valabilitatea sa, a fost emis de organul competent, în limita competentei sale, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma şi cu procedura prevăzute de Legea nr. 24/2000 .
Recurenta-pârâtă Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar - ARACIP, şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. şi a solicitat casarea hotărârii, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu această pârâtă, în principal, ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală activă, iar într-o primă solicitare subsidiară, ca fiind inadmisibilă în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la anularea Ordinului Ministrului Educaţiei nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect autorizaţia de funcţionarea provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023 şi ca neîntemeiată în privinţa celorlalte capete de cerere, iar într-o a doua solicitare subsidiară, ca fiind neîntemeiată. S-a solicitat, totodată şi obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că prima instanţă a interpretat şi aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi art. 204 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., întrucât a dispus modificarea obiectului cererii de chemare în judecată, deşi dispoziţiile menţionate stabilesc doar posibilitatea instanţei de a restabili calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii. Or, conform dispoziţiilor art. 204 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul avea posibilitatea de a-şi modifica obiectul acţiunii doar până la primul termen judecată la care a fost legal citat, moment procesual depăşit la data precizării acţiunii în sensul propus de prima instanţă, respectiv în sensul modificării obiectului cererii de chemare în judecată.
De asemenea, conform prevederilor art. 204 alin. (3) C. proc. civ., modificarea obiectului cererii de chemare în judecată putea interveni după primul termen de judecată la care reclamantul a fost legal citat, doar cu acordul părţii adverse, acord care nu a existat în prezenta cauză.
A mai arătat recurenta că instanţa a interpretat şi aplicat în mod greşit şi dispoziţiile art. 36 C. proc. civ. şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respingând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ARACIP, în condiţiile în care obiectul acţiunii, astfel cum acesta a fost modificat/completat, este reprezentat de constatarea refuzului nejustificat al recurentei-pârâte de a înainta către Ministerul Educaţiei documentaţia necesară emiterii actului administrativ de autorizare provizorie, respectiv de acreditare.
Contrar celor reţinute de prima instanţă, urmare a constatării nelegalităţii hotărârii în raport de primul motiv de recurs, cererea de chemare în judecată va avea obiectul iniţial, obiect în raport de care este evident că recurenta-pârâtă nu are calitate procesuală pasivă, în condiţiile în care aceasta nu este emitentul actului administrativ şi nici instituţia competentă să emită actul administrativ menţionat în cerere.
Pe de altă parte, recurenta a apreciat că nu are calitate procesuală pasivă nici în ipoteza menţinerii obiectului cererii, astfel cum acesta a fost modificat/completat după primul termen de judecată la care reclamantul a fost legal citat, în condiţiile în care, în raport dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cererea privind constatarea refuzului nejustificat de soluţionare a unei cereri se referă la ipoteza soluţinării unei cereri de emitere a unui act adiministrativ. Or, în situaţia dedusă judecăţii în prezenta cauză, actele sau operaţiunile premergătoare emiterii actului administrativ (ordinul de autorizare provizorie ori de acreditare) nu produc direct consecinţe juridice asupra reclamantului, astfel că recurenta-pârâtă nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Recurenta a criticat şi soluţia de respingere a excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, rezultat al aplicării eronate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prima instanţă reţinând, în mod greşit, că, dată fiind precizarea acţiunii, intimatul-reclamant nu avea obligaţia formulării unei plângeri prealabile, în condiţiile în care capătul principal de cerere este reprezentat de refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, iar capătul de cerere referitor la anularea ordinului nr. 5662/26.11.2021 este un capăt de cerere accesoriu. Contrar celor reţinute de prima instanţă, urmare a reţinerii temeiniciei primului motiv de recurs şi faţă de obiectul iniţial al cererii de chemare în judecată, se impunea reţinerea faptului că intimatul-reclamant avea obligaţia parcurgerii procedurii prealabile cu privire la ordinul menţionat.
Ordinul nr. 5662/26.11.2021 a fost adus la cunoştinţa intimatului-reclamant atât prin publicarea în platforma ARACIP, platformă la care are acces şi acesta, cât şi prin publicare pe site-ul ARACIP la data de 7 decembrie 2021. De altfel, faptul că intimatul-reclamant avea cunoştinţă încă din luna decembrie 2021 despre conţinutul ordinului nr. 5662/26.11.2021 rezultă şi din susţinerile acestuia din Adresa înregistrată la ARACIP sub nr. x/10.01.2022, înscris anexat cererii de chemare în judecată, care cuprinde ca anexă chiar ordinul 5662/26.11.2021.
Or, deşi intimatul-reclamant avea cunoştinţă despre cuprinsul ordinului nr. 5662/26.11.2021 încă din data de 7 decembrie 2021, acesta a înţeles să formuleze plângere prealabilă abia în data de 08.08.2022, deci cu depăşirea termenului de 30 de zile. De asemenea, aceeaşi concluzie rezultă şi în măsura în care s-ar aprecia că Adresa nr. x/10.01.2022 ar putea fi calificată drept o plângere prealabilă, în condiţiile în care şi această adresă a fost formulată de intimatul-reclamant cu depăşirea termenului de 30 de zile de la momentul la care a luat cunoştinţă despre conţinutul ordinului nr. 5662/26.11.2021, respectiv 07.12.2021.
În plus, a apreciat recurenta că prima instanţă a reţinut în mod eronat şi faptul că petitul referitor la anularea ordinului nr. 5662/26.11.2021 ar reprezenta un capăt de cerere accesoriu capătului de cerere principal constând în constatarea refuzului nejustificat de a soluţiona o cerere, condiţii în care, în raport de dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, intimatului-reclamant îi revenea obligaţia ca, anterior sesizării instanţei de judecată cu acest capăt de cerere (anularea ordinului nr. 5662/26.11.2021), să formuleze în termenul legal o plângere prealabilă.
4. Apărările formulate de intimat
Intimatul-reclamant Liceul Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" Breaza a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe.
În esenţă, cu privire la schimbarea calificării juridice a actelor şi a faptelor deduse judecăţii, intimatul a arătat că instanţa a manifestat în mod corect rol activ, menţionând faptul că până la momentul comunicării încheierii din data de 14.03.2023 nu a avut cunoştinţă despre faptul că, în pofida tuturor discuţiilor şi demersurilor sale în vederea emiterii Ordinului de ministru privind autorizarea de funcţionare, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016, Agenţia nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a solicita emiterea Ordinului, deşi acţiunile întreprinse de cele două instituţii în raport cu reclamantul au creat permanent impresia că situaţia este cunoscută, asumată şi avută în vedere pentru soluţionare.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a ARACIP, intimatul a subliniat faptul că aceasta derivă tocmai din faptul că actul administrativ individual care face obiectul prezentei cauze, a fost emis la propunerea şi în baza actelor emise de ARACIP, în preambulul ordinului fiind menţionat, ca bază legală a emiterii acestuia Hotararea Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016. A mai apreciat intimatul că prima instanţă a respins în mod corect excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată, prin raportare la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, intimatul a subliniat faptul că niciun moment, pe parcursul celor 5 ani ani, cei doi pârâţi, în baza prevederilor legale invocate de care aceştia, nu au dispus întreruperea/încetarea şcolarizării elevilor înscrişi la calificările în discuţie şi nici a procedurilor de autorizare/acreditare, ca fiind nelegale, inadmisibile sau tardiv/retroactiv introduse.
Prin urmare, lipsa Ordinului de acordare a autorizatiei de funcţionare provizorie, începând cu anul şcolar 2016-2017, aşa cum a fost aprobată de Consiliul ARACIP prin Hotărârea nr. 07/3 1.08.2016, reprezintă o gravă eroare în sarcina atât a ARACIP cât şi a Ministerului, greşeală care a fost agravată prin continuarea procedurilor de acreditare, în lipsa Ordinului de autorizare, culminând cu emiterea Ordinului nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect autorizaţia de funcţionare provizorie pentru calificarea în discuţie, începând cu anul şcolar 2022-2023 şi nu 2016-2017.
Faţă de aceste aspecte, atât refuzul ARACIP de a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute în Regulamentul de organizare a instuţiei, cât şi al MEN de a emite Ordinul de autorizare conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 7/31.08.2016, se înscriu perfect în prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, reprezentând un refuz nejustificat de rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte reţine caracterul fondat al acestora în limitele şi pentru considerentele următoare:
Potrivit principiul disponibilităţii procesului civil, reglementat de art. 9 şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar judecătorul are obligaţia de a se pronunţa asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. Ca atare, instanţa judecătorească este obligată să statueze asupra celor solicitate de către părţi, fără a putea depăşi, ca regulă, cadrul procesual trasat de către acestea în exercitarea acţiunii civile, atât sub forma cererilor în justiţie, cât şi a apărărilor.
În acelaşi timp, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (4) C. proc. civ. "judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă.".
În prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu solicitarea de anulare a Ordinului M.E.N. nr. 5662/26.11.2021, urmată de obligarea instituţiilor pârâte la remedierea situaţiei reclamantului, prin emiterea unui nou Ordin prin care Ministrul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 31.08.2016, respectiv emiterea Ordinului prin care Ministrul Educaţiei să acorde reclamantului acreditarea pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 09.07.2021.
La termenul de judecată din data de 14.03.2023, instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (4) C. proc. civ., a pus în discuţie, din oficiu, calificarea juridică a obiectului cererii de chemare în judecată, în sensul că aceasta ar avea ca obiect, ca şi capăt de cerere principal, constatarea refuzului nejustificat de emitere de către Ministerul Educaţiei a unui ordin având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul turism şi alimentaţie pentru calificările solicitate, începând cu anul şcolar solicitat respectiv 2016-2017 şi doar ca şi capete de cerere accesorii: anularea Ordinului nr. 5662/26.11.2021 şi obligarea celor două instituţii la remedierea situaţiei în sensul solicitat.
Prin precizările depuse la data de 26.04.2023 reclamantul a arătat că achiesează la schimbarea calificării juridice a actelor şi faptelor deduse judecăţii propusă de instanţă, solicitând a se lua act de schimbarea obiectului acţiunii şi, pe cale de consecinţă, a se dispune:
- constatarea refuzului nejustificat atât al ARACIP de a înainta la Ministerul Educaţiei propunerea de acordare a autorizaţiei provizorii pentru reclamant, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016, cât şi al Ministerul Educaţiei de a emite Ordinul având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar solicitat, respectiv 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07/31.08.2016;
- urmată de anularea Ordinului Ministrului Educaţiei nr. 5662/26.11.2021, având ca obiect autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie " şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023;
- şi obligarea celor două instituţii la remedierea situaţiei create de modul în care au desfăşurat şi finalizat procedurile de autorizare provizorie/acreditare ale Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza, prin:
- emiterea unui nou Ordin prin care Ministrul Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza autorizaţia de funcţionare provizorie pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2016-2017, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 31.08.2016;
- urmând, pe cale de consecinţă, emiterea Ordinului prin care Ministru Educaţiei să acorde Liceului Tehnologic UCECOM "Spiru Haret" din Breaza acreditarea pentru nivelul de învăţământ profesional, domeniul "turism şi alimentaţie", pentru calificările profesionale "ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie" şi "bucătar", începând cu anul şcolar 2022-2023, conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 07 din data de 09.07.2021.
Din examinarea sentinţei atacate prin recursurile declarate de cele două autorităţi pârâte, se constată că prima instanţă a analizat şi s-a pronunţat asupra obiectului modificat al cererii de chemare în judecată, conform solicitării anterior enunţate.
În privinţa dispoziţiilor art. 22 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acestea conferă judecătorului dreptul şi obligaţia de a da sau de a restabili calificarea juridică exactă a actelor şi faptelor deduse judecăţii, ca expresie a rolului activ al instanţei.
Recalificarea juridică este un instrument procesual menit să asigure aplicarea corectă a legii, care nu poate fi, însă, utilizat pentru a modifica obiectul cererii sau a introduce noi pretenţii, întrucât aceasta ar depăşi atribuţiile instanţei şi ar încălca principii fundamentale ale procesului civil: principiul disponibilităţii, principiul contradictorialităţii sau dreptul la apărare.
De asemenea, potrivit art. 204 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., "(1) Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat . . . . . . . . . .(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor."
În prezenta cauză, având în vedere configuraţia obiectului asupra căruia s-a pronunţat prima instanţă, Înalta Curte constată că stabilirea drept capăt principal de cerere a solicitării de constatare a refuzului nejustificat de emitere de către Ministerul Educaţiei a unui ordin având ca obiect acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, nu reprezintă o recalificare sau precizare a unei acţiuni care a fost deficitar formulată, în sensul art. 22 alin. (4) C. proc. civ., ci o veritabilă modificare a pretenţiilor deduse judecăţii.
O astfel de modificare, chiar dacă a fost pusă în discuţia părţilor din oficiu de către instanţă, iar reclamantul a achiesat la aceasta, se putea realiza doar în condiţiile impuse de prevederile art. 204 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., anterior enunţate, respectiv numai până la primul termen până la care reclamantul era legal citat şi numai cu acordul expres al tuturor părţilor.
Or, achiesarea reclamantului la modificarea obiectului cererii de chemare în judecată propusă de instanţă s-a realizat la al treilea termen de judecată (prin precizările depuse pentru termenul din data de 2.05.2023), iar instanţa s-a pronunţat asupra obiectului astfel modificat fără ca pârâţii din cauză să fi exprimat un acord expres în acest sens.
În acest context, Înalta Curte reţine caracterul fondat al criticilor recurenţilor referitoare la schimbarea obiectului acţiunii deduse judecăţii, neregulă de ordin procedural care se subsumează cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. (referitor la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare este prevăzută sub sancţiunea nulităţii) şi nu poate fi înlăturată decât prin casarea în tot a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
De asemenea, prin omisiunea instanţei de fond de a examina şi cerceta, în mod efectiv, motivele de fapt şi de drept invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată iniţială, au fost nesocotite şi dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., fiind încălcat şi dreptul tuturor părţilor la un proces echitabil.
Prin urmare, se apreciază că, în cauza de faţă, hotărârea recurată nu respectă exigenţele procedurale impuse de textele de lege anterior menţionate, astfel încât, în vederea respectării principiilor ce guvernează desfăşurarea procesului civil, cu referire directă la principiul disponibilităţii şi ţinând cont de necesitatea aplicării efective, iar nu doar formale, a dreptului părţii la dublul grad de jurisdicţie, se impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, instanţa urmând a relua judecarea cauzei conform acţiunii iniţiale formulate de reclamant.
În raport de soluţia de casare cu trimitere spre rejudecare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte critici de nelegalitate formulate de recurenţi, acestea urmând a fi avute în vedere de instanţa de fond la rejudecarea cauzei.
Pentru considerentele expuse, constatând incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul în temeiul art. 20 alin. (3) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile, va casa în tot sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Educaţiei şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar - ARACIP împotriva sentinţei nr. 178 din 03 octombrie 2023 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în tot sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 19 martie 2025.