Appeal rejected as filed against defunct Central Electoral Bureau lacking procedural capacity after election annulment.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice upheld the lower court's dismissal by sustaining the defendant's lack of legal capacity, and consequently rejected the plaintiff's appeal as filed against a party without procedural capacity—affirming the first-instance decision that the action lacked interest. The plaintiff, a candidate in Romania's 2024 presidential election, had sought annulment of the Central Electoral Bureau's decision and minutes fixing candidate order on the ballot, alleging discrimination in the exercise of his right to run. The court held that the Central Electoral Bureau, which ceased activity under its own decision as of December 13, 2024, after the Constitutional Court annulled the electoral process, no longer possessed procedural capacity of use under Articles 56(1)–(2) and 32 of the Civil Procedure Code—a condition required throughout the proceedings—and that the Permanent Electoral Authority is not its procedural successor, as it holds only administrative, not legal, powers.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 32 C. proc. civ; Appeal rejected as filed against defunct Central Electoral Bureau lacking procedural capacity after election annulment: Înalta Curte urmează să examineze cu prioritate excepţia excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului - pârât Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerul Public şi reţinută şi de instanţă, în temeiul art. 248 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin acţiunea înregistrată la data de 24.10.2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 46D/14.10.2024 emise de Biroul Electoral Central privind respingerea întâmpinării formulate împotriva procesului-verbal nr./P.R.2024/10.10.2024 şi anularea acestui proces-verbal privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaţilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 378 din 7 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei de interes.
S-a respins, ca fiind lipsită de interes, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul A., arătând că hotărârea instanţei de fond prin care s-a admis excepţia lipsei de interes este dată cu greşita aplicare a normelor de drept material.
Recurentul - reclamant a precizat că a invocat expres faptul că a fost discriminat în exercitarea dreptului de a candida, urmărind recunoaşterea dreptului şi anularea actului discriminator, astfel că nu se poate susţine că nu ar avea un interes în formularea acţiunii.
4. Procedura de soluţionare a recursului
Prin încheierea din data de 5 februarie 2025 s-a dispus citarea în cauză a Autorităţi Electorale Permanente cu menţiunea de a formula un punct de vedere cu privire la calitatea acesteia de continuator procesual al Biroului Electoral Central.
Instanţa a respins în şedinţă publică cererea privind introducerea în cauză a Autorităţii Electorale Permanente, considerând că aceasta nu este continuator procesual al Biroului Electoral Central. Această autoritate nu posedă puterile juridice pe care le poseda Biroul Electoral Central, în aşa fel încât această autoritate să se substituie în această fază procesuală emitentului actului contestat. Autoritatea Electorală Permanentă are atribuţii pur administrative privind organizarea alegerilor, cum ar fi asigurarea spaţiilor în care să se desfăşoară activitatea secţiilor de votare, asigurarea materialului necesar pentru votare, ş.a.m.d., dar nu competenţe juridice în privinţa puterilor similare cu cele ale Biroului Electoral Central.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată următoarele:
5.1. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 46D/14.10.2024 emise de Biroul Electoral Central privind respingerea întâmpinării formulate împotriva procesului-verbal nr. x/P.R.2024/10.10.2024 şi anularea acestui proces-verbal privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaţilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024.
5.2. Înalta Curte urmează să examineze cu prioritate excepţia excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului - pârât Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerul Public şi reţinută şi de instanţă, în temeiul art. 248 C. proc. civ.
Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi susţinerilor părţilor, Curtea constată că cererea formulată de către reclamantă este introdusă împotriva unei persoane rămase fără capacitate procesuală de folosinţă, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente de fapt şi de drept:
Potrivit art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:
"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.".
Din interpretarea textelor legale anterior citate, Curtea apreciază că pentru a deţine capacitate procesuală de folosinţă, pârâtul, independent de deţinerea personalităţii juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.
Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorităţi publice ce se înfiinţează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/13.09.2024 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024:,,(1) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data validării rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales."
În cauză, Curtea reţine că, în condiţiile în care procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 nu a ajuns în etapa de validare a rezultatului alegerilor, întrucât prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024 Curtea Constituţională a dispus anularea procesului electoral, termenul de 48 de ore indicat în Regulament, prin raportare la data validării rezultatului alegerilor pentru încetarea activităţii Biroului Electoral Central, nu şi-a găsit aplicabilitate.
Mai departe, Curtea constată că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 a dispus în art. 1 alin. (1) următoarele:
"(1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00."
De asemenea, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 24.10.2024. Cu toate că la data introducerii cererii de chemare în judecată se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, instanţa de control judiciar reaminteşte că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024 s-a dispus încetarea activităţii Biroului Electoral Central constituit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00.
Astfel, Curtea are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 a încetat ulterior iniţierii prezentului demers judiciar şi, ca atare, constată lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 în ceea ce priveşte cererea introductivă de instanţă.
De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 32 C. proc. civ., Curtea constată că printre condiţiile de exercitare a unei acţiuni civile se regăseşte şi capacitatea procesuală de folosinţă, condiţie care trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesual, nu doar la momentul exercitării acţiunii.
5.3. Ca atare, întrucât intimatul - pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 nu mai deţine, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosinţă la momentul soluţionării cauzei, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi va respinge recursul ca fiind formulat împotriva unei persoane ramase fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului - pârât Biroul Electoral Central.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 378 din 7 noiembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, formulat impotriva unei persoane ramase fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.