Inadmissibility of appeal and cassation against final contravention annulment decision under dual-instance procedural limit
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, allowing the lower court's dismissal of the previous appeal to stand and thereby upholding the finality of the administrative tribunal's decision to reject the annulment action. The dispute originated from a civil case involving the challenge of a traffic contravention report, where the plaintiff attempted to file an appeal against the tribunal's decision upholding the lower court's dismissal of the annulment plea, arguing that the final decision in an annulment proceeding was subject to the same remedies as the original judgment. Relying on the principle of legality and the specific statutory framework for contraventions, the Court held that under Article 34(2) of Government Ordinance No. 2/2001, which establishes only two procedural phases (first instance and appeal) for contravention matters, and Article 508(4) of the Code of Civil Procedure, the decision rendered in the annulment proceeding was final and not susceptible to further ordinary appeals or cassation, rendering the challenged appeal and the subsequent cassation inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 508 alin. (4) C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 7 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal and cassation against final contravention annulment decision under dual-instance procedural limit: The dispute originated from a civil case involving the challenge of a traffic contravention report, where the plaintiff attempted to file an appeal against the tribunal's decision upholding the lower court's dismissal of the annulment plea, arguing that the final decision in an annulment proceeding was subject to the same remedies as the original judgment. Relying on the principle of legality and the specific statutory framework for contraventions, the Court held that under Article 34(2) of Government Ordinance No. 2/2001, which establishes only two procedural phases (first instance and appeal) for contravention matters, and Article 508(4) of the Code of Civil Procedure, the decision rendered in the annulment proceeding was final and not susceptible to further ordinary appeals or cassation, rendering the challenged appeal and the subsequent cassation inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain legal basis for dismissing the appeal as inadmissible because it was filed against a final judgment that was not subject to further appeal under the specific rules for contravention matters.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin decizia civilă nr. 227 pronunţată la data de 26.01.2023 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 1348/16.04.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a-II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti-Serviciul Juridic, ca nefondată.
Împotriva deciziei civile nr. 227 pronunţate la data de 26.01.2023 de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 a declarat apel contestatoarea A. solicitând anularea hotărârii civile nr. 227/2023 şi, în rejudecare, să se anuleze procesul-verbal de contravenţie.
La data de 07.07.2023, apelanta a depus completare la cererea de apel, prin care a arătat că hotărârea pronunţată într-o cauză având ca obiect contestaţie în anulare poate fi supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată iniţial, dar şi cele date în ultimă instanţă conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ.
2. Hotărârea atacată
Prin decizia civilă nr. 7 din 4 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia inadmisibilităţii apelului invocată de către intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti-Serviciul Juridic.
S-a respins apelul formulat de apelanta-contestatoare A., împotriva sentinţei civile nr. 227/26.01.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti-Serviciul Juridic, ca inadmisibil.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că partea nu are deschisă calea de atac a apelului în situaţia dedusă judecăţii, decizia civilă nr. 227/26.01.2023 fiind definitivă, pronunţată într-o cale extraordinară de atac, neputând fi atacată cu apel.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate solicitând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se desfiinţeze hotărârea judecătorească definitivă şi să dispună reluarea judecării cauzei, cu luarea în considerare a unor elemente care nu au fost avute în vedere in cadrul primei judecăţi.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata - pârâtă Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă, fiind exercitată împotriva unei hotărâri definitive.
5. Răspunsul la întâmpinare.
Recurenta - reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ.
În ceea ce priveşte admisibilitatea căii de ataca a arătat că potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea pronunţată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru motivele în continuare expuse.
Înalta Curte aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 7 din C. proc. civ.:
"(1) Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din acelaşi Cod:
"Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.", obligativitatea de respectare a principiului legalităţii decurgând primordial din prevederile constituţionale care statuează că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124,126 din Constituţia României).
Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că procesul trebuie să se desfăşoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce priveşte judecata, cât şi sub aspectul competenţei instanţei.
În acest context, instanţa de control judiciar reţine că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.
Totodată, art. 483 din acelaşi Cod prevede că sunt supuse recursului "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.(...)", iar prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. statuează că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
Reţine Înalta Curte că recurenta - reclamantă a sesizat instanţele cu o plângere contravenţională, iar prin sentinţa civilă nr. 6874/28.10.2020 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a fost respinsă ca nefondată plângerea contravenţională depusă de către petenta A. cu privire la procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. x/29.06.2020.
La data de 15.01.2021 petenta a declarat apel împotriva acestei sentinţe, apel respins ca nefondat de către Tribunalul Bucureşti prin decizia civilă nr. 1348/16.04.2021, decizie definitivă conform dispoziţiilor 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.
Împotriva deciziei civile nr. 1348/16.04.2021 pronunţate în apel reclamanta A. a formulat contestaţie în anulare în 07.04.2022, cerere respinsă ca nefondată de către Tribunalul Bucureşti prin decizia civilă nr. 227/26.01.2023.
Această din urmă decizie a fost atacată cu apel de către petentă la data de 10.04.2023, apel înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, care prin decizia civilă nr. 7 din 4 iunie 2024 respins apelul ca inadmisibil, soluţia fiind atacată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În verificarea admisibilităţii prezentei căi de atac, Înalta Curte, constată, observând dispoziţiile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ. potrivit cărora Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, coroborate şi cu cele ale art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora în materie contravenţională sunt reglementate doar două faze procesuale, că hotărârea pronunţată de Tribunalul Bucureşti în soluţionarea contestaţiei în anulare este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului şi, implicit, nici hotărârea curţii de apel nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că, în cauză, recurenta a formulat recurs împotriva unei decizii definitive, care la rândul acesteia a fost pronunţată într-o cale de atac neprevăzută de lege.
Instanţa, în demersul ei vizând aflarea adevărului, în primul rând, soluţionează litigiul aplicând dispoziţiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalităţii, care constituie o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei.
Mai aminteşte Înalta Curte că dispoziţiile speciale care reglementează regimul juridic al contravenţiei au fost verificate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 240/2019 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, reţinându-se că "prin reglementarea unei singure căi de atac - cea a apelului - împotriva hotărârilor prin care se soluţionează plângerile contravenţionale, deci a dublului grad de jurisdicţie în materie contravenţională, nu se încalcă dispoziţiile constituţionale şi nici cele ale actelor internaţionale invocate, de vreme ce părţile beneficiază pe tot parcursul soluţionării plângerii şi al soluţionării apelului de toate garanţiile necesare asigurării unui proces echitabil şi a dreptului la apărare".
În concluzie, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., mai sus arătate, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituţional în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 457 din C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu
Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 7 din 4 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.