Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1567/2025 AI generated

Eligibility of photovoltaic installation funding project: sufficiency of urbanism certificate over mandatory self-declaration for construction permit exemption

Case Number Decizia nr. 1567/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the appeal and quashed the lower court's dismissal, ordering the annulment of the administrative decisions that rejected the plaintiff's funding application, thereby ruling in favor of the local administrative authority. The dispute concerned the eligibility of a municipal project to install photovoltaic systems for energy independence, where the Ministry of Investments and European Projects had refused funding based on the applicant's failure to submit a specific self-declaration regarding the construction permit status and full documentation of property rights under the Requester Guide for the POIM 2014-2020 program. The Court held that the applicant satisfied the legal requirements by submitting an urbanism certificate confirming that no construction permit was needed for the solar installation and a land registry extract proving public ownership, finding that the authority's insistence on additional formal declarations constituted a rigid and disproportionate interpretation of the guideline provisions that violated the principle of proportionality.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 28 din Legea nr. 57/2007, art. 11 alin. (7) lit. f) din Legea nr. 57/2007, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Eligibility of photovoltaic installation funding project: sufficiency of urbanism certificate over mandatory self-declaration for construction permit exemption: Ca urmare, criteriul de eligibilitate prevăzut de art. 2.2 lit. l) din Ghidul solicitantului a fost îndeplinit de către Municipiul Târgovişte, întrucât, pe de o parte, extrasul de carte funciară al imobilului în care se implementează proiectul, respectiv imobilul situat în Târgovişte, judeţ Dâmboviţa, atestă dreptul de proprietate publică al Municipiului Târgovişte asupra imobilului respectiv, iar, pe de altă parte, acesta conţine înscrieri privitoare la dreptul de proprietate al Municipiului Târgovişte asupra imobilului, fiind expres menţionate actele doveditoare ale dreptului de proprietate publică.

Keywords

AI generated
investment project project funding application to an administrative authority formal requirements validity of building permit right to property

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 19 martie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2023, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgovişte în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 96510/13.06.2023 privind solutionarea contestaţiei formulate de UAT Municipiul Târgovişte împotriva deciziei privind respingerea la finanţare nr. x/2.04.2023 privind proiectul "Creşterea nivelului de independenta energetica a Complexului Turistic de Natatie Târgovişte", înregistrat in A. cu nr. RUE 22 şi anularea Deciziei privind respingerea cererii de finanţare nr. x/25.04.2023.

Prin sentinţa nr. 1502 din data de 26 martie 2024 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios adminsitrativ şi Fiscal.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 101 din 19 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgovişte, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea normelor de drept material, respectiv a Ordinului M.I.P.E. nr. 2793/2022 privind aprobarea Ghidului solicitantului - Condiţii specifice de accesare a fondurilor pentru sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu la nivelul autorităţilor publice locale, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

S-a arătat că instanţa de fond a dat o greşită interpretare prevederilor capitolului 3.2A - pct. 19 din Ghidul solicitantului, limitând sfera documentelor necesare pentru transmiterea cererii de finanţare.

În acest sens, s-a arătat că, potrivit Certificatului de urbanism nr. x/21.09.2022 emis de Municipiul Târgovişte, pentru realizarea obiectivului "Creşterea nivelului de independenţă energetică a Complexului Turistic de Nataţie Târgovişte" nu este necesară obţinerea autorizaţiei de construire, lucrările de construire aferente acestui obiectiv făcând parte din categoria lucrărilor care, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) şi alin. (7) lit. f) din Legea nr. 50/1991, se pot executa fără autorizaţie de construire, acest document fiind anexat cererii de finanţare, făcând parte din documentele suport ale acesteia, astfel nemaifiind necesară depunerea declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al municipiului Târgovişte.

Ca urmare, câtă vreme Certificatul de urbanism nr. x/21.09.2022 emis de Municipiul Târgovişte face dovada că, pentru executarea lucrărilor de construire aferente proiectului propus spre finanţare, nu este necesară emiterea autorizaţiei de construire, s-a apreciat că, în mod nelegal, instanţa de fond a reţinut că acest aspect trebuia demonstrat exclusiv prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentantului legal al solicitantului, informaţiile cuprinse în certificatul de urbanism fiind suficiente pentru satisfacerea cerinţei impuse de capitolul 3.2A pct. 19 din Ghidul solicitantului.

S-a arătat că instanţa de fond, într-o interpretare greşită a prevederilor pct. 19, capitolul 3.2A din Ghidul solicitantului, reţine că declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al solicitantului era necesară ca urmare a lipsei autorizaţiei de mediu/acordului de mediu emis de către APM Dâmboviţa, în condiţiile în care, potrivit cerinţelor Ghidului solicitantului, autorizaţia de mediu/acordul de mediu este necesar exclusiv în cazul proiectelor pentru care este necesară obţinerea unei autorizaţii de construire.

Apreciind că simpla depunere a Certificatului de urbanism nr. x/21.09.2022 nu satisface cerinţa impusă de pct. 19 din Ghidul solicitantului, instanţa de fond a restrâns, cu încălcarea legii, sfera documentelor necesare pentru depunerea cererii de finanţare.

Având în vedere că Certificatul de urbanism nr. x/21.09.2022 emis de Municipiul Târgovişte face dovada că, pentru executarea lucrărilor de construire aferente proiectului propus spre finanţare, nu este necesară emiterea autorizaţiei de construire, s-a apreciat că, în mod nelegal, instanţa de fond a reţinut că acest aspect trebuia demonstrat exclusiv prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere a reprezentantului legal al solicitantului, informaţiile cuprinse în certificatul de urbanism fiind suficiente pentru satisfacerea cerinţei impuse de capitolul 3.2A pct. 19 din Ghidul solicitantului.

S-a arătat, totodată, că instanţa de fond a interpretat greşit şi prevederile Ghidului solicitantului - capitolul 2.2 lit. l), care stabilesc, ca şi condiţie de eligibilitate a proiectului, obligaţia solicitantului de a demonstra "dreptul de proprietate/superficie/administrare/titular al unui drept de folosinţă/concesionar/locatar pentru imobilul în care se implementează proiectul în favoarea beneficiarului şi/sau instituţiei publice locale aflate în subordine, pentru care justifică consumul propriu plătit de către unitatea administrativ-teritorială...".

Întrucât din extrasul de carte funciară nr. x rezultă că imobilul situat în Târgovişte, Calea x, judeţ Dâmboviţa, obiect al cererii de finanţare, aparţine domeniului public al Municipiului Târgovişte, iar UAT Municipiul Târgovişte este chiar titularul cererii de finanţare, obligaţia de a depune şi actul care atestă constituirea unui drept real corespunzător proprietăţii publice în favoarea unui terţ nu mai subzistă, această obligaţie existând exclusiv în situaţia în care solicitantul finanţării este şi titular al dreptului de administrare.

S-a arătat că Direcţia Complex Turistic de Nataţie este o instituţie publică aflată în subordinea Municipiului Târgovişte, în favoarea căreia Municipiul Târgovişte, în calitate de titular al dreptului de proprietate publică asupra imobilului ce formează obiectul cererii de finanţare, a constituit, în condiţiile legii, un drept de administrare asupra acestui imobil.

Ca urmare, criteriul de eligibilitate prevăzut de art. 2.2 lit. l) din Ghidul solicitantului a fost îndeplinit de către Municipiul Târgovişte, întrucât, pe de o parte, extrasul de carte funciară al imobilului în care se implementează proiectul, respectiv imobilul situat în Târgovişte, judeţ Dâmboviţa, atestă dreptul de proprietate publică al Municipiului Târgovişte asupra imobilului respectiv, iar, pe de altă parte, acesta conţine înscrieri privitoare la dreptul de proprietate al Municipiului Târgovişte asupra imobilului, fiind expres menţionate actele doveditoare ale dreptului de proprietate publică.

În plus, au fost invocate şi prevederile capitolului 2.2 lit. l) alin. (11) din Ghidul solicitantului, potrivit cărora "îndeplinirea criteriului se probează prin Declaraţia de eligibilitate a solicitantului şi prin oricare dintre actele admise de lege, acte care atestă dreptul de proprietar, concesionar, superficiar sau utilizator al solicitantului asupra terenului/clădirii/infrastructurii unde se realizează investiţia...", urmând a se constata, în acest sens, că prin depunerea Declaraţiei de eligibilitate şi a extrasului de carte funciară nr. x, Municipiul Târgovişte a făcut dovada îndeplinirii conforme a acestui criteriu de eligibilitate a proiectului.

A mai arătat recurenta că instanţa a reţinut un motiv suplimentar de refuz, respectiv obligaţia depunerii unei declaraţii din care să reiasă plata consumului propriu al instituţiei de către UAT solicitant, în condiţiile în care proiectul are în vedere un imobil în care funcţionează o instituţie publică locală şi care se află în subordinea solicitantului.

Aprecierea instanţei încalcă principiul contradictorialităţii ce guvernează procesul civil, în condiţiile în care aceste aspecte, care nu au fost avute în vedere de intimata-pârâtă la emiterea actelor administrative, nu au fost puse în dezbaterea contradictorie a părţilor. S-a arătat că Direcţia Complex Turistic de Nataţie este o instituţie publică aflată în subordinea Municipiului Târgovişte, al cărei consum propriu nu este plătit de Municipiul Târgovişte, aceasta asigurându-şi resursele necesare plăţii consumurilor proprii, astfel că depunerea declaraţiei la care se referă instanţa de fond nu este necesară, aşa cum, de altfel, a reţinut şi autoritatea de management pârâtă.

Pentru toate aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea cererii, anularea Deciziei nr. 96510/13.06.2023 privind soluţionarea contestaţiei formulate de UAT Municipiul Târgovişte împotriva deciziei privind respingerea la finanţare nr. x/02.04.2023, precum şi a Deciziei privind respingerea cererii de finanţare nr. x/25.04.2023.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat întâmpinare, solicitată respingerea recursului ca nefondat.

Referitor la primul motiv de respingere a cererii de finanţare, s-a arătat, raportat la transmiterea de către Solicitant, doar a adresei de înaintare către APM Dâmboviţa, privind eliberarea autorizaţiei de mediu/acord de mediu pentru proiect, că în conformitate cu prevederile Capitolului 3, pct. A (din Ghid) "Solicitantul avea obligativitatea transmiterii, Actului de reglementare sau clasarea notificării (după caz) al/a autorităţii competente pentru protecţia mediului, conform legislaţiei aplicabile în vigoare."

În lipsa actului de reglementare, solicitantul trebuie să se angajeze printr-o declaraţie pe propria răspundere că înţelege şi îşi asumă faptul că valoare investiţiei se poate modifica, prin costuri neeligibile.

S-a arătat că UAT trebuia să anexeze o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind faptul că nu este necesară autorizaţia de construire sau să depună la Cererea de finanţare certificatul de urbanism din care rezultă aceste aspecte.

A arătat, intimatul - pârât, că adresa nr. x/9.11.2022 nu satisface cerinţa reglementată de Ghidul solicitantului, motiv pentru care comisia de evaluare nu a reţinut-o.

S-a arătat că certificatul de urbanism nu a fost anexat cererii de finanţare, fiind depus doar ca anexă la contestaţia administrativă.

Referitor la cel de-al doilea motiv de respingere, s-a arătat că solicitantul nu a făcut dovada transmiterii tuturor documentelor care să facă dovada dreptului de proprietate/folosinţă, ori de concesiune, după caz.

Solicitantul ar fi trebuit să facă dovada dreptului de proprietate prin depunerea "Declaraţiei" din care să reiasă plata consumului propriu instituţiei de către UAT-ul solicitant.

Faţă de aceste motive, s-a arătat că autoritatea pârâtă a respins motivat, în cadrul procedurii de evaluare, cererea de finanţare şi proiectul propus spre finanţare, iar recursul formulat este nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin Decizia nr. 66071 din data de 25 aprilie 2023 emisă de către pârâtă s-a dispus respingerea documentaţiei proiectului "Creşterea nivelului de independenţă energetică a Complexului Turistic de Nataţie Târgovişte" formulată de către reclamanta Municipiul Târgovişte.

În motivarea deciziei se arată că reclamanta nu a îndeplinit următoarele condiţii prevăzute de Ghidul Solicitantului aferent apelului de proiecte "19 POIM - Măsuri pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul autorităţii publice locale", după cum urmează: 1 - Solicitantul trebuia să anexeze o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind faptul că nu este necesară autorizaţia de construire sau să depună la cererea de finanţare, certificatul de urbanism din care să rezulte acest aspect, conform punctului 19 din Capitolul 3.2 A din Ghidul Solicitantului - Documente obligatorii fără de care nu se poate transmite cererea de finanţare în A.:

"Actul de reglementare sau clasarea notificării, după caz, al autorităţii competente pentru protecţia mediului, conform legislaţiei aplicabile în vigoare." Curtea observă faptul că reclamanta a transmis doar o adresă de înaintare către APM Dâmboviţa privind eliberarea autorizaţiei de mediu/acord de mediu pentru proiect.

De asemenea, prin aceeaşi decizie (la pct. 2) s-a reţinut faptul că: Solicitantul a transmis Extras de Carte Funciară pentru locaţia unde se implementează proiectul, dar nu şi documentele privind demonstrarea drepturilor reale/administrării, respectiv HCL Târgovişte sau HCJ Dâmboviţa, aşa cum cere Secţiunea 2.2 lit. l) din Ghidul Solicitantului, unde se specifică faptul că "Solicitantul demonstrează dreptul de proprietate/superficie/administrare/titular al unui drept de folosinţă/concesionar/locatar pentru imobilul în care se implementează proiectul în favoarea beneficiarului, însoţite de actul de dobândire a proprietăţii, contract de concesiune, actul care atesta proprietatea/folosinţa/concesiunea/comodat şi aceste documente să fie însoţite de extrasul de carte funciară al respectivului imobil."

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie reclamanta, arătând că decizia este nelegală şi netemeinică şi a solicitat revocarea deciziei de respingere a cererii de finanţare şi reevaluarea proiectului, arătând în motivele contestaţiei aspecte de nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia nr. 96510 din data de 13 iunie 2023 privind soluţionarea contestaţiei formulate de UAT Târgovişte s-a dispus respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea deciziei privind respingerea cererii de finanţare transmisă prin Adresa nr. x din data de 25 aprilie 2023 privind proiectul "Creşterea nivelului de independenţă energetică a Complexului Turistic de Nataţie Târgovişte."

În motivarea deciziei se arată că contestatoarea U.A.T. Târgovişte avea obligaţia să anexeze o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind faptul că nu este necesară autorizaţia de construire sau să depună odată cu cererea de finanţare, certificatul de urbanism, din care să rezulte aceste aspecte. De asemenea, se mai arată în motivarea deciziei că respectiva contestatoare avea obligaţia să depună acte pentru dovedirea dreptului de administrare, respectiv HCL Târgovişte sau HCJ Dâmboviţa, cât şi o declaraţie din care să reiasă plata consumului propriu instituţiei de către UAT-ul solicitant, odată cu extrasul de Carte Funciară.

Înalta Curte reţine că problema litigioasă în speţă este reprezentată de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor capitolului 3.2 A pct. 19 din Ghidul solicitantului, potrivit cărora:

"Solicitantul avea obligativitatea transmiterii actului de reglementare sau clasarea notificării (după caz) al/a autorităţii competente pentru protecţia mediului, conform legislaţiei aplicabile în vigoare. Dacă la data transmiterii în A., «actul de reglementare» nu a fost obţinut, procedura de evaluare a impactului asupra mediului fiind în derulare, se va anexa decizia etapei de evaluare iniţială a proiectului, urmând a se transmite «actul de reglementare» cel mai târziu la data transmiterii primei cereri de rambursare/plată. În această situaţie, solicitantul se angajează printr-o declaraţie pe propria răspundere că înţelege şi îşi asumă faptul că valoarea investiţiei se poate modifica ca urmare a măsurilor de atenuare/compensare a unui potenţial impact asupra mediului, înţelegând că respectivele costuri sunt neeligibile, dar necesare pentru implementarea proiectului."

Înalta Curte reţine că prin adresa nr. x/25.04.2023 cererea de finanţare a fost respinsă cu motivarea că "solicitantul a transmis adresa de înaintare către APM Dâmboviţa, privind eliberarea autorizaţiei de mediu/acord de mediu pentru proiect, deşi, conform Capitolului 3 din Ghid, acesta avea obligaţia ca, în cazul în care actul de reglementare nu a fost obţinut, să transmită Decizia etapei de evaluare iniţială a proiectului, urmând ca actul de reglementare să fie transmis cel mai târziu la data primei cereri de rambursare/plată".

În cursul soluţionării cauzei, atât în faza administrativă, cât şi în faza judiciară, recurenta - reclamantă a precizat că lucrările aferente proiectului propus de municipiul Târgovişte fac parte din categoria lucrărilor care, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) şi alin. (7) din Legea nr. 50/1991, se pot executa fără autorizaţie de construire, astfel cum rezultă din certificatul de urbanism nr. x/21.09.2022 emis pentru realizarea obiectivului proiectului în discuţie.

Reţine Înalta Curte că în cuprinsul contestaţiei administrative s-a reţinut faptul că solicitanta a depus adresa de înaintare nr. x/09.11.2022 către APM Dâmboviţa, iar la data de 11.11.2022, prin semnătura doamnei B., expert în cadrul instituţiei respective, s-a menţionat că proiectul "nu face obiectul art. 28 din Legea nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că nu este dintre cele supuse evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului."

Înalta Curte reţine că potrivit art. 11 alin. (7) lit. f) din Legea nr. 57/2007:

"Se pot executa fără autorizaţie de construire: f) montarea pe clădiri, anexe gospodăreşti şi pe sol a sistemelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice de către prosumatori, aşa cum sunt ei definiţi la art. 2 lit. x)1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau a panourilor solare pentru încălzirea sau prepararea apei calde pentru consumul casnic, cu înştiinţarea prealabilă a autorităţilor administraţiei publice locale şi cu respectarea legislaţiei în vigoare (...)".

Înalta Curte consideră că, pentru a lămuri obligaţia reglementată de capitolul 3.2 A pct. 19 din Ghidul solicitantului, trebuie avut în vedere scopul urmărit de legiuitor la edictarea textului normativ, iar nu acordarea unei ponderi excesive aspectelor de ordin formal.

În opinia instanţei de recurs, cerinţa autorităţii de management în sensul depunerii declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului, în sensul că înţelege şi îşi asumă faptul că valoarea investiţiei se poate modifica ca urmare a măsurilor de atenuare/compensare a unui potenţial impact asupra mediului, trebuie analizată în concret, în condiţiile în care cerinţa din Ghid vizează lucrări de construcţie pentru care este necesară această autorizaţie.

Înalta Curte constată că scopul reglementării este atins prin depunerea certificatului de urbanism nr. x din 21.09.2022, în care este menţionat expres că montarea sistemelor fotovoltaice este permisă pentru imobil fără autorizaţie de construire, precum şi prin depunerea adresei semnate de către expertul instituţiei, cerinţa depunerii unei declaraţii pe propria răspundere fiind astfel lipsită de utilitate.

Instanţa de control judiciar reţine că impunerea unei asemenea obligaţii ca şi condiţie de eligibilitate, este excesivă şi se datorează unei interpretări rigide şi greşite a textului normativ de către intimata-pârâtă, în disonanţă cu scopul urmărit.

Contrar aprecierilor pârâtei în sensul că certificatul de urbanism nu ar fi fost anexat cererii de finanţare, fiind depus doar ca anexă la contestaţia administrativă, Înalta Curte constată că atât comisia de evaluare, cât şi comisia de soluţionare a contestaţiei, nu realizează o simplă verificare administrativă a înscrisurilor depuse, ci o verificare tehnico-economică de stabilire a caracterului eligibil al proiectului, procedură supusă principiului proporţionalităţii, ce presupune ca măsurile dispuse de autorităţi să nu depăşească ceea ce este necesar şi rezonabil în vederea atingerii obiectivului de a preveni şi împiedica într-un mod eficient afectarea bugetului statului.

Cerinţa asigurării unui echilibru rezonabil între măsura individuală aplicată şi interesul public ocrotit impune ca, acordându-se prioritatea cuvenită interesului public, să nu fie vătămate nejustificat şi disproporţionat drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale destinatarului actului administrativ, prin acordarea unei ponderi excesive aspectelor de ordin formal.

Pentru aceste motive, soluţia primei instanţe prin care s-a reţinut că în mod corect a procedat pârâta prin decizia de respingere a cererii de finanţare, cât şi în decizia de soluţionare a contestaţiei, este dată cu greşita interpretare a cerinţei de eligibilitate prevăzută de pct. 19 Capitolul 3.2 A din Ghidul solicitantului.

În acelaşi sens sunt şi concluziile instanţei de control judiciar asupra celui de-al doilea motiv de refuz din partea autorităţii, respectiv presupusa încălcare a dispoziţiilor din Secţiunea 2.2 lit. l) din Ghidul Solicitantului, unde se specifică că "Solicitantul demonstrează dreptul de proprietate/superficie/administrare/titular al unui drept de folosinţă/concesionar/locatar pentru imobilul în care se implementează proiectul în favoarea beneficiarului, însoţite de actul de dobândire a proprietăţii, contract de concesiune, actul care atesta proprietatea/folosinţa/concesiunea/comodat şi aceste documente să fie însoţite de extrasul de carte funciară al respectivului imobil."

Constată Înalta Curte că din extrasul de carte funciară nr. x rezultă că imobilul situat în Târgovişte, Calea x, judeţ Dâmboviţa, obiect al cererii de finanţare, aparţine domeniului public al Municipiului Târgovişte, UAT Municipiul Târgovişte fiind chiar titularul cererii de finanţare.

În condiţiile dovedirii dreptului de proprietate asupra imobilului prin extrasul de carte funciară, certificatul de urbanism mai sus invocat, cât şi prin indicarea Hotărârii de Guvern nr. 1350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa şi al Municipiului Târgovişte, se constată că cerinţa textului legal este îndeplinită.

Or, dispoziţiile invocate ca motiv al respingerii cererii de finanţare, impun o asemenea obligaţie referitoare la depunerea de înscrisuri pentru dovedirea unui drept de concesiune, folosinţă, administrare, comodat etc., în mod alternativ, pentru ipoteza deţinerii imobilului cu orice alt titlu decât cel de proprietate.

Va fi înlăturată, astfel, şi reţinerea instanţei de fond privind nedepunerea unei declaraţii din care să reiasă plata consumului propriu instituţiei de către UAT-ul solicitant, obligaţie care nu rezultă din dispoziţiile invocate de pârâtă.

Potrivit capitolului 2.2 lit. l) alin. (11) din Ghidul solicitantului, "îndeplinirea criteriului se probează prin Declaraţia de eligibilitate a solicitantului şi prin oricare dintre actele admise de lege, acte care atestă dreptul de proprietar, concesionar, superficiar sau utilizator al solicitantului asupra terenului/clădirii/infrastructurii unde se realizează investiţia...", astfel că, prin depunerea Declaraţiei de eligibilitate şi a extrasului de carte funciară nr. x, recurenta-reclamantă a făcut dovada îndeplinirii conforme a acestui criteriu de eligibilitate a proiectului.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgovişte şi, în rejudecare, va admite acţiunea, dispunând anularea Deciziei nr. 96510/13.06.2023 privind soluţionarea contestaţiei şi a Deciziei privind respingerea cererii de finanţare nr. x/25.04.2023 emise de pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgovişte împotriva sentinţei nr. 101 din 19 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgovişte.

Anulează Decizia nr. 96510/13.06.2023 privind solutionarea contestatiei si Decizia privind respingerea cererii de finantare nr. x/25.04.2023 emise de pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.