Ethnic discrimination via exclusive minority-language publication of public-interest information on local authority website

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată la data de 19.07.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamanta UAT Comuna Remetea, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a solicitat anularea hotărârii CNCD nr. 385/15.05.2021 şi, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenţionale aplicată prin hotărârea nr. 385/15.05.2021 cu sancţiunea avertismentului.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1115 din 17 iunie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1115 din 17 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială comuna Remetea.

Prima critică formulată vizează încălcarea termenelor procedurale prevăzute de art. 20 alin. (7) şi (8) din O.G. nr. 137/2000, în sensul că sesizarea formulată de A. la data de 05.10.2020 a fost soluţionată de CNCD abia la 12.05.2021, cu depăşirea termenului de 90 de zile, iar hotărârea nu a fost comunicată în termenul legal de 30 de zile. Recurenta a susţinut că această depăşire atrage nulitatea actului administrativ, în condiţiile în care i-ar fi fost cauzată o vătămare procesuală. Instanţa de fond a respins această critică, reţinând că termenul de 90 de zile este unul de recomandare, iar nulitatea actului nu poate fi incidentă în lipsa unei vătămări efective şi ireparabile, care nu a fost dovedită de reclamantă. De asemenea, s-a constatat că nulitatea relativă poate fi invocată doar de partea al cărei interes este ocrotit prin norma încălcată, în speţă petenta sesizării, nu persoana vizată de aceasta.

A doua critică a vizat fondul constatării caracterului discriminatoriu al conţinutului paginii de internet a Primăriei Remetea, în sensul că informaţiile de interes public ar fi fost publicate exclusiv în limba maghiară, ceea ce ar constitui o discriminare pe criteriul etnic faţă de cetăţenii români nevorbitori de limba maghiară. Recurenta a susţinut că site-ul conţine informaţii relevante şi în limba română, iar eventualele omisiuni privesc doar aspecte culturale, fără caracter de interes public. De asemenea, a invocat existenţa unui angajat cu atribuţii de traducere a conţinutului site-ului, precum şi inexistenţa unei obligaţii legale de publicare integrală a tuturor informaţiilor în limba română.

Instanţa de fond a respins aceste susţineri, reţinând că, potrivit art. 13 din Constituţia României, limba oficială a statului este limba română, iar art. 195 din Codul administrativ prevede că în raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română, cu excepţia situaţiilor expres reglementate pentru minorităţile naţionale. Întrucât pagina de internet a unei autorităţi publice locale reprezintă un mijloc de comunicare oficială cu cetăţenii, aceasta trebuie să respecte regimul juridic al limbii oficiale, iar publicarea exclusivă a informaţiilor în limba maghiară, fără echivalent în limba română, constituie o încălcare a obligaţiei legale şi o discriminare indirectă pe criteriul etnic, în sensul art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000. Curtea a reţinut că tratamentul diferenţiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim şi că recurenta nu a făcut dovada existenţei unei justificări rezonabile pentru omisiunea de a asigura accesul egal la informaţiile de interes public în limba română.

În ceea ce priveşte invocarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a principiului egalităţii, instanţa a reţinut că, potrivit art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, exercitarea drepturilor garantate trebuie să fie asigurată fără discriminare, iar diferenţele de tratament trebuie să fie justificate obiectiv şi rezonabil. În speţă, s-a constatat că persoanele aflate într-o situaţie comparabilă - cetăţenii români care nu cunosc limba maghiară - au fost dezavantajate în mod nejustificat în accesul la informaţii publice, ceea ce atrage incidenţa interdicţiei de discriminare.

În concluzie, recurenta a criticat atât aspecte de legalitate formală, cât şi de fond ale hotărârii CNCD, însă instanţa de fond a constatat că actul administrativ a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, iar fapta reţinută constituie o discriminare indirectă pe criteriul etnic, în sensul legislaţiei naţionale şi europene. Prin urmare, respingerea acţiunii în anulare a fost considerată legală şi temeinică.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata A. solicită respingerea recursului formulat de U.A.T. Comuna Remetea împotriva sentinţei civile nr. 1115/17.06.2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, ca fiind vădit nefondat, arătând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, menţinând sancţiunea contravenţională aplicată prin Hotărârea CNCD nr. 385/12.05.2021. Această hotărâre a constatat existenţa unei fapte de discriminare pe criterii etnice, constând în publicarea pe pagina oficială de internet a Primăriei Remetea a unor informaţii de interes public exclusiv în limba maghiară, limbă care nu are caracter oficial în România.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Remetea împotriva sentinţei civile nr. 1115 din 17 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte reţine următoarele:

Recurenta - reclamantă a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ Hotărârea nr. 385/12.05.2021 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat săvârşirea unei fapte de discriminare pe criterii etnice de către recurenta-reclamantă, constând în publicarea exclusiv în limba maghiară a informaţiilor de interes public pe site-ul oficial al Primăriei Remetea, şi s-a aplicat sancţiunea contravenţională a amenzii în cuantum de 2.000 RON.

În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea termenelor de soluţionare şi comunicare a hotărârii CNCD, Înalta Curte constată că instanţa de fond a analizat în mod corect dispoziţiile art. 20 alin. (7) şi (8) din O.G. nr. 137/2000, reţinând că termenul de 90 de zile este un termen de recomandare menit să determine celeritatea desfăşurării procedurii şi nu unul de decădere, nefiind prevăzută nicio sancţiune pentru încălcarea respectivului termen.

Această constatare este conformă cu jurisprudenţa constantă în materie, potrivit căreia termenul de 90 zile de adoptare şi cel de 30 de zile de comunicare a hotărârii CNCD au caracter de recomandare, încălcarea acestora neconstituind o cauză de nulitate a hotărârii prin care a fost soluţionată sesizarea petentei(exempli gratia Decizia nr. 3549/2009, Decizia nr. 4611/2014, Decizia nr. 1051/2014, Decizia nr. 985/2014, Decizia nr. 2394/2017).

Referitor la fondul cauzei, recurenta susţine că nu a săvârşit fapta de discriminare reţinută de CNCD, întrucât site-ul oficial al Primăriei Remetea ar conţine informaţii de interes public şi în limba română, iar eventualele omisiuni ar privi doar informaţii culturale, fără caracter de interes public. De asemenea, se invocă existenţa unui angajat cu atribuţii de traducere a conţinutului site-ului, precum şi inexistenţa unei obligaţii legale de publicare integrală a tuturor informaţiilor în limba română.

Înalta Curte constată că aceste susţineri au fost corect analizate şi înlăturate de instanţa de fond, care a reţinut că, potrivit art. 13 din Constituţia României şi art. 195 din Codul administrativ, limba oficială a statului este limba română, iar în raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.

Excepţiile privind utilizarea limbii minorităţilor naţionale sunt de strictă interpretare şi nu pot justifica omisiunea de a publica informaţiile de interes public în limba oficială de stat.

În speţă, probele administrate au demonstrat că site-ul oficial al Primăriei Remetea publica, în mod preponderent, informaţii de interes public exclusiv în limba maghiară, fără asigurarea accesului echivalent în limba română, ceea ce constituie o discriminare indirectă pe criteriul etnic, în sensul art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000.

Susţinerea recurentei potrivit căreia CNCD nu ar fi analizat în mod efectiv conţinutul site-ului este lipsită de temei, în condiţiile în care instanţa de fond a constatat, în mod întemeiat, că analiza a fost realizată pe baza probelor administrate, inclusiv capturi de ecran şi documente oficiale, iar recurenta nu a făcut dovada contrară.

În ceea ce priveşte capătul subsidiar al cererii de recurs, vizând înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertisment, Înalta Curte reţine că recurenta nu a motivat în mod concret această solicitare, iar instanţa de fond a avut în vedere, în mod corect, faptul că autoritatea sancţionată mai fusese anterior sancţionată pentru o faptă identică, prin Hotărârea CNCD nr. 870/27.11.2019, rămasă definitivă prin necontestare. Persistenţa în conduita discriminatorie justifică aplicarea unei sancţiuni pecuniare, în scop preventiv şi educativ, în conformitate cu principiul proporţionalităţii sancţiunii cu gravitatea faptei.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Conform art. 451 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Remetea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.00 RON în favoarea intimatei-pârâte A., reprezentând onorariu avocat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Remetea împotriva sentinţei civile nr. 1115 din 17 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Remetea la plata sumei de 2.000 RON către intimata-pârâtă A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.