Union challenge against CSM clerk duty regulation dismissed for lack of interest after norm repeal, cross-appeal without effect.

Şedinţa publică din data de 27 februarie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2022, în data de 07.01.2022, reclamantul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial a chemat în judecată pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), solicitând anularea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) din Hotărârea C.S.M. nr. 1375/17.12.2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (R.O.I.I.J.), care prevăd că "Grefierul care participă la şedinţa de judecată îndeplineşte orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei, preşedintele de secţie sau preşedintele completului de judecată".

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1926 din data de 02.11.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca neîntemeiată.

3. Cererile de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1926 din data de 02.11.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Primul motiv de recurs vizează încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., prin prisma unei motivări contradictorii şi lipsite de claritate. Instanţa de fond a reţinut, pe de o parte, că dispoziţiile art. 53 alin. (3) din Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015 au o formulare generică, iar pe de altă parte, că acestea nu sunt lipsite de previzibilitate, ceea ce generează o contradicţie logică şi juridică în motivarea soluţiei. Lipsa unei motivări coerente şi clare afectează dreptul la un proces echitabil şi la apărare, astfel cum este garantat de art. 6 CEDO, motiv pentru care se impune casarea hotărârii în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Al doilea motiv de recurs este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., vizând încălcarea normelor de drept material, respectiv art. 125 alin. (2) şi art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, art. 1 alin. (5) din Constituţie, art. 6 alin. (3) lit. a) din CEDO şi art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Textul normativ criticat, respectiv art. 53 alin. (3) din Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015, utilizează sintagma "orice alte sarcini de serviciu", formulare ce nu permite identificarea clară a obligaţiilor ce pot fi impuse grefierului de şedinţă. Această lipsă de precizie şi previzibilitate contravine cerinţelor de calitate a legii, astfel cum au fost statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 447/2019 şi Decizia nr. 189/2006, care impun ca orice act normativ să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat.

Mai mult, reglementarea unor atribuţii de serviciu printr-un act administrativ normativ, şi nu prin lege organică, contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la organizarea şi funcţionarea justiţiei. Potrivit Deciziei nr. 474/2016 şi Deciziei nr. 588/2017 ale Curţii Constituţionale, aspectele esenţiale privind executarea raportului juridic de muncă al personalului din justiţie trebuie reglementate prin lege organică, nu prin acte administrative cu forţă juridică inferioară. În acest sens, atribuţiile grefierului de şedinţă, reglementate prin Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015, intră în sfera elementelor fundamentale ale raportului de muncă şi nu pot fi stabilite printr-un act administrativ normativ.

În concluzie, recurentul solicită casarea în totalitate a sentinţei civile nr. 1926/2022 şi, în urma rejudecării fondului, anularea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) din Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015, întrucât acestea au fost adoptate cu încălcarea principiului legalităţii, a normelor de tehnică legislativă şi a dispoziţiilor constituţionale incidente, generând o reglementare lipsită de claritate, previzibilitate şi conformitate juridică.

Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare şi recurs incident, solicitând casarea în parte a încheierii din 21.06.2022 şi a sentinţei civile nr. 1926/2022, invocând lipsa de interes a recurentului în formularea acţiunii. Intimatul susţine că Sindicatul nu a dovedit o vătămare concretă într-un drept subiectiv sau interes legitim privat, ci a invocat exclusiv apărarea unui interes public, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (Decizia nr. 66/2009) şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 1266/2009 şi Decizia nr. 8/2020), invocarea interesului public este permisă doar în subsidiar, în măsura în care vătămarea acestuia decurge logic din încălcarea unui drept subiectiv sau interes legitim privat. În lipsa unei astfel de vătămări, acţiunea este lipsită de interes.

Totodată, se arată că actul administrativ contestat, respectiv Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015, a fost abrogat prin Hotărârea nr. 3243/22.12.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1254/27.12.2022, astfel că o eventuală anulare nu ar mai produce efecte juridice, conform interpretării art. 23 din Legea nr. 554/2004 dată prin Decizia nr. 10/2015 a Î.C.C.J.

În concluzie, în lipsa unei vătămări directe şi actuale, precum şi în contextul abrogării actului normativ contestat, Consiliul Superior al Magistraturii solicită respingerea recursului principal ca nefondat şi admiterea recursului incident, cu consecinţa respingerii acţiunii ca lipsită de interes.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând recursurile formulate în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial este lipsit de interes, iar recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii este rămas fără efect, pentru următoarele considerentele:

Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac, şi care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării unei cauze.

În examinarea recursului principal formulat de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, Înalta Curte constată că acesta este lipsit de interes, întrucât actul administrativ cu caracter normativ contestat, respectiv art. 53 alin. (3) din Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015, a fost abrogat ulterior pronunţării sentinţei recurate, prin Hotărârea nr. 3243/22.12.2022 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial nr. 1254/27.12.2022. Potrivit art. 23 teza întâi din Legea nr. 554/2004, hotărârile judecătoreşti definitive prin care se anulează un act administrativ cu caracter normativ produc efecte numai pentru viitor, iar în lipsa unor acte administrative individuale emise în temeiul normei contestate şi aflate în curs de soluţionare la data abrogării, eventuala anulare a dispoziţiei regulamentare nu ar mai putea produce efecte juridice.

În aceste condiţii, întrucât regulamentul contestat în cauză este în prezent abrogat, iar recurentul - reclamant nu a invocat şi nu a făcut dovada existenţei unor acte administrative individuale vătămătoare emise în temeiul acestuia şi contestate în instanţă până la momentul abrogării, prezentul demers judiciar este lipsit de interes, o eventuală anulare a regulamentului în discuţie producând efecte doar pentru viitor.

Cu privire la recursul incident formulat de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, instanţa constată că acesta este lipsit de efect, întrucât, potrivit art. 494 alin. (2) C. proc. civ., recursul incident nu poate fi valorificat în ipoteza în care recursul principal este respins ca inadmisibil sau lipsit de interes. Întrucât recursul principal este respins ca lipsit de interes, recursul incident nu mai poate fi analizat pe fond, fiind lipsit de efect juridic.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de reclamantul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial şi, în temeiul art. 472 C. proc. civ. coroborat cu art. 491 alin. (1) din acelaşi act normativ, va constata rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial împotriva sentinţei civile nr. 1926 din 2 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Constată ca rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 1926 din 2 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.