Election annulment challenge rejected for lack of interest after contested protocol exhausted its effects.

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2025

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 06.08.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestaţie împotriva Procesului-verbal nr. x din 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor judeţene din data de 9 iunie 2024, solicitând instanţei suspendarea efectelor actului atacat şi pe fond anularea acestui.

1.2. Prin sentinţa nr. 1423/11.09.2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a calificat excepţiile invocate de reclamantă ca fiind apărări de fond; a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată; a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată; a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată şi a respins cererea reclamantei de restituire a taxei judiciare de timbru.

2. Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare

Prin decizia nr. 5325 din 19 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal:

- a respins cererea formulată de recurenta-reclamantă A. privind suspendarea executării sentinţei nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsită de interes;

- a admis recursul declarat de recurentul Ministerul Public - Parchetul pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi, rejudecând, a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă;

- a respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva aceleaşi sentinţe, ca nefondat.

3. Contestaţia în anulare formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 5325 din 19 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, a formulat contestaţie în anulare A.., întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 şi pct. 3 C. proc. civ.

În susţinerea motivului întemeiat pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., contestatoarea a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată de un complet de judecată nelegal compus, întrucât judecătorii care au soluţionat recursul au participat anterior la alte cauze cu acelaşi obiect, respectiv dosarele nr. x/2024 şi nr. y/2024, vizând alegerile locale şi europarlamentare din 2024. Această împrejurare atrage incidenţa incompatibilităţii absolute prevăzute de art. 41 C. proc. civ., întrucât implicarea anterioară a acestor magistraţi în cauze conexe impunea abţinerea lor. Prin urmare, compunerea instanţei a fost viciată, afectând legalitatea hotărârii pronunţate.

În dezvoltarea motivului întemeiat pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., contestatoarea a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs a omis să cerceteze mai multe motive de casare invocate în termen, printre care: excepţia nelegalităţii constituirii Biroului Electoral Central; excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a B.;excepţia prematurităţii procesului electoral; nelegalitatea procesului-verbal, emis în lipsa unei componenţe legale şi cu menţiuni eronate.

Instanţa a analizat doar excepţia invocată de Ministerul Public, fără a respecta ordinea de soluţionare a excepţiilor procesuale prevăzută de art. 247 şi art. 248 alin. (4) C. proc. civ.. Mai mult, nu s-a pus în discuţia părţilor probatoriul administrat, iar criticile de nelegalitate privind cadrul normativ electoral şi implicarea B. nu au fost cercetate în mod efectiv.

Aceste motive sunt susţinute prin trimiteri la norme constituţionale, tratate internaţionale şi legislaţie electorală, fiind invocate încălcări ale principiilor democratice, ale egalităţii în drepturi şi ale securităţii juridice. Contestatorul solicită anularea hotărârii pronunţate şi rejudecarea cauzei în condiţii de legalitate şi imparţialitate.

4. Apărările formulate în cadrul contestaţiei în anulare

În stadiul procesual al contestaţiei în anulare nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie asupra contestaţiei în anulare

Examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea contestaţiei în anulare în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces."

Având ca reper dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acţiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform dispoziţiilor art. 33 din acelaşi cod.

Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Folosul practic urmărit de contestaoare trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind anularea Procesului-verbal nr. x din 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor judeţene din data de 9 iunie 2024.

În aceste condiţii, se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-şi la acea dată efectele.

Din perspectiva impactului pe care o soluţie a instanţei le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susţinerii contestaţiei în anulare nu mai subzistă.

Sancţiunea lipsei interesului este în cauza de faţă aceea a respingerii contestaţiei, întrucât, nu sunt îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii.

În circumstanţele descrise mai sus, soluţionarea pe fond a căii de atac şi eventuala reformare a deciziei instanţei de recurs şi a sentinţei în sensul admiterii contestaţiei, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru contestatoare.

Cum interesul de a acţiona al contestatoarei nu mai este actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod pentru susţinerea căii de atac.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 508 C. proc. civ., va admite excepţia lipsei de interes invocată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi va respinge contestaţia în anulare formulată de A., ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes invocată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 5325 din 19 noiembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.