Criminal cassation rejected for peremptory lapse of filing deadline and failure to cite valid grounds for cassation

Şedinţa publică din data de 18 decembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată în cauză de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 175 pronunţată la data de 10 iunie 2020 de Judecătoria Mangalia, în dosarul nr. x/2020, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., în stare de recidivă, la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de "furt calificat" prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. (în dauna persoanei vătămate B.).

În baza art. 54 C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 397 raportat la art. 19 C. proc. pen. şi art. 25 C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 C. civ., s-a admis acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă B. a sumei de 1.000 RON reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, inculpatul A. a formulat apel solicitând reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Prin decizia penală nr. 969/P din data de 06 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa - sectia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie în dosarul nr. x/2020, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 175 din data de 10 iunie 2020, pronunţată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr. x/2020

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat apelantul la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat.

Decizia din apel, nr. 969/P din data de 06 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa a fost comunicată inculpatului A. la data de 17.12.2020, la penitenciar, .

Împotriva decizia din apel, nr. 969/P din data de 06 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, la data de 25.06.2025, prin poştă, inculpatul A. a formulat recurs în casaţie, cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 435 din C. proc. pen.

Atât cererea formulată la data de 25.06.2025, cât şi cererea datată 01.04.2025, prin care inculpatul arată că declară recurs în casaţie, sunt formulate cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., având în vedere data comunicării către inculpat a deciziei din apel, nr. 969/P din data de 06 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, respectiv la data de 17.12.2020, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul de apel, fila x.

Prin cererile formulate, inculpatul A. a arătat că formulează recurs în casaţie, a făcut referire la mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/02.09.2021 şi la pedeapsa de 3 ani şi o lună primită pentru patru furturi în urma acordului de recunoaştere, iar ulterior a primit om pedeapsă mai mare; a arătat că i s-a schimbat încadrarea juridică; a făcut referiri la alte pedepse primite de alte persoane.

Recursul în casaţie fiind înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă a dispus înaintarea acesteia către Curtea de Apel Constanţa, prin adresa nr. x/09.07.2025, pentru a se urma procedura prevăzută de art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., dosar.

Conform art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa de apel a dispus comunicarea cererii de recurs în casaţie către procuror şi părţi, conform dovezilor de comunicare aflate la dosar.

La data de 25.07.2025, a fost depusă la dosar adresa Ministerului Public - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa conţinând concluziile asupra cererii de recurs în casaţie, în sensul că aceasta este inadmisibilă, fiind formulată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 435 şi art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. .

După îndeplinirea procedurii de comunicare, dosarul de recurs în casaţie a fost înaintat instanţei supreme şi a fost înregistrat la data de 20.11.2025, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen., la data de 18.12.2025, dată până la care, de asemenea, a fost depus raportul asupra recursului în casaţie de faţă.

Verificând cerinţele legale pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., Înalta Curte constată că acestea nu sunt îndeplinite pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) şi 6, art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Dispoziţiile art. 435 din C. proc. pen. prevăd că recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

În cauză, verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia din apel, nr. 969/P din data de 06 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa a fost comunicată inculpatului A. la data de 17.12.2020, la penitenciar, conform dovezii de comunicare aflate la dosar.

Totodată, Înalta Curte constată că prezenta cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei din apel, a fost transmisă prin poştă, la data de 25.06.2025, conform plicului aflat la dosarul de recurs.

Prin urmare, faţă de cele reţinute anterior, în raport de data comunicării hotărârii atacate către inculpat, (17.12.2020), rezultă că recursul în casaţie declarat la data de 25.06.2025 (după aproape 5 ani de la data comunicării deciziei din apel), în mod evident nu respectă condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., care stabileşte că recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Conform art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen, situaţie incidentă şi în speţă faţă de considerentele anterior expuse.

Aşadar, faţă de cele reţinute anterior, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. a fost formulată tardiv, nefiind respectate dispoziţiile legale anterior menţionate.

În plus, verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate cerute de lege în conţinutul art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte mai constată că recursul în casaţie formulat de inculpatul A. nu îndeplineşte nici condiţia expres prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., coroborat cu art. 438 din C. proc. pen., întrucât prin cererile de recurs în casaţie de la dosar nu a fost indicat niciun caz da casare prevăzut de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În concluzie, faţă de cele reţinute anterior, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., recursul în casaţie fiind declarat tardiv, cu nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 435 din C. proc. pen., iar în cauză nu este îndeplinită nici cerinţa prev. de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., rap. la art. 438 din C. proc. pen., astfel că, Înalta Curte va constata inadmisibilitatea prezentei cereri.

Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibilă cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 969/P din 06 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 969/P din 06 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2020.

Obligă inculpatul A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 decembrie 2025.