Reopening of abuse-of-office probe upheld; lawyer’s appeal inadmissible under finality rule.

Şedinţa publică din data de 02 decembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2025, în baza art. 335 alin. (4) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia ordonanţei din 04.07.2025, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2025

Pentru a se pronunţa în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara a constatat că procurorul ierarhic superior a respectat termenul de 3 zile privind confirmarea ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale.

Cu privire la temeinicia şi legalitatea ordonanţei, judecătorul de cameră preliminară a constatat că raportat la obiectul cauzei, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea 78/2000 şi la calitatea făptuitorului A., avocat în Baroul Timiş, competenţa de soluţionare a cauzei în faza de urmărire penală aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara potrivit art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002.

Astfel, a arătat că în conformitate cu dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002 sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului ce formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilieri judeţeni; prefecţi şi subprefecţi; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţi; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi al societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 şi 294 din C. pen.

Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că ordonanţa infirmată este nelegală, fiind dată cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind competenţa, sancţionată de dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b)1 din C. proc. pen., deoarece organul de urmărire penală are obligaţia să-şi verifice competenţa potrivit art. 58 din C. proc. pen. raportat la art. 56 alin. (3) lit. d) din C. proc. pen., art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002.

Cu privire la cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzut de art. 16 lit. b) din C. proc. pen. reţinut iniţial de procuror, având în vedere necompetenţa organului de urmărire penală, cât şi considerentele soluţiei de infirmare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este necesar ca organul de urmărire penală competent să analizeze dacă în cauză sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii sesizate raportat la încălcarea dispoziţiilor legale indicate.

Astfel, procurorul ierarhic a reţinut că fapta sesizată ar consta în fapta membrilor Consiliului Local Dumbrăviţa, judeţul Timiş, de a emite HCL nr. 104/21.102019 şi HCL nr. 54/26.06.2020 de aprobare a planului urbanistic local Dezvoltare locuinţe colective şi funcţiuni complementare dotări şi servicii proiect U362/2016, amplasat pe terenul înscris în CF nr. x Dumbrăviţa, nr. cadastral x, în suprafaţă de 21.000 mp, fără respectarea cotei minime de 5% spaţii verzi din suprafaţa terenului, obligaţie prevăzută de Legea nr. 24/2007, la art. 10 alin. (3).

Împotriva acestei încheieri contestatorul A. a formulat contestaţie, criticând faptul că judecătorul de cameră preliminară nu a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate prin notele de şedinţă, respectiv excepţia nulităţii absolute a plângerii UATC Dumbrăviţa împotriva ordonanţei de clasare emisă de procurorul de caz, excepţia inadmisibilităţii plângerii formulate de UATC Dumbrăviţa sub aspectul lipsei calităţii de persoană vătămată, excepţia puterii de lucru judecat a ordonanţei de clasare emisă de procurorul de caz, excepţia inadmisibilităţii continuării urmăririi penale şi în acest fel i-a produs o vătămare gravă a intereselor procedurale, în sensul că nu poate beneficia de un dublu grad de jurisdicţie şi că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

În susţinerea motivelor sale a făcut referire la cauza Greco contra României pct. 83-86, care, în opinia sa, se pliază pe situaţia procesuală în care se află, învederând că are calitatea de intimat în acest dosar, iar în dosarul penal unde s-a început urmărirea penală in rem faţă de funcţionarii publici din cadrul Primăriei Dumbrăviţa, nicidecum faţă de consilierii locali, are calitatea de martor.

În concluzie, a considerat că nu i s-a dat posibilitatea să se apere şi să susţină excepţiile invocate, fiindu-i vătămate drepturile procedurale şi a solicitat desfiinţarea încheierii cu consecinţa rejudecării cauzei.

Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Prioritar analizării aspectelor invocate de petent, Înalta Curte aminteşte că legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate.

Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală observă că dispoziţiile art. 4251 din C. proc. pen. definesc cadrul general de promovare a căii ordinare de atac a contestaţiei, stabilind că se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile acestui articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

De asemenea, art. 335 alin. (41) din C. proc. pen. stabileşte că "Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând cererea de confirmare, verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă."

În acest context, Înalta Curte reţine că prin ordonanţa nr. 10696/302/P/2023 din data de 29.05.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, faţă de numitul A..

De asemenea, prin ordonanţa nr. 59/II/2/2025 emisă la data de 04.07.2025 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Ape Timişoara s-a admis plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare nr. 10696/302/P/2023 din data de 29.05.2025, s-a infirmat această soluţie de clasare dispusă faţă de numitul A. prin ordonanţa anterior menţionată şi s-a redeschis urmărirea penală în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Ape Timişoara, având ca obiect sesizarea formulată de UATC Dumbrăviţa faţă de numitul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Urmare a infirmării soluţiei de clasare şi a redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cauza a fost înaintată judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara pentru confirmarea redeschiderii urmăririi penale, astfel cum rezultă din prevederile art. 335 alin. (4) din C. proc. pen.

Încheierea penală pronunţată de judecătorul de cameră preliminară prin care confirmă soluţia de redeschidere a urmăririi penale este definitivă, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 335 alin. (41) teza finală din C. proc. pen.

Prin urmare, încheierea penală nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2025 împotriva căreia petentul A. a formulat prezenta contestaţie este definitivă.

În lumina celor de mai sus, Înalta Curte reţine că prezenta contestaţie a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţii ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2025.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2025.

Obligă contestatorul la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 02 decembrie 2025.