Inadmissibility of appeal against final decision resolving pretrial judge's order under Art. 4251(7) C. proc. pen.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed as inadmissible the appellant’s petition challenging a Court of Appeal decision, confirming that the lower court’s ruling remains in force and final; the appellant was ordered to pay 200 RON in court fees. The dispute concerned the procedural admissibility of an appeal against a decision by the Timișoara Court of Appeal, which had previously dismissed the appellant’s complaint as inadmissible regarding a pretrial judge’s order. The Court determined that the impugned decision was final because it was issued pursuant to Article 4251(7)(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, a provision stipulating that decisions resolving such complaints are not subject to any further appeal; consequently, the appellant’s attempt to challenge a final judgment violated the principle of legality of appellate remedies and the constitutional requirement that appeals be exercised strictly within the conditions provided by law.
Legislator headnote
AI generatedart. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen, art. 4251 alin. (2) din C. proc. pen, art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen, art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against final decision resolving pretrial judge's order under Art. 4251(7) C. proc. pen: The dispute concerned the procedural admissibility of an appeal against a decision by the Timișoara Court of Appeal, which had previously dismissed the appellant’s complaint as inadmissible regarding a pretrial judge’s order. The Court determined that the impugned decision was final because it was issued pursuant to Article 4251(7)(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, a provision stipulating that decisions resolving such complaints are not subject to any further appeal; consequently, the appellant’s attempt to challenge a final judgment violated the principle of legality of appellate remedies and the constitutional requirement that appeals be exercised strictly within the conditions provided by law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for imposing the 200 RON judicial costs on the appellant.
Full text
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2025
Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin încheierea penală nr. 95/CO/CP din data de 12.06.2025, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva încheierii penale nr. 77/23.04.2025, pronunţată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligată petenta la plata către stat a sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în contestaţie.
II. Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie petenta A..
Prin motivele de contestaţie formulate în scris, petenta A. a solicitat, în esenţă, să se constate că în mod nefondat a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată, iar, pe de altă parte, că i s-a înrăutăţit situaţia în propria cale de atac, fiind obligată la plata unei sume mai mari cu titlu de cheltuieli judiciare decât cea prevăzută în hotărârea iniţială.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 07.07.2025, fiind repartizată aleatoriu cu termen de judecată la data de 15.10.2025, când s-a dispus amânarea judecăţii, faţă de împrejurarea că procurorul nu a participat la soluţionarea dosarului, nefiind o cauză care să justifice urgenţa, având în vedere Hotărârea nr. 2 adoptată în Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acordat termen la 26.11.2025, termen la care au avut loc dezbaterile.
La data de 19.11.2025, contestatoarea A. a transmis la dosar, prin fax, o cerere în care a precizat că intenţionează să renunţe la contestaţie, arătând că motivul constă în temerea că nici de data aceasta nu i se va recunoaşte dreptul de a contesta potrivit art. 4251 alin. (2) din C. proc. pen., dorind să evite obligarea la plata cheltuielilor judiciare raportat la caracterul definitiv al hotărârii atacate.
În ceea ce priveşte retragerea unei căi de atac, instanţa supremă reţine că declaraţia de retragere nu trebuie să îmbrace o anume formă specială, fiind obligatoriu, în schimb, să rezulte fără echivoc că autorul este persoana îndreptăţită să formuleze o astfel de declaraţie (în acelaşi sens fiind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie statuată prin decizia nr. 276/A din 23 septembrie 2014, precum şi prin decizia nr. 281/A din 02 decembrie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2024).
Or, Înalta Curte constată că în prezenta cauză există un echivoc cu privire la persoana care a formulat cererea de retragere a căii de atac, aceasta fiind transmisă prin fax, fără a fi însoţită de o copie a documentului de identitate, iar din conţinutul său nu rezultă voinţa expresă şi neîndoielnică a contestatoarei de a-şi retrage calea de atac, aceasta precizând că "intenţionează să renunţe".
La termenul de judecată din 26.11.2025, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii căii de atac, având în vedere că prezenta contestaţie vizează o hotărâre definitivă.
III. Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarate de petenta A.:
În conformitate cu dispoziţiile art. 129 din Constituţia României: Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III-III1 din C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen. "contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunţa una dintre următoarele soluţii:
1. respingerea contestaţiei, cu menţinerea hotărârii atacate:
a) când contestaţia este tardivă sau inadmisibilă;
b) când contestaţia este nefondată
2. admiterea contestaţiei şi:
a) desfiinţarea hotărârii atacate şi soluţionarea cauzei;
b) desfiinţarea hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării cauzei de către judecătorul sau completul care a pronunţat-o, atunci când se constată că nu au fost respectate dispoziţiile privind citarea."
Pe de altă parte, potrivit art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen. se poate exercita calea de atac a contestaţiei numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Din analiza acestor texte de lege, având în vedere şi temeiul legal al soluţiei pronunţate în cauză, respectiv art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că încheierea prin care este soluţionată contestaţia formulată de petentă împotriva încheierii penale nr. 77/23.04.2025, pronunţată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, în dosarul nr. x/2024, este definitivă.
Astfel, prin încheierea penală nr. 95/CO/CP din data de 12.06.2025, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva încheierii penale nr. 77/23.04.2025, pronunţată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad în dosarul nr. x/2024.
Prin urmare, petenta A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive, pentru care legea nu mai prevede posibilitatea de reformare prin căile de atac.
Or, hotărârea judecătorească nu este susceptibilă de a fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie fiind explicite în sensul că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept. Prin urmare, inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Pentru considerentele ce preced, constatând că în cauză petenta a declarat contestaţie împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva încheierii penale nr. 95/CO/CP din data de 12 iunie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
Având în vedere culpa procesuală a contestatoarei în promovarea demersului inadmisibil, în conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea-petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia/ei formulată de petenta A. împotriva încheierii penale nr. 95/CO/CP din data de 12 iunie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatoarea-petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 26 noiembrie 2025.