Cassation appeal inadmissible: statute of limitations for sentence execution not a ground for misapplication of substantive law

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B., constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 1/14.01.2025 pronunţată de Tribunalul Caraş Severin în dosarul nr. x/2021, cu privire, printre alţii, la inculpaţii A. şi B., s-au hotărât următoarele:

1. În baza art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiuni de constituire grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 367 alin. (1), (6) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la pedeapsa de 2 ani închisoare;

În conformitate cu art. 67 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 3 ani, care se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. i s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen. care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale.

În baza art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 şi art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale) la pedeapsa de 2ani închisoare;

În conformitate cu art. 67 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 3 ani, care se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. i-a fost interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen. care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale.

În baza art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (un act material) la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 2 (doi) ani închisoare, care a fost sporită cu 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv cu 11 luni închisoare inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 11 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o perioadă de 3 ani calculaţi de la rămânerea definitive a sentinţei penale, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), care se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen., respectiv de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat art. 72 din C. pen., au fost deduse din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii arestului la domiciliu şi arestului preventiv, pe perioada 09.07.2020 - 05.12.2020.

2. În baza art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnată inculpata B., pentru săvârşirea infracţiuni de efectuare fără drept de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv în formă continuată, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (11 acte materiale) la pedeapsa de 6 luni închisoare.

S-a constatat că fapta din prezentul dosar este concurentă cu fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare prin sentinţa penală nr. 23/04.04.2022 a Tribunalului Caraş-Severin, definitivă prin decizia penală nr. 623/22.06.2022 a Curţii de Apel Timişoara şi a fost repusă în individualitatea ei pedeapsa de

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare inculpat pentru săvârşirea infracţiunii efectuarea, fără drept de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv, în formă continuată şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o perioadă de 4 ani şi pedeapsa accesorie prevăzută de prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea aceea de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare care a fost sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv cu 2(două) luni închisoare inculpata urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare.

În conformitate cu art. 67 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 4 ani, care se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. i-a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen. care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinţei penale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat art. 72 din C. pen., art. 40 alin. (3) C. pen., au fost deduse din durata pedepsei aplicate inculpatei durata arestului preventiv dispus în cauză începând cu data de 04.09.2020 şi până 03.10.2020, precum şi perioada executată din 30.03.2021 - 13.07.2022.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţi, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 5 alin. (5) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 s-a adus la cunoştinţa inculpaţilor că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală prin:

- Ordonanţa din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 255 euro şi 500 RON, ridicate de la locuinţa inculpatului A., zis A., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obţinute din vânzare de droguri de risc şi de mare risc, precum şi în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanţa din data de 03.08.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 630 euro şi 2600 RON, ridicate de la locuinţa inculpatului C., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani obţinute din vânzare de droguri de risc şi de mare risc, precum şi în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanţa din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 1500 RON, ridicată de la locuinţa inculpatului D., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obţinute din vânzare de droguri de risc şi de mare risc, precum şi în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanţa din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 300 de lire, ridicată de la locuinţa inculpatului E., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obţinute din vânzare de droguri de risc şi de mare risc, precum şi în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanţa din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 13650 RON, ridicată de la locuinţa inculpatului F., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obţinute din vânzare de droguri de risc şi de mare risc, precum şi în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 112 alin. (2) C. pen. şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială a următoarelor sume de bani:

1. De la inculpatul A.:

- suma de 50 de RON obţinută în data de 07.10.2019 când a vândut colaboratorului autorizat G. cantitatea de 0,4 grame CANNABIS în/pe care s-a pus în evidenţă Tetrahidrocannabinol (THC);

- suma de 50 de RON obţinută în data de 08.02.2020 când a vândut colaboratorului autorizat H. cantitatea de 0,7495 grame CANNABIS în/pe care s-a pus în evidenţă Tetrahodrocannabinol (THC);

- suma de 50 de RON obţinută în data de 20.02.2020 când a vândut colaboratorului autorizat I. 0,4389 grame CANNABIS în/pe care s-a pus în evidenţă Tetrahodrocannabinol (THC);

2. De la inculpata B.:

- suma de 50 de RON obţinută la data de 20.02.2020 când a vândut colaboratorului autorizat J. cantitatea de 0,2483 grame în care s-a pus în evidenţă compusul MDMB-4en-PINACA;

- suma de 50 de RON obţinută la data de 14.03.2020 când a vândut colaboratorului autorizat J. cantitatea de 0,1990 grame de fragmente vegetale mărunţite în care s-a pus în evidenţă compusul 5 Fluoro-MDMB-PICA;

- suma de 50 de RON obţinută la data de 28.03.2020 când a vândut colaboratorului autorizat J. cantitatea de 0,2731 grame de fragmente vegetale mărunţite în care s-a pus în evidenţă compusul MDMB-4en-PINACA;

- suma de 50 de RON obţinută la data de 02.07.2020 când a vândut colaboratorului autorizat K. cantitatea de 0,61 grame de fragmente vegetale mărunţite în care s-a pus în evidenţă compusul MDMB-4en-PINACA;

În baza art. 112 alin. (1) lit. b), f) din C. pen. s-a dispus confiscarea specială a bunurilor a căror deţinere este interzisă prin lege, respectiv:

1. De la inculpatul A.:

- Cantitatea de 44,07 grame cannabis grame de cannabis rămasă din proba litigiu după efectuarea analizelor specifice de laborator conform raportului de constatare tehnico ştiinţifică cu nr. x din 7/3/2020;

- 2 dispozitive de mărunţire în care s-a pus în evidenţă THC, conform raportului de constatare tehnico ştiinţifică cu nr. x din 7/3/2020;

- 2 dispozitive de mărunţire în care s-a pus în evidenţă THC şi CBD, conform raportului de constatare tehnico ştiinţifică cu nr. x din 10/15/2020;

- Cantitatea de 0,3630 grame cannabis rămasă din proba litigiu după efectuarea analizelor specifice de laborator conform raportului de constatare tehnico - ştiinţifică cu nr. x din 6/5/2020;

- Cantitatea de 0,2 grame cannabis rămasă din proba litigiu după efectuarea analizelor specifice de laborator a conform raportului de constatare tehnico - ştiinţifică cu nr. x/din 7/11/2019.

1.2. Hotărârea pronunţată în apel:

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, printre alţii, inculpaţii B. şi A..

Prin decizia penală nr. 405/A din data de 14.05.2025, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2021 în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, printre alţii, apelul formulat de inculpata B. împotriva sentinţei penale nr. 1/14.01.2025 pronunţată de Tribunalul Caraş - Severin în dosarul nr. x/2021, ca nefondat.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis, printre altele, apelul formulat de inculpatul A., împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 1/14.01.2025 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2021 şi, printre altele rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 11 (unsprezece) luni închisoare aplicată inculpatului A. şi a repus pedepsele în individualitatea lor.

S-a redus de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 367 alin. (1), (6) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A. în prezenta cauză (1 an, 2 ani, 3 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv cu 5 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de: 2 ani şi 5 luni închisoare, în regim de detenţie.

Au fost menţinute, în rest, dispoziţiile sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

1.3. Împotriva hotărârii instanţei de apel au formulat cereri de recurs în casaţie, inculpaţii B. la data de 18 mai 2025, pe mail şi A. la data de 27 mai 2025, prin care au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. corob. cu art. 597 şi art. 598 din C. proc. pen.

Recurenţii inculpaţi solicită şi critică hotărârea atacată pentru aceleaşi motive.

Au solicitat, admiterea în principiu, în baza art. 440 C. proc. pen., a recursului în casaţie şi, în baza art. 441 suspendarea executării hotărârilor atacate;

În esenţă, au solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate, şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel a recursului în casaţie, precum şi constatarea intervenirii prescripţiei executării pedepsei şi încetarea executării acesteia.

S-a arătat că potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripţie a executării pedepsei este de 5 ani pentru infracţiuni care au pedeapsă maximă mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani.

S-a mai arătat că, întrucât Legea nr. 194/2011 prevede pentru fapta de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv o pedeapsă de până la 3 ani, rezultă aplicabilitatea termenului de 5 ani.

De asemenea, a susţinut că potrivit art. 597 şi 598 C. proc. pen., executarea pedepsei se prescrie la împlinirea acestui termen, iar instanţa poate constata intervenţia prescripţiei prin contestaţie la executare.

În plus, a arătat că documentele oficiale din dosarul penal nr. x/2018, constituit în 2018 şi invitaţia emisă de Agenţia Naţională Antidrog în 2020, confirmă că autorităţile aveau cunoştinţă despre săvârşirea faptei încă din perioada 2019-2020.

Având în vedere soluţia hotărârii atacate, recurenţii au arătat că îi determină să creadă că ambele instanţe au aplicat o pedeapsă care, raportat la faptele săvârşite, se supune termenului general de prescripţie de 5 ani prevăzut de lege, iar neconstatarea acestui fapt echivalează cu o aplicare greşită a legii penale.

În plus, recurentul inculpat A. a arătat că logodnica sa L. care este însărcinată în 4 luni, nu poate obţine mijloace de existenţă urmărea faptului că are o sarcină cu probleme. A mai arătat că relaţia cu aceasta şi faptul că vor deveni părinţi la determinat să-şi schimbe comportamentul în raport cu legea şi semenii săi.

Curtea de Apel Timişoara, în conformitate cu art. 439 alin. (2) C. proc. pen. a dispus comunicarea cererilor de recurs în casaţie formulate de către inculpaţii B. şi A. cu menţiunea că se pot formula concluzii scrise, în termen de 10 zile, după cum urmează: Parchetului de pe lângă ICCJ-DIICOT-ST Timişoara la data de 10 iulie 2025 şi inculpaţilor:

A. la data de 14 iulie 2025, C. la data de 11 iulie 2025, M. la data de 11 iulie 2025, N. la data de 18 iulie 2025,O. la data de 11 iulie 2025,

B. la data de 11 iulie 2025, E. la data de 11 iulie 2025,D. la data de 11 iulie 2025, F. la data de 11 iulie 2025, P. la data de 11 iulie 2025, Q. la data de 11 iulie 2025,

R. la data de 06 şi 12 noiembrie 2025.

Cu privire la cererile de recurs în casaţie formulate de către inculpaţii B. şi A. nu au fost depuse concluzii scrise.

Magistratul asistent constatând la termenul din data de 29 octombrie 2025 că nu este îndeplinită procedura de comunicare a recursurilor în casaţie cu toate părţile, în temeiul art. 439 alin. (5) din C. proc. pen. s-a procedat la comunicarea cererilor de recurs în casaţie formulate de către inculpaţii B. şi A. şi inculpatului R..

Dosarul având ca obiect cererile de recurs în casaţie formulate de către inculpaţii B. şi A., a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 30 iulie 2025, stabilindu-se termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie, conform art. 440 C. proc. pen., la data de 29 octombrie 2025, apoi la 26 noiembrie 2025, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14 mai 2025 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalităţii, pe de o parte şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă şi la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) şi (2) C. proc. pen..:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie."

Din examinarea dispoziţiilor legale anterior enunţate rezultă că recursul în casaţie este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, sunt examinate condiţiile de admitere în principiu a recursului în casaţie, care rezultă din dispoziţiile art. 434, art. 435, art. 436 şi art. 438 C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casaţie, dacă cererea de recurs în casaţie a fost formulată în termenul prevăzut de lege şi de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conţinutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate şi motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen.. şi dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casaţie.

Analizând îndeplinirea condiţiilor mai sus enumerate, se constată că cererile de recurs în casaţie formulate de către inculpaţii B. şi A., împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14.05.2025, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2021 sunt formulate în termenul de 30 zile de la comunicarea hotărârii pronunţate în apel, fiind îndeplinite dispoziţiile prev. de art. 435 C. proc. pen.

De asemenea, se constată că decizia penală nr. 405/A din data de 14.05.2025, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală în dosarul nr. x/2021 face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casaţie conform art. 434 alin. (1) C. proc. pen.

Referitor la cerinţele prevăzute la art. 436 alin. (1), (2) şi 6 C. proc. pen. privind calitatea procesuală a persoanei care poate promova recurs în casaţie se constată că acestea sunt îndeplinite. Totodată, şi în ceea ce priveşte condiţiile prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen. se constată că sunt îndeplinite, în sensul menţionării numelui, prenumelui şi domiciliul inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura persoanei care a exercitat calea de atac.

Însă, în ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. se constată că nu este îndeplinită, în sensul că, deşi inculpaţii B. şi A. în cuprinsul cererilor au indicat cazul de casare pe care îşi întemeiază cererea, respectiv cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., motivele concret invocate nu pot fi încadrate în niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.. Astfel, acest caz de casare vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie din cauza dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv).

Examinarea cauzei în recurs în casaţie se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanţa a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluţionării cauzei prin aplicarea şi interpretarea corectă a legii.

În esenţă, recurenţii inculpaţi solicită constatarea intervenirii prescripţiei executării pedepsei şi încetarea executării acesteia.

Aşadar, recurenţii nu au formulat critici privind aspecte de drept care să se încadreze în cazul de casare indicat.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte constată că susţinerile recurenţilor nu se circumscriu cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. şi nici altui caz prevăzut de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Recurenţii nu critică normele ce reglementează prescripţia răspunderii penale drept cauză de încetare a procesului penal pentru a fi recalificat recursul în casaţie pe cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 pct. 8 din C. proc. pen., or, prin motivele de recurs în casaţie formulate în scris, inculpaţii solicită constatarea intervenirii prescripţiei executării pedepsei şi încetarea executării acesteia.

Prin urmare, motivele invocate în cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B. şi A. nu se circumscriu vreunui caz de recurs în casaţie dintre cele prevăzute expres şi limitativ de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., ceea ce conduce la concluzia că îndeplinirea formală a unei condiţii, respectiv indicarea unui caz de casare prevăzut de lege, deşi necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibil a recursului în casaţie.

Or, formularea unor critici care nu se subsumează cazului de casare invocat echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casaţie, împrejurare ce atrage nerespectarea condiţiei de admisibilitate prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.. De altfel, invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilităţii recursului în casaţie, argumentele prezentate de recurenţi trebuind să aibă aptitudinea, cel puţin la nivel teoretic, de a pune în discuţie verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate, ceea ce nu este cazul în speţă.

Sub acest aspect, Înalta Curte are în vedere şi practica conturată a instanţei supreme prin care s-a apreciat că, indicarea formală a unuia din cazurile de casare prevăzute de lege fără ca argumentele aduse în susţinere să se subsumeze cazului de casare invocat, nu este suficientă pentru constatarea admisibilităţii cererii de recurs în casaţie.

În consecinţă, se constată că în cauză nu este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate prev. de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte solicitarea formulată de inculpaţii B. şi A. în raport de inadmisibilitatea cererilor de recurs în casaţie nu se mai impune analiza cererii de suspendare a executării deciziei recurate, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 441 C. proc. pen., referitoare la admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie.

Pentru argumentele prezentate, având în vedere că cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14 mai 2025 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021 nu îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile de admisibilitate prev. de art. 434-438 C. proc. pen., Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie.

Conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14 mai 2025 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.