EU fraud: Whether pre-financed project expenses retain EU fund character for criminal liability under Law 78/2000
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the cassation appeals filed by four defendants against the appellate decision of November 1, 2023, thereby upholding the convictions and sentences imposed by the Bucharest Court of Appeal for fraud regarding EU funds. The dispute centered on whether the defendants' actions constituted the crime of using or presenting false, inaccurate, or incomplete documents to unlawfully obtain funds from the EU budget, specifically challenging the classification of pre-financed private sums as "EU funds" and arguing that the acts were not covered by the penal law because the consultancy and technical assistance contracts were not fictitious or lacked causality with the reimbursed amounts. The Court held that the appeals were inadmissible under Article 438(1)(7) of the Code of Criminal Procedure because they attempted to re-evaluate factual findings and evidence already settled by lower courts, and decisively ruled that the European character of the funds is determined by their destination within an EU-funded program from the outset, not by the moment of reimbursement, thus confirming that the defendants' conduct met all constitutive elements of the offense under Article 181(1) and (3) of Law No. 78/2000, and ordering the appellants to pay 200 RON in judicial costs each.
Legislator headnote
AI generatedart. 396 alin. (5) C. proc. pen, art. 5 alin. (1) C. pen, art. 48 C. pen, art. 711 alin. (2) din C. pen, art. 716 din C. pen, art. 67 alin. (2) C. pen; EU fraud: Whether pre-financed project expenses retain EU fund character for criminal liability under Law 78/2000: The dispute centered on whether the defendants' actions constituted the crime of using or presenting false, inaccurate, or incomplete documents to unlawfully obtain funds from the EU budget, specifically challenging the classification of pre-financed private sums as "EU funds" and arguing that the acts were not covered by the penal law because the consultancy and technical assistance contracts were not fictitious or lacked causality with the reimbursed amounts. The Court held that the appeals were inadmissible under Article 438(1)(7) of the Code of Criminal Procedure because they attempted to re-evaluate factual findings and evidence already settled by lower courts, and decisively ruled that the European character of the funds is determined by their destination within an EU-funded program from the outset, not by the moment of reimbursement, thus confirming that the defendants' conduct met all constitutive elements of the offense under Article 181(1) and (3) of Law No. 78/2000, and ordering the appellants to pay 200 RON in judicial costs each.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited as the legal basis for dismissing the cassation appeals as unfounded.
Provision cited to impose judicial costs on the appellants due to their procedural fault.
Provision cited to determine that the fees for court-appointed counsel remain the responsibility of the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2024
Asupra recursurilor în casaţie de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 9 din 10.02.2022 a Tribunalului Călăraşi, pronunţată în dosarul nr. x/2017, s-au dispus următoarele:
1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. şi a art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1), alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.
2. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. şi a art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.
3. În baza art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 711 alin. (2) din C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata-persoană juridică S.C. C. S.A. (aflată în procedura falimentului, reprezentată în proces de D.) la pedeapsa de 500.000 RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 716 din C. pen. 1969, i-a fost aplicată inculpatei, pe lângă pedeapsa principală şi pedeapsa complementară constând în interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice prevăzute de lege.
4. În baza art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata E. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., i-a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată începând cu rămânerea definitivă a sentinţei.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., i-a fost interzisă inculpatei exercitarea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie ce va fi executată dacă pedeapsa principală devine executabilă.
În baza art. 91 C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare şi a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen., care curge de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., inculpata a fost obligată să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat împreună cu instituţii din comunitate;
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să presteze activităţi neremunerate în cadrul Primăriei oraşului Pucioasa, jud. Dâmboviţa pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.
5. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., i-a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie ce va fi executată de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
6. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul G. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie, ce va fi executată de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
7. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul H. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie, ce va fi executată de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
8. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.
Au fost descontopite şi repuse în individualitatea lor pedepsele de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen., pedepse ce au fost aplicate în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017 soluţionat prin sentinţa penală nr. 487/2019 pronunţată la data de 26.11.2019 de Tribunalul Constanţa, care a fost modificată prin decizia penală nr. 643/2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa şi a rămas definitivă la data de 23.07.2021.
În baza art. 40 C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a contopit potrivit regulilor concursului de infracţiuni pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în speţă cu pedepsele de 3 ani închisoare şi 1 an închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 487/2019 pronunţată la data de 26.11.2019 de Tribunalul Constanţa care a fost modificată prin decizia penală nr. 643/2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa şi a rămas definitivă la data de 23.07.2021, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor obligatoriu de 1 an şi 4 luni, urmând ca inculpatul să execute, în regim de detenţie, pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 4 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară, constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă, constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia de administrator în cadrul unei persoane juridice ce se va executa pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 40 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă durata pedepsei executate în baza sentinţei penale nr. 487/2019 pronunţată la data de 26.11.2019 de Tribunalul Constanţa care a fost modificată prin decizia penală nr. 643/2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa şi a rămas definitivă la data de 23.07.2021.
S-a dispus anularea formelor de executare a pedepsei principale a închisorii şi pedepselor complementare şi accesorii emise în baza sentinţei penale nr. 487/2019 pronunţată la data de 26.11.2019 de Tribunalul Constanţa şi emiterea unor noi forme de executare a pedepsei principale, pedepselor complementare şi pedepselor accesorii la rămânerea definitivă a sentinţei.
În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 25 C. proc. pen., a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii S.C. C. S.A., E., A., F., G., H., B. şi I. la plata către partea civilă a sumei de 6.340.562 RON, reprezentând prejudiciu produs prin săvârşirea faptelor pentru care inculpaţii au fost judecaţi în cauză, la care se adaugă penalităţile stabilite conform clauzelor contractuale şi dispoziţiilor specifice aplicabile pentru recuperarea debitelor rezultate din nereguli în executarea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri FEP şi ale bugetului naţional aplicabile la momentul încheierii contractului de finanţare nerambursabilă nr. 126/26.07.2011, calculate începând cu data rămânerii definitive a sentinţei, până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (1), (2) şi 5 C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele din datele de 07.11.2017 şi 08.11.2017 emise de un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 814/P/2014, până la concurenţa valorii prejudiciului şi cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina fiecărui inculpat prin hotărârea de condamnare.
În baza art. 274 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpaţii S.C. C. S.A., F., G., H. şi I. la plata a câte 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin. (1) pct. 1 lit. c) şi alin. (4) C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpaţii E., A., B. la plata a câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat pentru judecarea acţiunii civile.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariilor cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru asistenţa juridică obligatorie a inculpaţilor.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii F., A., E., H., G., I., B. şi S.C. C. S.R.L. şi partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Prin decizia penală nr. 1723/A din 01.11.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2017, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii F., E., H., G., I. şi S.C. C. S.A. şi partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei penale nr. 9/10.02.2022 pronunţate de Tribunalul Călăraşi în dosarul nr. x/2017.
A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând cauza în fond:
1. În baza art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în situaţia anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să presteze presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi J. sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
2. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în situaţia anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi J. sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
3. În baza art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în situaţia anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatei să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate .
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Oraşului Pucioasa sau Primăriei Comunei Doiceşti, jud. Dâmboviţa, pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
4. În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în situaţia anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform art. 92 C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate .
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi J. sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
5. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în situaţia anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform art. 92 C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi J. sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
6. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul H. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în situaţia anulării sau revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform art. 92 C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Direcţiei de Asistenţă Educaţională Voluntari sau S.C. K. S.A. Voluntari, pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
7. În baza ar. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.
A fost descontopită pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 487/26.11.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 643/P din data de 23.07.2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa în pedepsele componente.
În baza art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în cauză cu pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 487/26.11.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 643/P din data de 23.07.2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa şi 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1356/17.11.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa definitivă prin neapelare la data de 15.12.2015 şi i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la a fost adăugat sporul obligatoriu de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul I. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia de administrator în cadrul unei persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia de administrator în cadrul unei persoane juridice, care se va executa din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen.
În baza art. 105 alin. (1) C. pen., a fost anulată liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 3 ani şi 4 luni, aplicate prin sentinţa penală nr. 487/26.11.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 643/P din data de 23.07.2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa, acordată inculpatului I. prin sentinţa penală nr. 1064/04.08.2023 pronunţată de Judecătoria Tulcea.
În baza art. 40 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta perioada 23.07.2021 până la data de 19.09.2023, executată în baza sentinţei penale nr. 487/26.11.2019 pronunţate de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 643/P din data de 23.07.2021 pronunţată Curtea de Apel Constanţa.
8. În baza art. 181 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 711 alin. (3) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata S.C. C. S.A. la pedeapsa amenzii în cuantum de 200.000 RON, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
A fost menţinută dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare inculpatei S.C. C. S.A.
În baza art. 397 alin. (1) C. pen. raportat la art. 19 alin. (1) C. pen. şi art. 25 alin. (1) C. pen., a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii S.C. C. S.A., E., A., F., G., H., B. şi I. la plata către partea civilă a sumei de 8.191.199,88 RON, reprezentând suma totală plătită ca urmare a celor trei cereri de rambursare, la care au fost adăugate dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate de la data plăţii fiecărei sume acordate şi până la data achitării efective a acestora.
În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. pen., au fost obligaţi inculpaţii A. şi B. la plata sumei de câte 3.000 RON fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. pen., au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A. şi B. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
În baza art. 275 alin. (3) C. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii F., E., H., G., I. şi S.C. C. S.A. şi partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 275 alin. (2) şi (4) C. pen., au fost obligaţi apelanţii - intimaţi -inculpaţi A. şi B. la plata sumei de câte 700 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Împotriva hotărârii instanţei de apel, au declarat recursuri în casaţie inculpaţii H. (la data de 04.12.2023, prin apărător ales L., respectiv la data de 07.12.2023 - data poştei, prin apărător ales M.), B. (la data de 07.12.2023 - data poştei, prin apărător ales M.), A. (la data de 29.11.2023, prin apărător ales N.) şi I. (la data de 29.11.2023 - data poştei, prin avocat O., apărător ales).
Inculpaţii H. şi B., prin avocat M. au invocat motivele de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7, 8 şi 12 C. proc. pen.
Astfel, prin prisma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., inculpaţii B. şi H. au arătat că faptele pentru care au fost condamnaţi (complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea - credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.) nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât fondurile cu care a fost finanţat proiectul "Ferma de creştere intensivă a sturionilor" sunt sume de bani private, provenind din bugetul propriu al S.C. C., aceasta fiind cea care a achitat toate cheltuielile din cadrul proiectului.
Sub acest aspect, s-a menţionat că, ulterior, realizării lucrărilor sau serviciilor, până la 60% din aceste sume se rambursau de către Autoritatea de Management în baza cererilor de rambursare ori a documentelor justificative puse la dispoziţie şi asumate de beneficiar.
Prin urmare, serviciile de consultanţă sau de asistenţă tehnică fiind plătite anterior rambursării celor 60% de către beneficiarul C., sumele de bani nu au calitatea de fonduri europene (retroactiv) la momentul la care se reţin faptele incriminate (participarea societăţilor la pretinsele proceduri simulate, la plata serviciilor prestate, etc).
Or, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii imputate este necesar ca fondurile obţinute să aibă caracterul de fonduri europene.
Aşadar, în speţă, nu se poate reţine retroactiv caracterul de fonduri europene al sumelor primite de către S.C. P., Q., la momentul primirii acestora de către respectivele societăţi pentru serviciile de consultanţă, asistenţă tehnică.
Prin urmare, consultantul nu a profitat de faptul că beneficiarul a formulat cererile de rambursare, sumele plătite acestuia fiind anterioare cererii de rambursare şi nedepinzând de acestea.
Concluzionând, s-a solicitat achitarea inculpaţilor, având în vedere că, în cauză, nu este vorba de fonduri europene şi nu s-a adus atingere intereselor financiare ale U.E.
Totodată, s-a arătat că, inculpatul B. a fost condamnat, în apel, după ce prima instanţă a dispus achitarea sa, fără a fi administrate probe noi care să releve o altă situaţie de fapt care să conducă la o soluţie de condamnare ori să readministreze probele administrate în faţa instanţei de fond, care, însă, în urma readministrării să conducă la o altă situaţie de fapt care să determine pronunţarea unei soluţii de condamnare.
În acest sens, apărarea a arătat că, singura probă readministrată, respectiv declaraţia martorului R., nu a relevat niciun element de noutate.
În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., s-a arătat că limitele de pedeapsă au fost stabilite, în mod greşit.
Astfel, s-a susţinut că, prin reţinerea greşită a prejudiciului, în sarcina inculpaţilor a fost reţinută forma agravantă a infracţiunii, respectiv prevederile art. 181 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu consecinţe şi asupra intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
De asemenea, prin prisma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., inculpaţii B. şi H., făcând trimitere la considerentele deciziilor nr. 5/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, 67/2022 - Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept în materie penală, respectiv nr. 297/2018 şi 358/2022 ale Curţii Constituţionale, au arătat că, în cauză, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit la data de 23.12.2021, iar, instanţele de fond şi apel, în mod greşit, nu au dispus încetarea procesului penal.
Totodată, având în vedere excluderea de către legiuitor a reglementării ipotezei în care "în mod greşit NU s-a dispus încetarea procesului penal" din cuprinsul dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. recurenţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. pe calea unei cereri separate, în cauză, fiind format dosar asociat în vederea soluţionării excepţiei astfel invocate, cu citarea părţilor.
Inculpatul H. a depus la dosar, motive de recurs în casaţie formulate şi prin apărător ales, avocat L., invocând motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., prin prisma căruia a solicitat să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., întrucât fapta imputată nu este prevăzută de legea penală.
În susţinere, reiterând, în esenţă, argumentele invocate în cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulate prin avocat M., recurentul - inculpat a arătat că faptele imputate (complicitate la fraudarea de fonduri europene) nu au avut ca obiect material fonduri europene, întrucât accesarea nu a avut finalitate, pentru contractul de finanţare nr. x/26.07.2011 nefiind însuşiţi bani din bugetul Uniunii Europene.
Inculpatul A. a invocat motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., prin prisma căruia a solicitat să se procedeze la reanalizarea probatoriului administrat şi să se dispună achitarea întrucât nu a săvârşit infracţiunea pentru care a fost condamnat.
În acest sens, s-a precizat, în esenţă, că, inculpatul nu a avut intenţia de a ajuta în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, documentele pe care le-a întocmit ori semnat nu au fost false/nereale/inexacte, iar fondurile europene nu au fost obţinute pe nedrept, anterior fiecărei rambursări existând controale amănunţite din partea Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit.
Făcând trimitere la nota nr. x din 17.09.2010 privind estimarea valorii contractului de achiziţie de servicii de consultanţă, a arătat că aceasta reprezintă un document real, inculpatul A. estimând corect valoarea serviciilor de consultanţă.
Totodată, a învederat că în afara întocmirii respectivei Note, inculpatul nu a avut nicio legătură cu prestarea efectivă a serviciilor de consultanţă.
Inculpatul I. a invocat motivele de casare reglementate de art. 438 alin. (1) pct. 7, 8 şi 12 C. proc. pen.
Astfel, prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., recurentul - inculpat I. a arătat că fapta imputată, respectiv complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea - credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, nu este prevăzută de legea penală, întrucât, în lipsa caracterului fictiv al ofertei, primirea unei sume de bani cu titlu de onorariu de consultanţă, nu îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina sa.
Totodată, s-a arătat că nu există legătură de cauzalitate între existenţa contractelor de consultanţă şi sumele rambursate pentru restul achiziţiilor (imobile, lucrări de construcţie, echipamente, etc.).
Astfel, fondurile aprobate pentru aceste investiţii au fost aprobate în baza cererii de finanţare, iar, contractele de consultanţă nu fac parte din documentaţia depusă pentru aprobare, finanţarea putând fi aprobată şi în lipsa activităţii de consultanţă, beneficiarul putând să-şi realizeze singur documentaţia în vederea obţinerii finanţării, fără a mai cere o rambursare cu acest titlu, context în care, activitatea prestată de inculpatul I. nu este prevăzută de legea penală, aceasta fiind circumscrisă unei activităţi de natură comercială.
Subsumat cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., recurentul - inculpat a arătat că prin aplicarea greşită a legii penale mai favorabile, în cauză, pedeapsa a fost stabilită în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Astfel, s-a arătat că, raţionamentul corect pe care ar fi trebuit să îl aplice instanţa de apel viza reţinerea ca lege penală mai favorabilă a dispoziţiilor C. pen. anterior raportat la prevederile Legii nr. 78/2000, în varianta în care limitele de pedeapsă erau mai mici, iar, prin reţinerea circumstanţelor atenuante pedeapsa putea fi coborâtă sub limita minimă de 2 ani, putându-se astfel, totodată, menţine liberarea condiţionată a inculpatului.
În ceea ce priveşte motivul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., recurentul - inculpat a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale anterior menţionate.
În susţinere, s-a arătat că modalitatea în care este redactat textul legal criticat din perspectiva neconstituţionalităţii este de natură a genera un dezechilibru, o situaţie discriminatorie între Ministerul Public şi inculpat, din perspectiva posibilităţii supunerii analizei instanţei de recurs în casaţie a problemei greşitei aprecieri asupra incidenţei unei cauze de încetare a procesului penal.
Astfel, s-a menţionat că, în mod discriminatoriu, părţile, în afara inculpatului, au deschisă o cale extraordinară de atac care tinde la pronunţarea unei hotărâri defavorabile acestuia, însă, la rândul său, inculpatul nu are posibilitatea, prin intermediul aceleiaşi căi de atac, de a urmări o soluţie favorabilă, în legătură cu acelaşi aspect şi prin acelaşi tip de analiză, respectiv una de fond.
Aşadar, s-a considerat că, prin reglementarea posibilităţii analizării în cadrul recursului în casaţie doar a greşitei dispuneri a încetării procesului penal, fără a exista şi posibilitatea diametral opusă, de a analiza greşita neîncetare a procesului penal, prin intermediul aceluiaşi tip de analiză, se produce o discriminare, fiind încălcate dispoziţiile art. 124 din Constituţie.
Totodată, s-a solicitat, ca în ipoteza în care, textul de lege ar fi declarat neconstituţional, să se constate că termenul de prescrpţie a răspunderii penale se calculează de la data plăţii primei cerei de rambursare (conform Deciziei nr. 5/2019 a I. C. civ..J pronunţată în recurs în interesul legii), iar, nu de la data epuizării activităţii infracţionale, respectiv, de la plata ultimei cereri de rambursare, acesta fiind împlinit, chiar raportat la termenul de prescripţie de 10 ani, calculat prin reţinerea formei agravate a infracţiunii imputate.
De asemenea, în baza art. 441 alin. (1) teza finală C. proc. pen., inculpatul a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate.
Prin încheierea din 14 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justie a admis în principiu cererile de recurs formulate de inculpaţii A., I., B. şi H. împotriva deciziei penale nr. 1723/A din 01 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2017 numai în ceea ce priveşte criticile subsumate cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., dispunând trimiterea cauzei Completului nr. 6, în vederea judecării pe fond a căii extraordinare de atac.
Referitor la cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte a observat că prin susţinerile formulate de inculpaţii H. şi B. privind înlăturarea circumstanţei agravante, respectiv a dispoziţiilor art. 181 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, a cărei incidenţă a fost constatată de instanţa de fond, aspect menţinut de instanţa de apel prin care se tinde la schimbarea încadrării juridice a faptei, respectiv greşita aplicare a legii penale mai favorabile, invocată de inculpatul I., nu se circumscriu motivului de casare invocat, care, vizează doar aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Cu privire la cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., invocat de inculpaţii H., B. şi I., s-a constatat că aspectele de fapt menţionate de către recurenţi nu se circumscriu motivului de casare invocat, acesta vizând doar situaţia în care "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".
În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării deciziei penale atacate formulată de recurentul I., având în vedere că nu au fost identificate aspecte care să justifice o asemenea măsură, Înalta Curte a apreciat-o ca fiind nefondată.
Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A., I., B. şi H. ca fiind nefondate, pentru motivele arătate în continuare.
Cu titlu preliminar, Înalta Curte precizează că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinează exclusiv legalitatea deciziei recurate.
Astfel, în recursul în casaţie, sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege şi exclusiv pentru motive de nelegalitate, circumscrise cazurilor prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
Faţă de scopul căii de atac a recursului în casaţie, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise la soluţionarea cauzei, în prealabil, se impune precizarea că, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv apel, intră în puterea lucrului judecat şi excede cenzurii instanţei învestită cu judecarea căii de atac extraordinare, fiind obligatoriu ca motivele de casare prevăzute limitativ de lege şi invocate de către recurent să se raporteze exclusiv la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea imputată, astfel cum au fost stabilite de instanţa de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză.
Aceste consideraţii sunt valabile şi cu privire la cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. potrivit căruia hotărârea este supusă casării când "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".
În cauză se constată că inculpaţii inculpaţii B. şi H. au invocat acest motiv de casare, susţinând, în esenţă, că, faptele pentru care au fost condamnaţi (complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea - credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.) nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât fondurile cu care a fost finanţat proiectul "Ferma de creştere intensivă a sturionilor" sunt sume de bani private, provenind din bugetul propriu al S.C. C., aceasta fiind cea care a achitat toate cheltuielile din cadrul proiectului.
Subsumat aceluiaşi caz de casare, s-a arătat că inculpatul B. a fost condamnat, în apel, după ce prima instanţă a dispus achitarea sa, fără a fi administrate probe noi care să releve o altă situaţie de fapt care să conducă la o soluţie de condamnare.
La rândul său, inculpatul A. invocând motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. a solicitat să se procedeze la reanalizarea probatoriului administrat şi să se dispună achitarea întrucât nu a săvârşit infracţiunea pentru care a fost condamnat.
În acest sens, a precizat, în esenţă, că, nu a avut intenţia de a ajuta, în orice mod, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, documentele pe care le-a întocmit ori semnat nu au fost false/nereale/inexacte, iar fondurile europene nu au fost obţinute pe nedrept, anterior fiecărei rambursări existând controale amănunţite din partea Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit.
Făcând trimitere la nota nr. x din 17.09.2010 privind estimarea valorii contractului de achiziţie de servicii de consultanţă, a arătat că aceasta reprezintă un document real, inculpatul A. estimând corect valoarea serviciilor de consultanţă.
Totodată, a învederat că în afara întocmirii respectivei Note, inculpatul nu a avut nicio legătură cu prestarea efectivă a serviciilor de consultanţă.
Recurentul - inculpat I. a arătat că fapta imputată, respectiv complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea - credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, nu este prevăzută de legea penală, întrucât, în lipsa caracterului fictiv al ofertei, primirea unei sume de bani cu titlu de onorariu de consultanţă, nu îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina sa.
Totodată, s-a arătat că nu există legătură de cauzalitate între existenţa contractelor de consultanţă şi sumele rambursate pentru restul achiziţiilor (imobile, lucrări de construcţie, echipamente, etc.).
Astfel, fondurile aprobate pentru aceste investiţii au fost aprobate în baza cererii de finanţare, iar, contractele de consultanţă nu fac parte din documentaţia depusă pentru aprobare, finanţarea putând fi aprobată şi în lipsa activităţii de consultanţă, beneficiarul putând să-şi realizeze singur documentaţia în vederea obţinerii finanţării, fără a mai cere o rambursare cu acest titlu, context în care, activitatea prestată de inculpatul I. nu este prevăzută de legea penală, aceasta fiind circumscrisă unei activităţi de natură comercială.
Verificând, din această perspectivă, actele dosarului, se constată că, în prezenta cauză, s-a dispus trimiterea în judecată şi condamnarea inculpaţilor B., H., A. şi I., în esenţă, pentru aceea că:
1. Inculpatul H., în schimbul unor foloase materiale, a acordat ajutor inculpaţilor E. şi A. în vederea obţinerii, prin prezentarea unor documente ce nu reflectă realitatea/inexacte, a unui sprijin financiar nerambursabil prin Fondul European pentru Pescuit, Axa Prioritară Acvacultură, Măsura Acvacultură, Acţiunea "Variaţiile producţiei datorită extinderii sau modernizării exploataţiilor piscicole existente", în scopul implementării proiectului intitulat "Fermă de creştere intensivă a sturionilor", ajutor ce a constat în următoarele:
- a asigurat participarea unei societăţi pe care o controla în fapt cu ajutorul unui interpus (I.) - S. S.R.L, în cadrul unei proceduri simulate organizată de C. S.A în vederea selectării unui operator economic ce urma să-i ofere consultanţă, dispunând înscrierea societăţii S. S.R.L în această procedură prin emiterea ofertei nr. 73/15.10.2010, înregistrată la C. S.A, sub nr. 15;
- prin intermediul unei alte societăţi pe care o controla în fapt - P. S.R.L. - a executat o parte dintre activităţile ce au format obiect al contractului de consultanţă nr. x/05.11.2010, deşi această societate nu contractase în mod formal o atare obligaţie;
- a contribuit la încercarea de a se da o aparenţă de veridicitate contractului de consultanţă nr. x/05.11.2010, prin efectuarea, în temeiul acestui contract, a unei plăţi din contul C. S.A în contul T. S.R.L, plată care nu a fost dublată de contraprestaţii reale din partea T. S.R.L. şi care ulterior a fost returnată dispunătorilor plăţii prin mijlocirea sa. Astfel, la data de 04.10.2011, în virtutea contractului de consultanţă sus amintit, din contul C. S.A. a fost dispusă plata sumei de 365.850 RON către contul bancar al T. S.R.L..
Deopotrivă, s-a mai reţinut că H., a asigurat participarea unei societăţi pe care o controla în fapt - U. S.A. - în cadrul unei proceduri simulate organizată de C. S.A în vederea selectării unui operator economic ce trebuia să-i ofere asistenţă tehnică, dispunând înscrierea societăţii U. S.A în această procedură prin emiterea ofertei nr. 7/24.01.2011, înregistrată la C. S.A. sub nr. x/24.01.2011;
Sub acest aspect, s-a reţinut că H. l-a determinat pe ginerele său - B. - să înscrie o societate pe care acesta din urmă o administra - Q. S.R.L. - în cadrul unei proceduri simulate organizată de C. S.A în vederea selectării unui operator economic ce trebuia să-i ofere asistenţă tehnică, comunicându-i lui B. inclusiv valoarea pe care trebuia să o aibă oferta, prin această acţiune asigurând câştigarea procedurii de selecţie de oferte de către firma ginerelui său (firmă care nu avea capacitatea de a executa asistenţa tehnică), înţelegându-se cu acesta ca serviciile de asistenţă tehnică să fie efectiv prestate de către o altă firmă controlată de H. - P. S.R.L..
- a contribuit la încercarea de a se da aparenţa unei valori mai mari contractului de asistenţă tehnică nr. 77/17.02.2011, prin efectuarea plăţii unei sume de bani de către C. S.A către Q. S.R.L, sumă de bani care a fost ulterior restituită, prin mijlocirea susnumitului, către cei care controlau în fapt societăţile C. S.A şi V. S.RL.
2. Inculpatul A. care, în calitate de acţionar în cadrul C. S.A, la instigarea inculpatului F., în perioada 28.02.2012 - 31.07.2013, a prezentat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (Centrul Regional pentru Programul Operaţional Pescuit Constanţa) mai multe documente ce nu reflectă realitatea/inexacte (cererea de rambursare nr. x, document intitulat "evidenţa cheltuielilor", document intitulat "tabel anexă cu evidenţa ordinelor de plată şi extraselor de cont aferente cererii de rambursare nr. 2", factura fiscală KAD x/07.10.2011 emisă de Q.
S.R.L către C. S.A, factura fiscală seria x nr. x/31.08.2011 emisă de T. S.R.L. către C. S.A., factura fiscală seria x nr. x/19.09.2011 emisă de T. S.R.L către C. S.A, ordin de plată nr. x/01.11.2010, ordin de plată nr. x/02.11.2010, ordin de plată nr. x/04.11.2010, ordin de plată nr. x/12.11.2010, ordin de plată nr. x/12.11.2010, ordin de plată nr. x/17.11.2010, ordin de plată nr. x/18.11.2010, ordin de plată nr. x/17.11.2010, ordin de plată nr. x/17.11.2010, ordin de plată nr. x/18.11.2010, ordin de plată nr. x/19.11.2010, ordin de plată nr. x/22.11.2010, ordin de plată nr. x/22.11.2010, ordin de plată nr. x/22.11.2010, ordin de plată nr. x/22.11.2010, ordin de plată nr. x/23.11.2010, ordin de plată nr. x/25.11.2010, ordin de plată nr. x/03.12.2010, proces-verbal nr. x/01.12.2012 încheiat între T.
S.R.L şi C. S.A, proces-verbal nr. x/25.04.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, proces-verbal nr. x/25.04.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, proces-verbal nr. x/25.04.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, proces-verbal nr. x/22.04.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, proces-verbal nr. x/19.09.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, proces-verbal nr. x/01.12.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, raportul de progres nr. 2/20.02.2012, cererea de rambursare nr. x, document intitulat "evidenţa cheltuielilor", factura fiscală seria x nr. x/01.02.2012 emisă de T.
S.R.L, contractul nr. x/05.11.2010 de consultanţă pentru investiţia "Fermă de creştere intensivă a sturionilor" încheiat între C. S.A şi T. S.R.L, deviz nr. 9/07.02.2013 emis de T. S.R.L, proces-verbal de predare-primire documentaţie nr. x/07.02.2013 ce apare încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, reprezentată de A., proces-verbal de predare-primire documentaţie nr. x/07.02.2013 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, reprezentată de A., proces-verbal de predare - primire documentaţie nr. x/17.02.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, reprezentată de E., proces-verbal de predare-primire documentaţie nr. x/22.04.2011 încheiat între T.
S.R.L şi C. S.A, reprezentată de E., proces-verbal de predare-primire documentaţie nr. x/22.04.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, reprezentată de E., proces-verbal de predare-primire documentaţie nr. x/22.04.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A, reprezentată de E., proces-verbal de predare-primire documentaţie nr. x/20.05.2011 încheiat între T. S.R.L şi C. S.A., reprezentată de E., raportul de progres nr. 3/27.07.2013) în vederea obţinerii unui sprijin financiar nerambursabil prin Fondul European pentru Pescuit, Axa Prioritară Acvacultură, Măsura Acvacultură, Acţiunea "Variaţiile producţiei datorită extinderii sau modernizării exploataţiilor piscicole existente", în scopul implementării proiectului intitulat "Fermă de creştere intensivă a sturionilor", conduită în urma căreia Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit a acordat societăţii C.
S.A, CUI x o finanţare în cuantum de 4.937.642,22 RON.
3) Inculpatul I., în schimbul unor foloase materiale, a acordat ajutor inculpaţilor E. şi A. în vederea obţinerii, prin prezentarea unor documente ce nu reflectă realitatea/inexacte, a unui sprijin financiar nerambursabil prin Fondul European pentru Pescuit, Axa Prioritară Acvacultură, Măsura Acvacultură, Acţiunea "Variaţiile producţiei datorită extinderii sau modernizării exploataţiilor piscicole existente", în scopul implementării proiectului intitulat "Fermă de creştere intensivă a sturionilor", ajutor ce a constat în următoarele:
- a asigurat participarea unei societăţi controlate în fapt de H. - S. S.R.L., în cadrul unei proceduri simulate organizată de C. S.A în vederea selectării unui operator economic ce trebuia să-i ofere consultanţă, înscriind, la solicitarea lui H., societatea S. S.R.L, în care figura scriptic ca administrator, în această procedură prin semnarea ofertei nr. 73/15.10.2010, înregistrată la C. S.A, sub nr. 15; oferta este inexactă câtă vreme aceasta nu a fost întocmită independent de oferta celuilalt operator economic înscris în procedură (T. S.R.L); cele două oferte au fost întocmite aşa încât oferta firmei S. S.R.L să nu fie declarată câştigătoare, ci oferta firmei T. S.R.L, procedura de selecţie finalizându-se prin încheierea contractului de consultanţă nr. x/05.11.2010 între C. S.A şi T. S.R.L;
- a contribuit la încercarea de a se da o aparenţă de veridicitate contractului de consultanţă nr. x/05.11.2010 încheiat între C. S.A şi T. S.R.L, inclusiv prin efectuarea plăţii unei sume de bani care nu a fost justificată prin contraprestaţii reale, sumă de bani care ulterior a fost restituită, prin mijlocirea susnumitului, celor care controlau în fapt societăţile C. S.A, V. S.R.L şi T. S.R.L.
Pentru ajutorul acordat, s-a reţinut că susnumitul a beneficiat de avantaje materiale:
Astfel, la data de 08.06.2012, în virtutea contractului de consultanţă simulat evocat anterior, C. S.A a efectuat o plată în sumă de 297.600 RON către T. S.R.L, cu justificarea "FCT.STC 0009/29.05.2012". T. S.R.L, în continuare, a efectuat în data de 11.06.2012, inclusiv o plată în sumă de 58.100 RON către societatea W. S.R.L, cu justificarea "Factura x/03.05.2012"; mai departe, W. S.R.L, în aceeaşi zi, a efectuat din cont o plată în sumă de 7.100 RON către contul bancar x deschis la X. S.A. pe numele I., cu justificarea "avans"; totodată, în data de 15.06.2012, din contul W. S.R.L a fost plătită suma de 3.000 RON către contul bancar x deschis la X. S.A. pe numele I., cu justificarea "avans".
Aşadar, s-a reţinut că o parte din banii plătiţi de C. S.A către T. S.R.L s-au întors, prin mijlocirea susnumitului, la cei care controlau societatea V. S.R.L (care sunt aceleaşi persoane care controlau şi societăţile C. S.A, respectiv T. S.R.L).
O altă parte a banilor transferaţi de C. S.A către T. S.R.L. în virtutea contractului de consultanţă evocat a fost destinată inclusiv plăţii numitului I., pentru ajutorul pe care acesta l-a acordat celor care controlau societăţile C. S.A, T. S.R.L., respectiv V. S.R.L.
1. Inculpatul B., a acordat ajutor inculpaţilor E. şi A. în vederea obţinerii, prin prezentarea unor documente ce nu reflectă realitatea/inexacte, a unui sprijin financiar nerambursabil prin Fondul European pentru Pescuit, Axa Prioritară Acvacultură, Măsura Acvacultură, Acţiunea "Variaţiile producţiei datorită extinderii sau modernizării exploataţiilor piscicole existente", în scopul implementării proiectului intitulat "Fermă de creştere intensivă a sturionilor", ajutor ce a constat în următoarele:
- a asigurat, la solicitarea socrului său H., participarea unei societăţi pe care o administra Q. S.R.L. în cadrul unei proceduri simulate organizată de C. S.A în vederea selectării unui operator economic ce trebuia să-i ofere servicii de asistenţă tehnică, înscriind societatea Q. S.R.L. în această procedură prin semnarea ofertei nr. 12/23.01.2011 (valoarea ofertei fiindu-i indicată de H.), înregistrată la C. S.A. sub nr. x/24.01.2011;
- a emis factura fiscală KAD x/07.10.2011 pentru suma de 265.360 RON, în numele Q. către C. S.A., document ce nu reflectă realitatea/inexact care a fost depus de reprezentanţii C. S.A la autoritatea de management în vederea obţinerii unei finanţări europene nerambursabile;
- a contribuit la încercarea de a se da aparenţa unei valori mai mari decât cea reală contractului de asistenţă tehnică nr. 77/17.02.2011 încheiat între C. S.A şi Q. S.R.L, prin încasarea în contul acesteia din urmă de la cea dintâi a unei sume de bani (aferente facturii fiscale KAD x/07.10.2011) care nu a fost dublată de contraprestaţii reale din partea Q. S.R.L, această sumă fiind returnată dispunătorilor plăţii. Astfel, în data de 07.10.2011, C. S.A a dispus o plată în sumă de 265.360 RON către contul bancar al Q. S.R.L, cu justificarea "CV. FCT. KAD 1868/07.10.2011"; plata nu a fost însă efectuată cu intenţia de a stinge o datorie reală, după cum se va arăta mai departe.
Astfel, s-a reţinut că, odată încasată această sumă de bani în contul Q. S.R.L, din cont, în aceeaşi zi, 07.10.2011, a fost efectuată o plată în sumă de 265.360 RON în contul bancar x deschis la X. al W. S.R.L, cu justificarea "FACTURA: x"; mai departe, odată încasată această sumă de bani în contul bancar al W. S.R.L, aceasta, în data de 11.10.2011, a dispus două plăţi în sumă totală de 265.000 RON în contul bancar deschis la Y. al V. S.R.L, cu justificarea "Avans Contract x/2011", respectiv "Avans Contract x/2011";
Instanţa de apel a apreciat că faptele expuse mai sus există şi se circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., în forma autoratului (A.), respectiv a complicităţii (H., B. şi I.).
Procedând, conform art. 447 C. proc. pen., la verificarea corespondenţei dintre împrejurările faptice reţinute şi configurarea legală a infracţiunii reglementată de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte constată, contrar susţinerilor recurenţilor - inculpaţi, că acţiunile reţinute în sarcina acestora, de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (în forma autoratului şi, după caz, a complicităţii), pentru care a fost condamnat, astfel cum au fost stabilite cu titlu definitiv de către instanţele inferioare în urma analizării probatoriului administrat în cauză, întrunesc toate elementele de conţinut prevăzute de norma de incriminare.
Astfel, potrivit art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată recurenţii - inculpaţi constă în folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Aşa cum s-a arătat în considerentele deciziei nr. 3 din 20 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 21 februarie 2020), "indiferent de forma concretă de comitere, elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 constă în variantele comisive alternative de folosire sau prezentare de documente sau declaraţii necorespunzătoare adevărului.
Folosirea presupune utilizarea documentului fals, inexact sau incomplet, producerea acestuia ca dovadă a conţinutului său, iar prezentarea înseamnă înmânarea, oferirea respectivului înscris.
Din analiza normei de incriminare rezultă că cerinţele de tipicitate ale laturii obiective sunt îndeplinite indiferent dacă documentele sau declaraţiile folosite sau prezentate sunt falsificate (respectiv înscrisurile au fost supuse unor acţiuni prealabile de contrafacere a scrierii sau subscrierii ori de alterare în orice mod, iar declaraţiile sunt necorespunzătoare adevărului), inexacte (adică, fără a fi falsificate, ele nu au fost întocmite corect) sau incomplete (atunci când nu cuprind toate datele şi informaţiile necesare pentru corecta evaluare a stării de fapt).
Prin urmare, pentru existenţa infracţiunii este irelevant dacă documentele sau declaraţiile folosite sau prezentate sunt false ori doar inexacte sau incomplete, fapta urmând a constitui infracţiunea analizată ori de câte ori acţiunea specifică verbum regens, implicând astfel de documente, a avut rezultatul prevăzut de norma de incriminare, respectiv obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, bineînţeles, dacă subiectul activ a acţionat cu rea-credinţă."
Aşadar, elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 presupune o acţiune de folosire ori prezentare de documente sau declaraţii false, inexacte ori incomplete, iar pentru consumarea acesteia este necesar ca, prin acţiunile specifice verbum regens realizate de făptuitor cu rea-credinţă, să se obţină pe nedrept fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, aspect care trebuie dovedit pe baza probatoriului administrat în cauză.
Referitor la sintagma "pe nedrept" din conţinutul art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Curtea Constituţională a constatat, în cuprinsul deciziei nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 05 iunie 2019, cu prilejul verificării conformităţii cu legea fundamentală a dispoziţiilor anterior menţionate, că aceasta "nu beneficiază de o definiţie legală, în sensul legii penale şi nici nu este definită, în mod expres, prin norme juridice specifice altor ramuri de drept, motiv pentru care Curtea reţine că intenţia legiuitorului a fost de aceea de a-i atribui acesteia înţelesul ce rezultă din sensul comun al cuvintelor ce o compun.
Astfel, conform Dicţionarului explicativ al limbii române, prin «drept» se înţelege «totalitatea regulilor de conduită, a normelor instituite sau sancţionate de puterea de stat, [...], reguli a căror respectare şi aplicare este asigurată prin forţa de constrângere a statului, [...].»
De altfel, acesta este şi sensul dat cuvântului «drept» de doctrina juridică, acesta fiind definit ca reprezentând «un sistem de reguli, care sunt create şi puse în aplicare prin intermediul unor instituţii sociale sau guvernamentale pentru a reglementa comportamentul».
Aşa fiind, expresia «pe nedrept» semnifică situaţia existenţei unei dispoziţii legale care să prevadă, direct sau indirect, faptul că o anumită situaţie de fapt este în dezacord cu prevederile legale.
Prin urmare, în contextul reglementat de dispoziţiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sintagma «pe nedrept» are în vedere principala caracteristică, în viziunea legiuitorului, a rezultatului faptei de obţinere de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prin folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.
În speţă, raportat la criticile recurenţilor, se constată că, în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, instanţa de apel, a reţinut, cu titlu definitiv, în urma coroborării probatoriului administrat în cauză, a examinării normelor europene şi a dispoziţiilor legale interne incidente în materie că, inculpata S.C. C. S.A., prin reprezentanţii săi, a indus în eroare cu intenţie autoritatea contractantă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - AMPOP, prezentând acesteia documente care ascundeau adevărul cu ocazia depunerii dosarelor de achiziţie de bunuri şi servicii nr. x/26.08.2011, y/26.08.2011, z/26.08.2011, w/26.08.2011 şi nr. 1013/26.08.2011 şi a cererilor de rambursare nr. x/17.11.2011, y/28.02.2012 şi nr. 03/31.07.2013, scop în care a folosit înscrisurile care nu reflectau realitatea produse prin acţiunile directe sau indirecte, între alţii, ale inculpaţilor F., G., H., B. şi I., înscrisuri ce au fost analizate în detaliu în cuprinsul hotărârilor atacate.
De asemenea, s-a reţinut că prin acţiunile aceloraşi inculpaţi, prealabile depunerii documentelor la autoritatea contractantă, realitatea a fost disimulată şi ascunsă de autoritatea contractantă în împrejurările menţionate în paragraful anterior prin interpunerea formală de persoane fizice şi juridice, constituirea unei societăţi comerciale (S.C. T. S.R.L.) special pentru efectuarea unor acte cu încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice şi participarea la circuite financiare fictive, dar şi prin folosirea altor persoane juridice în acelaşi scop, precum şi preconstituirea sau constituirea ulterioară a unor înscrisuri care atestă acte juridice inexistente alături de construirea unor circuite financiare ascunse în cadrul cărora s-au efectuat plăţi care nu reflectau prestaţii reale, toate acestea fiind descrise în detaliu în secţiunile corespunzătoare în cuprinsul sentinţei instanţei de fond şi deciziei pronunţate în apel.
S-a mai reţinut că relaţiile comerciale şi circuitele financiare fictive au avut ca scop evitarea filtrelor de legalitate, oportunitate şi temeinicie pe care autoritatea contractantă le aplica în baza legislaţiei şi procedurilor specifice de lucru la evaluarea conformităţii şi eligibilităţii cheltuielilor efectuate de inculpata S.C. C. S.A. în executarea contractului de finanţare nr. x/26.07.2011, dar şi pentru evitarea detectării fraudelor prin mijloace specifice de către organele de control.
Acest segment al acuzaţiei a fost analizat, pe larg, în hotărârea recurată, instanţa de apel reţinând, în mod corect, că acţiunile desfăşurate de recurenţii - inculpaţi au depăşit sfera neregulilor ce puteau fi constatate direct de autoritatea contractantă cu consecinţa aplicării unei corecţii, intrând în sfera fraudei, astfel cum aceste noţiuni sunt definite de dispoziţiile art. 2 lain. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 11/2011.
Astfel, potrivit probatoriului administrat cu titlu definitiv la dosar, cu ajutorul inculpaţilor H. şi B., se observă că a fost simulată procedura de selecţie de oferte derulată de inculpata S.C C. S.A în vederea selectării operatorului economic care avea să ofere serviciile de asistenţă tehnică, inculpatul H. participând la această procedură cu o ofertă din partea unei societăţi pe care o controla - S.C U. S.A. şi, determinându-l pe ginerele său, inculpatul B., să participe şi el la aceeaşi procedură cu o ofertă din partea S.C Q. S.R.L., înţelegerea fiind aceea ca serviciile de asistenţă tehnică să fie prestate efectiv de către o firmă terţă controlată de inculpatul H. - S.C. P. S.R.L..
De asemenea, cu ajutorul celor doi inculpaţi, s-a încercat să se creeze aparenţa că valoarea contractului de asistenţă tehnică nr. 77/17.02.2011 a fost mai mare decât cea reală.
Sub acest aspect, se impune a se sublinia că în executarea contractului de finanţare nerambursabilă, S.C. C. S.A. avea obligaţia imperativă de a respecta regulile procedurilor de achiziţie publică (asumată explicit prin contract), precum şi pe aceea de a evita situaţiile de conflict de interese ce puteau apărea între reprezentanţii sau acţionarii săi şi persoanele juridice sau fizice cu care contracta servicii sau bunuri, iar, în situaţia în care lua la cunoştinţă, ulterior, de existenţa unor conflicte de interese, să aducă la cunoştinţa autorităţii contractante aceste situaţii.
Astfel, se constată că simulaţia prin ascunderea naturii reale a contractelor dintre S.C C. S.A. şi S.C V. S.R.L şi efectuarea unor transferuri financiare anterior şi ulterior încheierii contractului de finanţare nerambursabilă ce au avut ca obiect sume de bani pe care societatea nu le deţinea, alături de înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea proiectului A.M.PO.P pe care o ţinea S.C. C. S.A., transferuri prin care s-a simulat plata preţului vânzării unor imobile şi echipamente, constituie o inducere în eroare suplimentară a autorităţii contractante prin simularea capacităţii beneficiarului de a susţine economic contribuţia proprie la realizarea proiectului prin autofinanţare, aşa cum s-a angajat prin cererea de finanţare, capacitate pe care această societate nu o avea în realitate.
Aşadar, S.C. T. S.R.L. nu putea participa, în mod legal, la o procedură de atribuire a unor servicii, supusă regulilor achiziţiilor publice, organizată de S.C. C. S.A. întrucât ambele societăţi aparţineau şi erau controlate de aceleaşi persoane.
Pe de altă parte, se observă că, deşi, S.C. C. S.A. putea încheia şi executa un astfel de contract de consultanţă cu S.C. T. S.R.L.., inculpata - persoană juridică nu putea să solicite decontarea cheltuielilor din fondurile publice având în vedere viiciile procedurii de achiziţie.
Prin urmare, existenţa unui conflict de interese între S.C. C. S.A şi T. nu a fost adusă la cunoştinţa autorităţii contractante A.M.P.O.P, ci a fost ascunsă prin manopere ilicite de interpunere a unor persoane pentru a crea aparenţa de independenţă, face ca situaţia din cauză să depăşească sfera neregulilor ce puteau fi constatate direct de autoritatea contractantă cu consecinţa aplicării unor corecţii, intrând în sfera fraudei, astfel cum sunt aceste noţiuni definite de art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) din O.U.G nr. 11/2011.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul I., s-a constatat pe baza materialului probator administrat că, i-a ajutat în deplină cunoştinţă de cauză pe inculpaţii E. şi A. pentru ca aceştia, în numele inculpatei S.C. C. S.A., să inducă şi să menţină în eroare autoritatea contractantă, folosind contul bancar personal pentru transferul unei sume de 226.920 RON între două societăţi comerciale controlate de inculpatul G., participând astfel la circuitele financiare desfăşurate în perioada 28.09-07.10.2011, care au avut ca rezultat producerea documentelor ce atestă plăţi fictive pe care inculpata S.C. C. S.A. le-a folosit ulterior la ascunderea valorii reale a contractului de consultanţă nr. x/05.11.2010.
De asemenea, S.C S. S.A., prin inculpatul I., a depus, din iniţiativa inculpatului H., o ofertă corelată cu cea a S.C. T. S.R.L. în procedura de achiziţie publică, având ca scop contractarea de servicii de consultanţă.
Totodată, referitor la inculpatul A., instanţa de apel a reţinut, contrar argumentelor instanţei de fond că acesta nu a semnat o singură cerere de rambursare, ci două, precum şi alte documente, avea calitatea de acţionar în societate, aspecte care înlătură posibilitatea ca acesta să nu fi cunoscut natura reală a documentelor depuse.
Mai mult, inculpatul A. a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor pentru achiziţiile desfăşurate de către S.C C. S.A, pe perioada implementării investiţiei, fiind numit persoană responsabilă cu întocmirea referatelor de necesitate şi a notelor privind determinarea valorii estimative pentru realizarea achiziţiei de servicii de consultanţă, nota nr. x/17.09.2010 privind estimarea valorii contractului de achiziţie de servicii de consultanţă purtând semnătura sa.
Inculpatul A. a făcut parte şi din comisia de evaluare a ofertelor şi în cazul achiziţiei de servicii de asistenţă tehnică de la S.C Q. S.R.L., contract care a fost simulat.
Prin urmare, mijloacele de probă administrate cu titlu definitiv la dosar, confirmă faptul că inculpaţii H., I., A. şi B. au avut cunoştinţă că actele juridice şi faptele reţinute în sarcina lor în cuprinsul actului de sesizare sunt efectuate în sfera acţiunilor inculpatei S.C. C. S.A. de participare la procedura de selecţie a proiectelor finanţate din fonduri europene, desfăşurată în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit.
Or, prin criticile criticile formulate în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie, de către inculpaţii I. şi A., în sensul caracterului real a ofertei nr. 73 din 15.10.2010 sau al inexistenţei unei legături de cauzalitate între contractele de consultanţă şi sumele rambursate pentru restul achiziţiilor (imobile, lucrări de construcţie, echipamente, invocate de inculpatul I.), respectiv, lipsa intenţiei inculpatului A. de a ajuta în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală ori de a săvârşi o astfel de faptă, critici circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., se tinde la o reapreciere a probelor administrate în cauză cu consecinţa stabilirii unor împrejurări faptice diferite de cele reţinute de instanţele inferioare, încercând să se dovedească că recurenţii nu sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina lor în modalitatea autoratului şi complicităţii, ceea ce nu este permis a se realiza pe calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, care se limitează la verificarea unei hotărâri intrată în puterea lucrului judecat doar la anumite chestiuni de drept, expres şi limitativ prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte susţinerile recurenţilor - inculpaţi B. şi H. potrivit cărora fondurile la care face trimitere acuzare nu au caracter de fonduri europene, întrucât proiectul a fost finanţat din sume de bani provenite, exclusiv, din fondurile proprii aparţinând S.C. C. S.R.L., societatea achitând toate cheltuielile din cadrul proiectului anterior rambursării procentului de 60% către beneficiarul S.C. C. S.A., Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate.
Sub acest aspect, se impune a se sublinia că regimul juridic al fondurilor europene în cadrul mecanismelor de finanţare nerambursabilă nu este determinat de momentul efectuării plăţii de către beneficiar, ci de destinaţia sumelor şi de integrarea lor într-un program finanţat din bugetul Uniunii Europene.
Finanţările nerambursabile funcţionează, în numeroase programe, pe principiul rambursării cheltuielilor eligibile, acesta fiind un mecanism tehnic de implementare şi control, fără relevanţă asupra naturii fondurilor.
Aşadar, faptul că beneficiarul a prefinanţat cheltuielile din surse proprii nu conferă acestor sume un "caracter privat", întrucât plata iniţială reprezintă doar o etapă procedurală necesară pentru ca ulterior cheltuiala să fie recunoscută drept eligibilă şi acoperită din bugetul Uniunii Europene.
Pe de altă parte, caracterul de fonduri europene a sumelor de bani nu se realizează, ulterior, astfel cum susţin inculpaţii, ci există de la început, din momentul în care proiectul este depus, aprobat şi integrat într-un program de finanţare europeană.
Prin urmare, cheltuielile efectuate în cadrul proiectului sunt destinate a fi acoperite din alocarea financiară europeană, iar beneficiarul este perfect conştient, încă de la semnarea contractului de finanţare, că exercită activităţi care urmează a fi finanţate parţial sau total din bugetul Uniunii Europene.
Totodată, reglementările programului aplicabil prevăd explicit că cheltuielile eligibile, odată validate de autoritatea de management, sunt suportate din fonduri europene, indiferent dacă plata iniţială s-a realizat din surse proprii ale beneficiarului.
Prin urmare, în speţă, serviciile de consultanţă şi asistenţă tehnică contractate în proiect au fost, prin natura lor, destinate finanţării din fonduri europene încă de la momentul angajării lor, iar nu doar după momentul rambursării.
Din această perspectivă, momentul consumării infracţiunii este acela al utilizării sau prezentării documentelor false ori inexacte în vederea obţinerii fondurilor, nu acela al efectuării plăţii de către autoritatea de management.
Nicio dispoziţie legală nu condiţionează aplicarea dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 de faptul ca fondurile să fie efectiv virate în contul beneficiarului la momentul pretinsei conduite infracţionale, esenţial fiind caracterul de fonduri europene în sistemul de finanţare.
În concluzie, susţinerea recurenţilor incupaţi B. şi H. privind pretinsul "caracter privat" al sumelor utilizate în proiect, pe motiv că plăţile au fost efectuate anterior rambursării, nu poate fi primită.
Prin urmare, raportat la împrejurările de fapt reţinute cu titlu definitiv de către instanţa de apel, care nu mai pot fi reevaluate prin intermediul recursului în casaţie, Înalta Curte constată că acţiunile pentru care au fost condamnaţi inculpaţii B., H., I. şi A., astfel cum au fost expuse, pe larg în hotărârea atacată, întrunesc toate elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (în forma autoratului şi complicităţii), neputând fi valorificate criticile formulate sub acest aspect de către recurenţi în calea extraordinară de atac.
Faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că faptele pentru care au fost condamnaţi inculpaţii A., I., B. şi H. întrunesc toate elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de normele de incriminare, motiv pentru care, nefiind incident cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de aceştia împotriva deciziei penale nr. 1723/A din 01 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2017.
Totodată, faţă de culpa de culpa lor procesuală, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii - inculpaţi vor fi obligaţi la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi I., B. şi H., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 180 RON, vor rămâne în sarcina statului.
PENRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A., I., B. şi H. împotriva deciziei penale nr. 1723/A din 01 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2017.
Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi I., B. şi H., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 180 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 decembrie 2024.