Cassation appeal for denial of moral damages in fraud case declared inadmissible for failure to cite statutory grounds

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de partea civilă A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 140 pronunţate la data de 31.10.2024 de Judecătoria Sinaia: I. în baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B., cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune (12 acte materiale în perioada perioada octombrie 2019- iulie 2022).

S-a constatat că infracţiunile pentru care au fost aplicate pedepse prin:

- sentinţa penală nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunţată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare,

- sentinţa penală nr. 1702/06.07.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare şi pedeapsa complementară art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) pe o durată de 4 ani;

- sentinţa penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curţii de Apel Braşov prin care inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare,

- sentinţa penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curţii de Apel Ploieşti în dosarul x/2020, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare,

- sentinţa penală nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni, sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre.

În baza art. 89 alin. (1) C. pen. a fost menţinută anularea amânării aplicării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 876 din 09.07.2020 a Judecătoriei Braşov, pronunţată în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia penală nr. 581/Ap din 14.10.2020 a Curţii de Apel Braşov, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciunea, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., anulare dispusă prin sentinţa penală nr. 98/24.08.2022 definitivă prin necontestarea la data de 06.09.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia dosarul x/2022

În baza art. 97 C. pen., a fost menţinută anularea suspendării executării pedepsei de 6 luni închisoare, dispusă în sarcina persoanei condamnate B., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., prin sentinţa penală nr. 33 din 28.04.2021 a Judecătoriei Sinaia, pronunţată în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 1166 din 26.11.2021 a Curţii de Apel Ploieşti, anulare dispusă prin sentinţa penală nr. 98/24.08.2022 definitivă prin necontestarea la data de 06.09.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia dosarul x/2022

În baza art. 97 C. pen., a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare dispusă sentinţa penală nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti pe care o repune în individualitatea ei şi dispune executarea ei.

În baza art. 40 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1) şi la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele anterior menţionate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă un spor obligatoriu de 1/3 din totalul restului pedepselor (1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 6 luni închisoare şi 1 an şi 6 luni închisoare), respective un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (1/3 din 5 ani), rezultând pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2) C. pen., instanţa a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani, dispusă prin sentinţa sentinţa penală nr. 1702/06.07.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti care se va executa potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

S-a dedus din pedeapsa complementară aplicată, perioada deja executată de la data de 01.09.2024 până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la alin. (3) lit. b) C. pen. a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa potrivit art. 65 alin. (3) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata deja executată din C. nr. 1702/06.07.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti respectiv de la 01.03.2023 (data de început a MEPI nr. 1946/2022)-15.02.2024 (data liberării condiţionate), reţinerea de la 22.01.2020-23.01.2020, reţinerea din 28.04.2021 şi perioada executată de la 29.02.2024 la 30.07.2024 (data liberării condiţionate).

A fost anulat M.E.P.I. nr. 578/2024 emis în baza C. nr. 400/05.06.2024, pronunţată de Judecătoria Moreni, definitivă prin neexercitarea căii de atac şi dispune emiterea unui nou mandat de executare la rămânerea definitivă a hotărârii.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţelor penale nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunţată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curţii de Apel Ploieşti, sentinţa penală nr. 1702/06.07.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, sentinţa penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curţii de Apel Braşov, sentinţa penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curţii de Apel Ploieşti în dosarul x/2020 şi sentinţa penală nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.

II. În baza art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. rap. la art. 135 şi art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata S.C. D. S.R.L. reprezentată în cauză de practician în insolvenţă E. la pedeapsa amenzii penale în cuantum 9900 de RON corespunzător a 99 zile-amendă cu un cuantum al unei zile-amendă de 100 RON, pentru pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată (3 acte materiale săvârşite în perioada octombrie 2019- octombrie 2021, persoane vătămate S.C. F. S.R.L., G. şi A.).

În baza art. 147 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 40 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. c) din C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 12000 de RON aplicată prin sentinţa nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin neapelare faţă de inculpata S.C. D. S.R.L şi o aplică pe cea mai grea de 12000 de RON, la care adaugă 1/3 din pedeapsa aplicată prin sentinţa nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, respectiv 3300 de RON, urmând ca inculpata să execute pedeapsa amenzii în valoare de 15300 de RON.

S-a pus în vedere inculpatei S.C. D. S.R.L. că, potrivit art. 497 alin. (1) C. proc. pen., are obligaţia să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Sinaia, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 143/28.11.2022 pronunţate de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020 care nu contravin prezentei sentinţe.

III. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) rap. art. 2502 rap. la art. 249 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii sechestrului asigurător dispus prin Ordonanţa nr. 237/P/2021 din data de 12.04.2023 prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatului:

1. B. , cu antecedente penale, nerecidivist, cetăţean român, căsătorit, studii medii, încarcerat în Penitenciarul Ploieşti până la concurenţa sumei de 53835 de euro, 2000 de coroane suedeze şi 31667,01 RON pentru acoperirea prejudiciului şi garantarea executării cheltuielilor judiciare reprezentând cuantumul valorii pagubei probabil realizate,

2. S.C. D. S.R.L. reprezentată în cauză de practician în insolvenţă E., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la adresa din Ploieşti, jud. Prahova, până la concurenţa sumei de 4000 de euro şi 21667,01 RON pentru acoperirea prejudiciului şi garantarea executării cheltuielilor judiciare.

IV. În baza art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) raportat la art. 19 alin. (1) şi art. 23 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen. şi la art. 1357 din C. civ., a fost admisă acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul B. să plătească părţilor civile:

1. H., cu domiciliul procesual ales la S.C. I. şi Asociaţii în Ploieşti, str. x, jud. Prahova suma de 14.285 euro şi 2000 coroane suedeze, daune materiale;

2. J., suma de 14.000 euro daune materiale şi 10000 de euro daune morale;

3. K., suma de 1600 euro, daune materiale;

4. L., suma de 2500 euro, plus dobânda legală calculată de la data de 08.02.2022 până la data plăţii efective;

5. M., suma de 7.000 euro, reprezentând daune materiale şi 10.000 euro, reprezentând daune morale;

6. N., suma de 1950 euro;

7. O., suma de 7500 RON;

8. P., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Mun. Galaţi, str. x 11 Siret, nr. 47, bl. GS1 AP 1 la Q. suma de 10.000 euro daune materiale şi suma de 10.000 de RON daune morale;

9. R., suma de 3000 RON.

IV. În baza art. 397 alin. (1), rap. la art. 19 alin. (1) şi (5) cu aplicarea art. 23 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 1382 din C. civ. au fost obligaţi inculpaţii B. şi S.C. D. S.R.L. să plătească, în solidar, părţilor civile:

1. S.C. F. S.R.L., prin reprezentant legal S. suma de 830 euro daune materiale;

2. G. suma de 4000 euro daune materiale;

3. A., sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare de la data pronunţării până la data achitării integrale.

V. În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B. la plata sumei de 3000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, dintre care 1600 de RON în cursul urmăririi penale.

Împotriva acestei soluţii, au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia şi inculpatul B..

Prin decizia penală nr. 727 din data de 20 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 421, alin. (1) pt. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia împotriva sentinţei penale nr. 140 din data de 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Sinaia.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa apelată şi, ca urmare a rejudecării:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare, aplicată de prima instanţă, în pedepsele componente la care apelantul inculpat a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni concurente, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune (12 acte materiale în perioada octombrie 2019- iulie 2022), faptă prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare, la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunţată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curţii de Apel Ploieşti;

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare, la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1702/06.07.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 395/A/28.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti;

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curţii de Apel Braşov;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curţii de Apel Ploieşti în dosarul x/2020;

- pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.

S-au menţinut din cuprinsul hotărârii primei instanţe dispoziţiile referitoare la menţinerea anulării amânării, menţinerea anulării suspendării şi la anularea suspendării sub supraveghere.

S-a înlăturat din cuprinsul hotărârii primei instanţe dispoziţiile privind aplicarea sporului de 1 an şi 8 luni închisoare.

S-a majorat pedeapsa la care inculpatul B. a fost condamnat de prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată (12 acte materiale în perioada octombrie 2019- iulie 2022), faptă prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de la 2 (doi) ani închisoare la 4 (patru) ani închisoare.

S-a constatat că infracţiunile pentru care au fost aplicate pedepse prin:

- sentinţa penală nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunţată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare,

- sentinţa penală nr. 1702/06.07.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare şi pedeapsa complementară art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) pe o durată de 4 ani,

- sentinţa penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curţii de Apel Braşov prin care inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare,

- sentinţa penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curţii de Apel Ploieşti în dosarul x/2020, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare,

- sentinţa penală nr. 143/28.11.2022 pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni, sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre.

În temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1) şi la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele anterior menţionate, urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1/3 din totalul restului pedepselor, respectiv un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (1/3 din 5 ani), urmând ca inculpatul B. să execute o pedeapsă rezultantă principală de 5 (cinci) ani şi 8 (opt) luni închisoare, în regim de detenţie.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin deciziei.

În temeiul art. 421, alin. (1) pt. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat B. împotriva sentinţei penale nr. 140 din data de 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Sinaia.

Împotriva deciziei penale nr. 727 din 20 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a formulat recurs în casaţie partea civilă A. la data de 04.08.2025.

Prin cererea formulată de partea civilă nu a fost indicat drept temei pe care se întemeiază calea de atac niciunul din cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În cuprinsul motivelor de recurs în casaţie, partea civilă a arătat, în esenţă, că, la data de 13.01.2025 a formulat în cadrul dosarului penal nr. x/2023, în calitate de intimată persoană vătămată, o cerere prin care a solicitat revizuirea deciziei instanţei de fond, respectiv Judecătoria Sinaia, din data de 31.10.2024, în ceea ce priveşte latura civilă a sentinţei pronunţate în sensul în care a adresat instanţei solicitarea ca în cazul sentinţei pronunţate, actualizarea cu rata inflaţiei şi dobânzilor penalizatoare la zi a daunelor materiale/prejudiciului provocat în dauna sa, să se efectueze de la data producerii, în speţă, 12.10.2021, întrucât paguba suferită şi repercusiunile materiale şi social-economice cauzate au operat şi au avut efecte asupra familiei sale de la data respectivă şi nu de la data pronunţării sentinţei instanţei de fond menţionate, arătând, totodată, şi faptul că, în cazul altor părţi din dosar, instanţa le-a acordat de la data producerii prejudiciului.

De asemenea, ca şi în cazul altor părţi din dosar cărora le-au fost acordate daune morale, a solicitat acordarea unor daune morale în valoare de 2000 euro ca reparaţie reprezentând tot stresul, timpul liber pierdut, tracasarea, nopţile nedormite şi daunele raportate la lipsa de folosinţă de către familia sa, a sumei de bani însuşită de inculpaţi şi implicit prejudicierea de către aceştia de folosinţa autoturismului care a constituit obiectul înţelegerii, în raport de nevoile sociale actuale privind libertatea de mişcare şi necesitatea deplasărilor în diferite locuri care sunt cuantificate zilnic în timp şi bani.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, în conformitate cu prevederile art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Procedând, prioritar, la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 434, art. 435 şi art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în cuprinsul cererii este menţionat numele şi prenumele recurentei, semnătura acesteia, iar decizia penală nr. 727 din 20 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, recurată în prezenta cauză, face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi că recursul în casaţie a fost formulat în termen dată fiind lipsa comunicării deciziei instanţei de apel.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. se observă că, prin cererea de recurs în casaţie nu a fost indicat ca temei de drept pe care se întemeiază calea de atac, niciunul dintre cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., argumentele părţii civile rezumându-se la critici de netemeinicie a modului de soluţionare a laturii civile din perspectiva neacordării daunelor morale solicitate, însă aceste susţineri nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile expres prevăzute de lege.

Se notează că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege şi numai anumite motive expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să se poată invoca şi, corespunzător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să poată analiza orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a considerat importante.

Prin urmare, analizând motivele invocate de recurentă, se apreciază că acestea nu pot fi examinate în raport de niciunul din cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., nefiind permisă de lege o analiză a nemulţumirilor acesteia cu privire la neacordarea daunelor morale, argumentele invocate constituind critici în cadrul soluţionării cauzei de către instanţele inferioare şi nu pot fi circumscrise niciunui caz expres prevăzut de art. 438 C. proc. pen.

În atare condiţii, rezultă că admisibilitatea recursului în casaţie nu presupune doar îndeplinirea unei condiţii formale a dezvoltării unor critici în fapt, dacă nu este îndeplinită şi condiţia privind indicarea unuia dintre cazurile de recurs în casaţie prevăzute de lege, care să fie în deplină concordanţă cu motivarea recursului în casaţie şi care să permită examinarea acestora în cadrul căii extraordinare de atac exercitate.

Aşadar, îndeplinirea formală a unei condiţii prevăzute de art. 440 C. proc. pen., respectiv motivarea cererii de recurs în casaţie, deşi necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibil a recursului în casaţie, câtă vreme cerinţa expres prevăzută de lege privind indicarea unuia dintre cazurile de recurs în casaţie prevăzute de dispoziţiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen. nu este îndeplinită.

În realitate, raportat la motivele recursului în casaţie, se constată că aspectele menţionate sunt critici care nu pot fi valorificate în contextul niciunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ reglementate în art. 438 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, constatând neîndeplinite condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., privind neindicarea niciunuia dintre cazurile de recurs în casaţie prevăzute de dispoziţiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de partea civilă A. împotriva deciziei nr. 727 din data de 20 iunie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta- parte civilă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de partea civilă A. împotriva deciziei nr. 727 din data de 20 iunie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurenta-parte civilă la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2025.