Appeal against final ruling on prosecutorial closure in judicial misconduct case inadmissible; 300 RON costs awarded.

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra contestaţiei declarate de contestatoarea A. împotriva încheierii penale nr. 49/2025 din data de 02 iulie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 49/2025 din data de 02 iulie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A., împotriva soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa din data de 15.04.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2025, confirmată prin Ordonanţa din data de 27.05.2025 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2025 În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., dispune obligarea petentului la plata sumei de 400 RON cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 30.05.2025, în dosarul cu numărul de mai sus, A., în calitate de reclamant/parte vătămată, prin reprezentanţi convenţionali, a formulat o plângere în temeiul prevederilor art. 340 alin. (1) şi art. 341 alin. (6) lit. b) C. proc. pen. împotriva Ordonanţei procurorului din 27.05.2025, din dosarul penal nr. x/2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar format ca urmare a plângerii penale formulată împotriva numitelor B. (judecător în cadrul Tribunalului Sibiu) şi C. (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu).

Prin plângerea formulată, în esenţă, s-a solicitat ca în temeiul prevederilor art. 341 alin. (6) lit. b) C. proc. pen., să se dispună desfiinţarea soluţiei de atacate şi trimiterea motivată a cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală.

S-a mai arătat în plângerea formulată că făptuitoarele au continuat activitatea infracţională, se sustrag de la urmărirea penală şi au influenţat alţi participanţi la săvârşirea faptelor, făcându-se vinovate inclusiv de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 271 C. pen. (obstrucţionarea justiţiei), sustragerea de la urmărirea penală şi zădărnicirea aflării adevărului, sens în care s-a solicitat luarea măsurii preventive a arestului pentru 30 de zile, pentru stoparea producerii infracţiunilor sesizate şi acoperirea prejudiciului, astfel că, orice fel de hotărâre se va pronunţa în cauză, fără dispunerea măsurii preventive va fi susceptibilă de anulare, Ministerul Public fiind deja în culpă procesuală.

S-a mai solicitat condamnarea celor două făptuitoare la pedeapsa cu închisoarea pentru infracţiunile săvârşite şi obligarea acestora la plata în solidar a prejudiciului cauzat însumând 1.390.555,00 mii RON, la care se adaugă sumele rezultate din acordarea indemnizaţiilor reprezentanţilor D. în toate organismele electorale organizate în circumscripţia electorală judeţeană nr. 34 Sibiu, precum şi a sumelor acordate cu titlu de cheltuieli electorale şi a celor avansate cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii formulate, petenta a invocat, în esenţă, modalitatea superficială de cercetare şi de redactare a ordonanţei de clasare, modalitate din care rezultă că făptuitoarele au continuat activitatea infracţională, se sustrag de la urmărirea penală şi au influenţat alţi participanţi la săvârşirea faptelor, Ministerul Public fiind deja în culpă procesuală.

Urmare a plângerii formulate la 15.01.2025 s-a format dosarul penal nr. x/2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare, fără efectuarea niciunui act de cercetare în cauză, raportat la faptele menţionate în cuprinsul plângerii şi la materialul probant existent în dosarele nr. x/2024 şi nr. y/2024

În opinia petentei, aspectele invocate atât în cuprinsul acţiunilor de pe rolul instanţelor de judecată, cât şi a plângerii penale formulate vizează fraudele înregistrate în procesul electoral, pe care le apreciază ca fiind cele mai mari înregistrate după Revoluţia Română din decembrie 1989.

În opinia petentei, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia avea obligaţia începerii urmăririi penale in rem măcar cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ordonanţa de respingere a plângerii fiind neîntemeiată.

Analizând plângerea formulată, în baza actelor dosarului, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în cauza penală care a făcut obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi în prezenta cauză s-a apreciat că nu există elemente care să poată conduce la admiterea plângerii potrivit art. 341 alin. (6) lit. b) C. proc. pen.

Pentru a ajunge la această concluzie, s-a avut în vedere că plângerea penală formulată de petenta A., prin apărător ales, are ca obiect modalitatea în care numitele E. (judecător în cadrul Tribunalului Sibiu) şi C. (procuror în cadrul Parchetului pe lângă Tribunalul Sibiu) şi-au exercitat atribuţiile de serviciu în soluţionarea cauzelor care au făcut obiectul dosarelor nr. x/2024 şi nr. y/2024, aflate pe rolul Tribunalului Sibiu, şi în care s-au pronunţat soluţii de declinare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

În acord cu procurorul de caz, s-a reţinut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că la data de 01.11.2024 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, recursul formulat de A. (petenta din prezenta cauză), împotriva Deciziei nr. 158D/30.10.2024 a Biroului Electoral Central, cu privire la soluţionarea contestaţiei împotriva procesului-verbal nr. x/25.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu.

Recursul a fost trimis pe cale administrativă Curţii de Apel Bucureşti, unde a fost înregistrat în dosarul cu nr. x/2024 (rezoluţia din 01.11.2024 a ICCJ - SCAF).

Prin sentinţa civilă nr. 9/2024 pronunţată la 05.11.2024 în dosarul nr. x/2024, al Curţii de Apel Bucureşti, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu. Prin sentinţa civilă nr. 897/2024 pronunţată la 14.11.2024 în dosarul nr. x/2024 al Tribunalului Sibiu, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - SCAF. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, cu consecinţa înaintării dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea stabilirii competenţei materiale a instanţei care va soluţiona cauza. În dosarul nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti (Contestaţii Electorale), la data de 05.11.2024, A. (petenta din prezenta cauză), în contradictoriu cu Biroul electoral Central şi cu Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu, a formulat o cerere prin care a solicitat suspendarea procesului-verbal nr. x din 25.10.2024. În acest dosar, prin sentinţa civilă nr. 69/2024 pronunţată la 07.11.2024 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale cu consecinţa declinării cauzei la Tribunalul Sibiu. De asemenea, după înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Sibiu, prin sentinţa civilă nr. 904/2024, pronunţată la 15.11.2024 în acelaşi dosar, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a secţiei I-a civilă cu consecinţa declinării cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă şi contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceluiaşi tribunal.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că, magistratul judecător, la soluţionarea excepţiilor de necompetenţă materială a instanţei invocate în dosarele nr. x/2024 şi nr. y/2024 a avut în vedere prevederile legale care reglementează în această materie, soluţiile pronunţate la datele de 14.11.2024 şi 07.11.2024 fiind avute în vedere şi concluziile procurorului de şedinţă.

Prin urmare, s-a apreciat că susţinerile petentei în sensul că atât preşedintele completului care a pronunţat soluţiile de declinare, cât şi procurorul de şedinţă care a pus concluzii în acelaşi sens în cele două cauze, şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu abuziv, iar faptele lor ar fi contribuit la fraudarea procesului electoral, sunt vădit nefondate.

Pentru a ajunge la această concluzie, s-a avut în vedere că, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 303/2004, în vigoare în data săvârşirii pretinselor fapte, judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi. De asemenea, judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, În conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Cu privire la activitatea procurorilor, potrivit art. 3 din Legea nr. 303/2004, în vigoare la data săvârşirii pretinselor fapte, aceasta se desfăşoară în baza principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, procurorii fiind independenţi în dispunerea soluţiilor, care pot fi desfiinţate numai în cadrul exercitării căilor de atac, prevăzute în mod expres de dispoziţiile art. 336-340 din C. proc. pen.

Astfel, activitatea magistratului este una de apreciere a probelor şi de interpretare a faptelor şi a dispoziţiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei soluţii implică un raţionament în favoarea sau în detrimentul uneia dintre părţi, ceea ce nu înseamnă angajarea de plano a răspunderii penale a magistratului ca urmare a plângerii penale a părţii nemulţumite. Totodată, prin procesarea judiciară a unei plângeri penale nu pot fi cenzurate soluţiile, măsurile, dispuse de magistraţi în cauzele instrumentate de ei, indiferent care ar fi natura lor. Cenzurarea unei soluţii dispuse de aceştia se poate realiza, după cum s-a arătat mai sus, numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. În caz contrar, se încalcă principiul independenţei autorităţii judecătoreşti.

În lipsa oricăror dovezi sau indicii de interferenţă exterioară actului de decizie propriu-zis, un procuror (în cursul unei anchete penale) nu poate să facă aprecieri în legătură cu justeţea raţionamentelor juridice ori a concluziilor formulate de un magistrat, în deciziile lui.

În plus, s-a apreciat că plângerea petentei vizează nemulţumirile acesteia cu privire la desfăşurarea procesului electoral, procedură care nu are o legătură directă cu procedura în care cei doi magistraţi au interacţionat cu cauzele civile care au făcut obiectul dosarelor nr. x/2024 şi nr. y/2024, procedură care a avut ca finalitate învestirea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii instanţei competente pentru soluţionarea pe fond a cauzelor.

În aceste condiţii, s-a apreciat că soluţia procurorului apare legală şi temeinică, urmând a fi menţinută.

Pentru aceste motive, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea formulată de petenta A., împotriva soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa din data de 15.04.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2025, confirmată prin Ordonanţa din data de 27.05.2025 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2025, ca fiind nefondată.

Împotriva încheierii nr. 49 din data de 02 iulie 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, a formulat contestaţie petenta A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 08 august 2025, sub dosar nr. x/2025, dosarul fiind repartizat aleatoriu Completului C2 - 2 Judecători C.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii de atac, invocată din oficiu, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie, statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că a fost învestit cu soluţionarea contestaţiei exercitate de petenta A. împotriva încheierii nr. 49 din şedinţa din camera de consiliu din data de 02 iulie 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2025, prin care, în procedura prevăzută de art. 341 din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A., împotriva soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa din data de 15.04.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2025, confirmată prin Ordonanţa din data de 27.05.2025 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2025

Potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (8) raportat la art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunţat soluţia de respingere, ca inadmisibilă, tardivă sau nefondată, a plângerii, este definitivă.

În consecinţă, constatând că petenta A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, în conformitate cu prevederile art. 341 alin. (10) lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia exercitată de aceasta.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga pe contestatoare la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de contestatoarea A. împotriva încheierii penale nr. 49/2025 din data de 02 iulie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2025.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 21 octombrie 2025.