Defendant's cassation appeal inadmissible as time-barred; tax evasion conviction stands with costs.

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 552 din 24.05.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală s-au hotărât următoarele:

I. 1) În baza art. 396 alin. (1) şi alin. (2) rap. la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a fi administrator, fondator sau reprezentant legal al unei societăţi comerciale şi a dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 (cinci) ani, pedeapsă ce se va executa după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a fi administrator, fondator sau reprezentant legal al unei societăţi comerciale şi a dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

2) În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată, faptă prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii pronunţate durata arestării preventive de la data de 24 februarie 2016 până la data de 10 iunie 2016, inclusiv.

În baza art. 397 alin. (1) rap. la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 1357 din C. civ. a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi au obligat, în solidar, inculpaţii şi părţile responsabile civilmente la repararea prejudiciului după cum urmează:

1) A., B. şi C., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 415.987 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

2) A., B. şi C., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 1.460.469 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

3) A., B., C. şi F., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 794.252 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

4) A., B., C. şi F., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 1.061.785 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

5) A., B., C. şi G., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 580.518 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

6) A., B., C. şi G., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 784.100 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

7) A., B., C. şi H., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 300.726 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

8) A., B., C. şi H., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 146.727 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală.

În baza art. 397 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 249 din C. proc. pen. şi art. 11 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând părţii responsabile civilmente D. S.R.L. până la concurenţa sumei de 2.091.483 RON.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. s-a dispus restrângerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 5164/P/2013 din data de 17.02.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor A., B., F., G. şi H., urmând ca măsura asigurătorie să fie menţinută până la concurenţa următoarelor sume:

- în cazul inculpatului A. sechestrul asigurător se menţine până la concurenţa sumei de 5.544.564 RON reprezentând prejudiciul total cauzat bugetului general consolidat ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală;

În baza art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- pe inculpatul A. la plata sumei de 15.500 RON (15.000 RON pentru faza de urmărire penală şi 500 RON pentru faza de cameră preliminară şi judecată).

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, printre alţii, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1010/A din data de 29 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2018 în baza art. 421 pct. 2 lit. a) şi b) din C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi, printre alţii, de către inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 552/F/24.05.2022, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2018, a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând:

În baza art. 397 alin. (1) rap. la art. 25 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. cu referire la art. 1357 din C. civ. s-a menţinut soluţia de admitere a acţiunii civile formulată de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a obligat, în solidar, inculpaţii şi părţile responsabile civilmente la repararea prejudiciului după cum urmează:

1) pe inculpaţii A., B. şi C., la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 415.987 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

2) pe inculpaţii A., B. şi C., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 1.460.469 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

3) pe inculpaţii A., B., C. şi F., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 794.252 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

4) pe inculpaţii A., B., C. şi F., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 1.061.785 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

5) pe inculpaţii A., B., C. şi G., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 580.518 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

6) pe inculpaţii A., B., C. şi G., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 784.100 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

7) pe inculpaţii A., B., C. şi H., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente D. S.R.L., la plata sumei de 300.726 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală;

8) pe inculpaţii A., B., C. şi H., primii doi inculpaţi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente E. S.R.L., la plata sumei de 146.727 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, de la data scadenţei până la plata integrală.

În baza art. 398 rap. la art. 274 alin. (1), (2) şi (3) din C. proc. pen. s-a menţinut dispoziţia de obligare a inculpatului A. la plata cheltuielilor judiciare către stat, respectiv a sumei de 15.500 RON (15.000 RON pentru faza de urmărire penală şi 500 RON pentru faza de cameră preliminară şi judecată), precum şi a sumei de 8.000 RON (7.500 RON pentru faza de urmărire penală şi 500 RON pentru faza de cameră preliminară şi judecată) în cazul inculpatului B., ambii inculpaţi în solidar cu părţile responsabile civilmente D. S.R.L. şi E. S.R.L.

S-a trimis spre rejudecare primei instanţe solicitarea de menţinere a sechestrului asigurător asupra imobilului ce a făcut obiectul sechestrului instituit prin ordonanţa nr. 5164/P/2013 din data de 11.08.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi la care se referă contractul de vânzare-cumpărare autentific at sub nr. x/15.03.2013 la BNP "I.", prin care inculpatul B., în calitate de administrator al S.C. E. S.R.L - CUI x a vândut numitului J. - prin mandatar A., imobilul aparţinând societăţii, situat în Bragadiru, str. x fosta stradă Monumentului nr. 10bis, jud. Ilfov, compus din teren intravilan în suprafaţă de 396 mp şi construcţie P+1E+M edificată pe acesta, în suprafaţă construită la sol de 130 mp, compusă din: parter (2 camere, o baie, o bucătărie, garaj, un hol şi o scară - în suprafaţă totală de 111,49 mp), etaj (4 camere, o baie, scară şi o terasă - în suprafaţă totală de 122,38 mp) şi mansardă (o cameră şi scară - în suprafaţă totală de 117,99 mp) - având nr. cadastral x.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin hotărârii.

Împotriva hotărârii instanţei de apel la data de 30 aprilie 2025 a formulat cerere de recurs în casaţie, inculpatul A., prin poştă, fără a invoca vreunul din cazurile de recurs în casaţie prev. de art. 438 C. proc. pen.

În esenţă, a susţinut că instanţa, pentru îndeplinirea condiţiilor tipicităţii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 241/20005 era obligată să stabilească o cotă parte a prejudiciului cauzat în raport cu toţi inculpaţii şi complicii. De asemenea, a arătat că nu s-a avut în vedere legea penală mai favorabilă care în cazul său era legea penală anterioară. Totodată, a arătat că infracţiunile au fost săvârşite în concurs şi nu în formă continuată cum s-a reţinut.

În final, a solicitat aplicarea disp. prev. de art. 448 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. pentru apărarea drepturilor şi intereselor personale cu privire la dreptul la un proces echitabil.

Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu art. 439 alin. (2) C. proc. pen. a dispus comunicarea cererii de recurs în casaţie formulată de către inculpatul A. cu menţiunea că se pot formula concluzii scrise, în termen de 10 zile, după cum urmează:

- Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la data de 1 iulie 2025;

- părţilor responsabile civilmente S.C. E. S.R.L şi D. S.R.L. la data de 3 iulie 2025.

- persoanei interesate J., părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, inculpatei H., inculpatului B. la data de 8 iulie 2025; inculpatului C. la data de 2 iulie 2025, inculpatului G. la 3 iulie 2025 şi inculpatului F. la data de 22 iulie 2025.

Cu privire la cererea de recurs în casaţie formulată de către inculpatul A., nu au fost depuse concluzii scrise.

Dosarul având ca obiect cererea de recurs în casaţie formulată de către inculpatul A., a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 iulie 2025, stabilindu-se termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 C. proc. pen., la data de 29 octombrie 2025, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului şi întocmirea de către magistratul asistent a raportului asupra cererii de recurs în casaţie.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1010/A din data de 29 mai 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalităţii, pe de o parte şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă şi la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) şi (2) C. proc. pen..:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie."

Din examinarea dispoziţiilor legale anterior enunţate rezultă că recursul în casaţie este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, se examinează îndeplinirea condiţiilor de admitere în principiu a recursului în casaţie, care rezultă din dispoziţiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 şi art. 438 C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casaţie, dacă cererea de recurs în casaţie a fost formulată în termenul prevăzut de lege şi de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conţinutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate şi motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen.. şi dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casaţie.

Se constată că decizia penală nr. 1010/A din data de 29 mai 2023, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2018 a fost pronunţată de instanţă în apel şi poate fi atacată cu recurs în casaţie, neregăsindu-se printre hotărârile enumerate de art. 434 alin. (2) C. proc. pen.

Referitor la termenul de declarare a căii de atac, sunt avute în vedere dispoziţiile art. 435 C. proc. pen.., conform cărora recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

În cauză, inculpatului A. i-a fost comunicată decizia penală nr. 1010/A din data de 29 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2018 la data de 07 iunie 2023, la adresa de domiciliu iar, termenul de declarare a recursului în casaţie, calculat potrivit art. 269 alin. (4) C. proc. pen. (ultima zi a termenului, s-a împlinit la data de 10 iulie 2023 care este într-o zi de sâmbătă), inculpatul formulând cererea de recurs în casaţie la data de 30 aprilie 2025, după expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei menţionate, încălcând astfel dispoziţiile art. 435 C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 268 alin. (1) C. proc. pen.., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen, situaţie incidentă şi în cauză, faţă de considerentele anterior expuse.

Cum formalismul legii procesual penale are caracter de garanţie, egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală şi ca raţiune, satisfacerea imperativului disciplinării activităţii procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul supra citat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului.

Ca atare, neexercitarea în termen a dreptului procesual de a exercita recursul în casaţie conduce la pierderea exerciţiului acestui drept şi impune, în planul soluţiilor ce pot fi dispuse, respingerea ca inadmisibilă a cererii, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 435 C. proc. pen.

Prin Decizia nr. 656/2019 Curtea Constituţională a constatat că declararea, în mod condiţionat, a recursului în casaţie - cale extraordinară de atac -, prin respectarea unui termen de introducere a acestuia, are ca finalitate buna administrare a justiţiei, ocrotirea, pe de o parte, a garanţiilor procesuale ale părţilor, iar, pe de altă parte, a autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive, a securităţii raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive.

Cu alte cuvinte, instituirea unui termen, pentru formularea recursului în casaţie, este in abstracto o măsură rezonabilă pentru impunerea unei rigori şi discipline procesuale, în vederea soluţionării într-un termen rezonabil a procesului penal, şi o garanţie că această cale extraordinară de atac nu va deveni o posibilitate a părţilor interesate de a înlătura, oricând, efectele pe care trebuie să le producă hotărârile judecătoreşti definitive.

Pentru argumentele prezentate, având în vedere că cererea de recurs în casaţie nu a fost formulată cu respectarea termenului prevăzut de lege, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte, urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei nr. 1010/A din data de 29 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2018.

Conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1010/A din data de 29 mai 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2018.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2025.