Withdrawal of appeal against dismissal of contestation regarding judicial costs and procedural abuse fine imposed on repeat petitioner

Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2025

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 10 din 16 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2025, a fost respinsă, ca inadmisibilă în principiu, contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 6 din 19 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2025 al aceleiaşi instanţe, având ca obiect contestaţie la executare (art. 598 din C. proc. pen.), motivat de faptul că deşi contestaţia în anulare este formulată de o persoană îndreptăţită să uziteze de acest remediu procesual - întrucât contestatorul A. a fost parte în dosarul vizat de calea extraordinară de atac (nr. 51/45/2025), având calitatea procesuală impusă de legiuitor prin dispoziţiile art. 427 alin. (1) din C. proc. pen. -, cererea acestuia nu priveşte o hotărâre definitivă prin care să fi fost soluţionat fondul unei acţiuni penale sau al unei acţiuni civile exercitate în cadrul procesului penal, iar, în sprijinul solicitării sale, contestatorul condamnat nu a invocat dovezi aflate deja la dosar şi nici nu a depus probe noi, care să susţină temeinicia pretinsei neregularităţi procedurale, prin care acesta consideră că a fost vătămat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat cerere de revizuire contestatorul.

Prin sentinţa penală nr. 14 din 04 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2025, s-a luat act de retragerea cererii de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10 din 16.04.2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2025.

Împotriva acestei hotărâri, condamnatul A. a formulat contestaţie la executare.

Prin sentinţa penală nr. 23 din data de 29 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 597 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c), teza I din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de condamnatul A., aflat în Penitenciarul Iaşi, cu privire la sentinţa penală nr. 14 din 04 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi.

În esenţă, s-a reţinut că A. a criticat obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500 RON, dispusă prin sentinţa penală nr. 14 din 04.06.2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2025.

Faţă de motivul invocat de către persoana condamnată, curtea a constatat că cererea care formează obiectul prezentei cauze este inadmisibilă, în condiţiile în care nemulţumirea condamnatului A. în ceea ce priveşte obligarea la plata cheltuielilor judiciare nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 598 din C. proc. pen., deoarece aspectele invocate de persoana condamnată nu constituie o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, pentru a fi incident cazul prev. de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., ci aspecte stabilite definitiv de instanţa de fond şi care nu au intervenit în cursul executării pedepsei.

Cât priveşte susţinerile condamnatului A. privind scutirea de la plata cheltuielilor judiciare având în vedere calitatea sa de persoană privată de libertate, curtea a subliniat faptul că nu există niciun temei legal care să permită scutirea de la plata cheltuielilor judiciare a persoanelor aflate în stare de detenţie, conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., acestei categorii de persoane revenindu-i aceeaşi obligaţie ca oricărei alte persoane care se adresează cu o cerere justiţiei ca, în situaţia în care cererea îi este respinsă, să suporte cheltuielile judiciare efectuate de stat pentru desfăşurarea procesului penal generat de cererea formulată.

În acest sens s-a reţinut că obligaţia suportării acestor cheltuieli are ca fundament culpa procesuală a persoanei care a formulat cererea ce s-a stabilit a fi nefondată/inadmisibilă/tardivă. Articolul precitat nu prevede nicio excepţie de la plata acestor cheltuieli cu referire la situaţia materială a persoanei ce urmează să suporte cheltuielile judiciare.

Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Iaşi a constatat existenţa unei multitudini de cereri repetate formulate de condamnatul A. cu privire la acest aspect al suportării cheltuielilor judiciare, înregistrate pe rolul instanţei, parte dintre ele soluţionate definitiv, potrivit evidenţei Ecris fiind vorba despre un număr de 26 de astfel de cereri intitulate contestaţii la executare, revizuiri, contestaţii în anulare, formulate doar pe parcursul anului 2025 până la acest moment, în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti fiind prezentate motivări clare şi lămuritoare cu privire la acest aspect, toate aceste hotărâri fiindu-i comunicate la locul de deţinere, având astfel cunoştinţă despre dezlegarea dată problemei sale juridice. Toate acestea însă nu l-au determinat pe condamnatul A. să-şi revizuiască comportamentul, ci a continuat formularea unor astfel de cereri fictive care, la rândul lor generează cheltuieli judiciare. Practic, condamnatul A., prin comportamentul său, cu bună ştiinţă, generează dosare penale, ştiind că va fi obligat la plata de cheltuieli judiciare conform legii, pe care apoi le critică.

Astfel, comportamentul condamnatului, care include şi formularea cererii din cauza de faţă, a fost apreciat de curte ca reprezentând un abuz de drept procesual, acesta exercitând cu rea-credinţă calea de atac împotriva sentinţei penale nr. 14/04.06.2025, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2025, sens în care s-a reţinut în sarcina acestuia abaterea judiciară prev. de art. 283 alin. (4) lit. n) din C. proc. pen., cu consecinţa aplicării amenzii judiciare în cuantum de 3.000 RON.

Nemulţumit de soluţie, persoana condamată A. a formulat contestaţie împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 29 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 08 august 2025 sub nr. x/2025.

Pentru termenul de judecată acordat în cauză, la data de 16 octombrie 2025, persoana condamnată A. a înaintat la dosar solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, învederând şi că nu susţine cererea pe care nu a formulat-o.

Examinând cauza raportat la declaraţia de retregere a contestaţiei formulată de persoana condamnată A., Înalta Curte constată următoarele:

Conform prevederilor art. 4251 alin. (3) din C. proc. pen., contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, la instanţa care a pronunţat hotărârea care se atacă şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare, dispoziţiile art. 415 aplicându-se în mod corespunzător.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (1) din C. proc. pen., la care fac trimitere prevederile art. 4251 alin. (3) din C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

Pentru termenul de judecată din data de 16 octombrie 2025 persoana condamnată A. a transmis la dosar o declaraţie de retragere a căii de atac promovate, învedeând că nu şi-o însuşeşte, solicitând, totodată şi judecarea cauzei în lipsă.

La acelaşi termen, atât apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta, cât şi reprezentantul Ministerului Public, având, pe rând, cuvântul, au solicitat să se ia act de manifestarea de voinţă a persoanei condamnate în sensul retragerii căii de atac exercitate în cauză.

Având în vedere manifestarea de voinţă a contestatorului A., aflat în stare de detenţie, privind retragerea contestaţiei formulate, Înalta Curte va da eficienţă principiului dreptului părţii de a dispune asupra cererii formulate, principiu instituit expres în materia dreptului procesual penal, şi va lua act de retragerea contestaţiei formulată de persoana condamnată A. împotriva împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 29 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe contestatorul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 377 RON se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 29 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană condamnată A., în cuantum de 377 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 octombrie 2025.