Constitutional unconstitutionality exception regarding non-suspension of criminal trial: refusal of referral for lack of link to case outcome and time-barred appeal

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2025

Deliberând asupra recursului declarat de recurentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2025, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 18 iunie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 29 alin. (5) rap. la art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A., prin care a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen. şi a fost obligat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că, prin plângerea înregistrată la data de 09.05.2025 la Curtea de Apel Piteşti, sub numărul de dosar x/2025, petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A., în baza art. 336, art. 340 din C. proc. pen., art. 126 Constituţie şi art. 6 CEDO, a formulat plângere/contestaţie împotriva ordonanţei nr. 18/II/2/2025 din 05.05.2025 emise de Procurorul General al B., prin care a solicitat anularea ordonanţei, ca nelegală şi netemeinică, cu declinarea plângerilor formulate de către petenţii Ministerul de Justiţie şi C. S.R.L. către instanţa competentă raportat la art. 651 C. proc. civ., Judecătoria Piteşti şi delegarea unui magistrat raportat la art. 56 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii 188/2000 cu suspendarea urmăririi penale din dosarul nr. x/2024 până la soluţionarea prezentei contestaţii.

La data de 10.06.2025, petentul, BEJ A. prin executor judecătoresc A., a formulat o cerere prin care a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen. având în vedere că se încalcă art. 21, 24, 126 din Constituţia României şi art. 6 din CEDO.

Referitor la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, din interpretarea prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, rezultă că instanţa de contencios constituţional poate fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în faţa instanţei judecătoreşti, dacă se constată îndeplinite, cumulativ, mai multe condiţii: ca excepţia de neconstituţionalitate să se refere la neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, asupra excepţiei să nu se fi pronunţat Curtea Constituţională printr-o decizie anterioară, prin constatarea acesteia ca fiind neconstituţională, normele a căror neconstituţionalitate a fost invocată să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Fiind expresia cerinţei pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, "legătura cu soluţionarea cauzei" poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităţilor speţei, prin evaluarea atât a "aplicabilităţii textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi a necesităţii invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate" (mutatis mutandis, Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 916/16 decembrie 2014).

S-a apreciat că încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale are valenţele unui act procedural, prin care sunt definite limitele învestirii autorităţii de jurisdicţie constituţională. În întocmirea unui astfel de act procedural, instanţa de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia are, potrivit legii, nu doar competenţa, ci şi responsabilitatea corelativă de a cenzura eventualele susţineri ale autorului excepţiei şi, în mod subsecvent, de a fixa limitele sesizării autorităţii de jurisdicţie constituţională, în strictă conformitate cu dispoziţiile legii pertinente, dar şi cu specificul cauzei.

În coordonatele prezentate, raportându-se la particularităţile cauzei, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen., potrivit cărora "ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu suspendă judecarea cauzei", a fost invocată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. în cursul judecării dosarului nr. x/2023 având ca obiect plângere împotriva ordonanţei dispuse de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanţei procurorului de caz dispusă în dosarul de urmărire penală nr. 112/98/P/2024, formulată în baza art. 340 din C. proc. pen.

Curtea a constatat că deşi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. respectă cerinţele de admisibilitate privind calitatea autorului excepţiei de a fi parte într-un proces în curs, aflarea în vigoare a dispoziţiei legale criticate şi inexistenţa unei decizii prin care Curtea Constituţională să fi sancţionat anterior acel text de lege, nu îndeplineşte şi condiţia vizând "legătura" normei contestate cu soluţia ce ar putea fi dată în cauză.

Pentru argumentele prezentate, notând şi că scopul invocării excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi doar acela de a supune formal jurisdicţiei constituţionale orice dispoziţie legală care reglementează măsuri sau activităţi procesuale, ci de a împiedica o judecată şi pronunţarea unei soluţii întemeiate pe o dispoziţie neconstituţională, Curtea a constatat că remediul procesual al excepţiei de neconstituţionalitate nu a fost folosit de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. în concordanţă cu finalitatea sa, respectiv armonizarea normelor criticate cu legea fundamentală, motiv pentru care cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen. a fost respinsă, inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs BEJ A. prin executor judecătoresc A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi admiterea cererii şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen., fiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de Legea nr. 47/1992. A mai precizat că instanţa nu a afişat soluţia cu privire la excepţia ridicată şi a calculat termenul de 48 de ore începând cu data de 26 iunie 2025, dată la care a primit prin poştă încheierea recurată. Au fost invocate dispoziţiile art. 29 alin. (1), (2), (3) şi (5) din Legea nr. 47/1992, art. 21, art. 24, art. 126 alin. (1), (6), art. 126 şi art. 128 din Constituţie şi art. 6 CEDO.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, sub nr. x/2025/a2.

Examinând cu prioritate excepţia tardivităţii declarării căii de atac a recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

La data de 18 iunie 2025, Curtea de Apel Piteşti a pronunţat încheierea ce face obiectul prezentei căi de atac.

La data de 27 iunie 2025, BEJ A. prin executor judecătoresc A. a formulat recurs împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 prin care a fost respinsă cererea formulată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A., prin care a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen., cererea fiind transmisă prin poşta electronică, la data de 27 iunie 2025 .

În contextul acestor elemente factuale, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României poate fi atacată la instanţa imediat superioară în termen de 48 de ore de la pronunţare.

În lipsa unor dispoziţii exprese şi derogatorii, termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, se calculează conform art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., normă procesual penală cu caracter general.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.:

"(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte."

În raport de aceste dispoziţii exprese, Înalta Curte constată că recursul formulat de BEJ A. prin executor judecătoresc A. este tardiv, calea de atac fiind declarată la data de 27 iunie 2025, după expirarea termenului de 48 de ore de la data pronunţării încheierii din data de 18 iunie 2025, a Curţii de Apel Piteşti.

Prin urmare, exercitarea recursului după expirarea celor 48 de ore de la pronunţarea hotărârii atacate atrage, în speţă, incidenţa dispoziţiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora, atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

Pe cale de consecinţă, constatând întemeiată excepţia tardivităţii recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2025.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurentul BEJ A. prin EXECUTOR JUDECĂTORESC A. împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2025.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2025.