Inadmissible cassation appeal for untimely filing and res judicata bar after prior rejection

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 211 din 2.08.2023, pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. in condiţiile art. 44 alin. (1) C. pen.

Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş.

Prin decizia penală nr. 644/A din data de 11 iulie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe Lângă Judecătoria Curtea de Argeş, împotriva sentinţei penale nr. 211 din data de 02 august 2023 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. x/2022, intimat-inculpat fiind A..

S-a desfiinţat, în parte sentinţa, în sensul că s-a înlăturat soluţia de achitare a inculpatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 44 alin. (1) C. pen., precum şi dispoziţia potrivit cu care, în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul disp. art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.. raportat la art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în condiţii privative de libertate, conform dispoziţiilor prevăzute de art. 60 din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi (i) şi alin. (3) C. pen., s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea impune obligativitatea deţinerii permisului de conducere, pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă ce se execută potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi (i) şi alin. (3) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi care au fost interzise cu titlu de pedeapsă complementară, pedeapsă ce se execută potrivit disp. art. 65 alin. (3) C. pen.

S-au menţinut în rest dispoziţiile sentinţei care nu contravin deciziei.

Împotriva deciziei penale nr. 644/A din 11.07.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a formulat recurs în casaţie inculpatul A. la data de 25.07.2024.

Prin încheierea nr. 728/RC din 19 noiembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 644/A din data de 11 iulie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze de minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

Ulterior, la data de 21.07.2025, împotriva deciziei penale nr. 644/A din data de 11 iulie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a formulat recurs în casaţie inculpatul A..

Prin cererea formulată de inculpat nu a fost indicat drept temei pe care se întemeiază calea de atac niciunul din cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În cuprinsul motivelor de recurs în casaţie, inculpatul a arătat, în esenţă, că a fost condamnat pentru o faptă pe care nu a săvârşit-o, fiind nevinovat.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, în conformitate cu prevederile art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată, prioritar, că cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul inculpat A. nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., aceasta fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Potrivit dispoziţiilor art. 435 din C. proc. pen., "Recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel".

În acest sens, magistratul asistent raportor reţine că din actele dosarului rezultă că decizia instanţei de apel a fost comunicată inculpatului A. la data de 18.07.2024.

Termenul de declarare a recursului în casaţie, prev. de art. 435 din C. proc. pen., s-a împlinit la data de 19.08.2024 pentru inculpatul A.. Or, prezenta cerere de recurs în casaţie a fost introdusă la data de 21.07.2025, cu depăşirea cu mult a termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanţei de apel.

Un alt aspect care conduce la inadmisibilitatea căii de atac priveşte faptul că recurentul inculpat a mai formulat un recurs în casaţie împotriva aceleiaşi decizii penale, fiind respins prin decizia penală nr. 728/RC din 19.11.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 438 alin. (3) C. proc. pen., potrivit cărora în cazul în care cererea de recurs în casaţie a fost respinsă, partea care a declarat recursul în casaţie nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiaşi hotărâri, indiferent de motivul invocat.

În consecinţă, cererea de recurs în casaţie formulată de recurent nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen., în cauză fiind, totodată, incidente şi dispoziţiile art. 438 alin. (3) din C. proc. pen.

Constatarea anterioară face inutilă analiza celorlalte condiţii de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A..

Pentru aceste considerente, constatând că cererea de recurs în casaţie nu este formulată în termenul prevăzut de lege, fiind incidente şi dispoziţiile art. 438 alin. (3) din C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 644/A din data de 11 iulie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul- inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 644/A din data de 11 iulie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2025.