Validity of electronic service without explicit consent and timeliness of hierarchical appeal against criminal dismissal

Şedinţa publică din data de 22 decembrie 2025

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 22.08.2025, în baza art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., petenta A. a atacat ordonanţa de clasare nr. x din data de 13.02.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi ordonanţa nr. 106/II/2/2025 din data de 19 august 2025 a procurorului-şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţelor atacate şi trimiterea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de făptuitorii B., C., D. şi E., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

În fapt, a arătat că a sesizat organele de urmărire penală cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, săvârşite, în opinia sa, cu ocazia soluţionării cererilor ce au făcut obiectul dosarelor nr. x/2017 şi y/2017

A arătat că prin ordonanţa nr. x din data de 13.02.2024, procurorul a clasat cauza, apreciind în mod eronat că faptele sesizate nu există, în condiţiile în care din conţinutul ordonanţei rezultă că acesta nu a administrat nicio probă şi s-a raportat doar la înscrisurile depuse de petentă, fără a face niciun alt demers.

Cu alte cuvinte, a apreciat că în cauză a fost efectuată o anchetă superficială cu nesocotirea art. 8 şi art. 306 alin. (1) din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte ordonanţa nr. 106/II/2/2025 a procurorului-şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a arătat că acesta a respins plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare, ca tardivă, în condiţiile în care ordonanţa nu i-a fost comunicată în mod legal.

Astfel, evidenţiat că în cauză procedura de comunicare s-a realizat prin e-mail, la adresa x@x.ro, deşi petenta nu a solicitat şi nu şi-a exprimat acordul expres în acest sens, fiind încălcate dispoziţiile art. 257 coroborate cu dispoziţiile art. 264 din C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 25.08.2025 şi repartizată aleatoriu Completului C13 C. pen., cu termen de judecată la data de 17.09.2025.

La termenele de judecată din data de 17.09.2025 şi 15.10.2025, s-a dispus amânarea judecării cauzei, faţă de împrejurarea că procurorul nu a participat la soluţionarea dosarului, nefiind o cauză care să justifice urgenţa, având în vedere Hotărârea nr. 2 adoptată în Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La termenul de judecată din data de 26.11.2025, Judecătorul de cameră preliminară a acordat cuvântul în dezbateri, susţinerile petentei şi ale reprezentantului Ministerului Public fiind redate în încheierea iniţială de amânare a pronunţării din aceeaşi dată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară constată următoarele:

La data de 07.01.2022, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, plângerea formulată de A. împotriva judecătorilor B., C., D. şi E., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, cu ocazia judecării cererilor formulate de petentă prin sentinţa civilă nr. 13199/21.12.2017 şi decizia civilă nr. 96/10.10.2018.

La data de 11.03.2022, petenta a precizat, în scris, că înţelege să îşi completeze plângerea iniţială prin formularea unei sesizări penale împotriva judecătorilor F., G. şi H..

În cauză, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanţa nr. x din 13 februarie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., şi neglijenţă în serviciu prev. de art. 298 din C. pen.

În motivarea ordonanţei, s-a reţinut, în esenţă, că în cadrul plângerii formulate, petenta a expus litigiul cu fostul ei client, I., pentru neplata onorariului de avocat datorat conform contractului de asistenţă juridică din 12.12.2008, motiv pentru care în anul 2012 a iniţiat executarea silită în dosarul de executare nr. 3461/ex/2012 al BEJA J. şi K.. La al doilea termen de licitaţie însă (din 07.09.2017), executorul judecătoresc a refuzat continuarea executării silite motivat de îndoiala ce plana asupra capacităţii de folosinţă a debitoarei raportat la o decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul a reţinut că petenta a exprimat pe larg în cadrul plângerii pretenţiile sale, procedurile, argumentele juridice şi susţinerile potrivit cărora judecătorii au pronunţat hotărâri judecătoreşti nelegale şi netemeinice, însă toate acestea nu evidenţiază probe, date sau indicii cu privire la comiterea unei infracţiuni de către un magistrat.

În ceea ce priveşte mijloacele de probă, procurorul a arătat că la dosar au fost depuse de petentă sau solicitate, ca urmare a adreselor emise de parchet, hotărârile judecătoreşti ce au fost criticate, copii din dosarul de executare silită şi acte emise sau înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş (certificatul constatator nr. x, adresa nr. x/17.07.2008 către I., adresa nr. x/18.09.2017 către A., adresa nr. x/20.09.2017 către Biroul Executorilor Judecătoreşti J. şi K., adresa din 17.04.2018 cu referire la dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Timişoara, înscrisurile aferente înscrierii din oficiu nr. x/01.09.2017 în registrul comerţului a Deciziei ÎCCJ nr. 2083/12.12.2006 şi cererile de înscriere de menţiuni formulate ulterior acestei date).

Astfel, a reţinut că din conţinutul acestora nu rezultă probe, date sau indicii că judecătorii reclamaţi de petentă ar fi comis vreo infracţiune, în general, sau infracţiunile de abuz în serviciu ori neglijenţă în serviciu, în special.

În esenţă, procurorul a arătat că un magistrat nu poate constitui obiectul unei anchete penale pentru raţionamentul logico-juridic pe care s-a bazat în soluţionarea unei cauze, ci răspunderea sa va fi antrenată strict atunci când există indicii temeinice că a săvârşit o infracţiune în legătură cu speţa pe care a fost chemat să o soluţioneze. Eventualele erori apărute în procesul de interpretare şi aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuţiilor de serviciu în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, aceasta fiind, de altfel, şi justificarea existenţei lor.

În argumentaţia prezentată, procurorul a făcut trimitere la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, apreciind că faptele pentru care s-a început urmărirea penală nu există, a dispus clasarea cauzei.

Împotriva acestei soluţii, petenta A. a formulat plângere pe cale ierarhică, care a fost respinsă, ca tardivă, prin ordonanţa nr. 106/II/2/2025 din 19 august 2025 a procurorului-şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu motivarea că ordonanţa de clasare a fost comunicată în copie la data de 19 februarie 2024, pe cale electronică la adresa x@x.ro, iar plângerea a fost formulată la data de 30 iulie 2025, nefiind respectat termenul de 20 de zile prevăzut de art. 339 alin. (4) din C. proc. pen.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază ca fiind fondată plângerea formulată în raport de următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 339 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul soluţiilor de clasare, plângerea la procurorul ierarhic superior se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

În speţă, prin ordonanţa nr. 106/II/2/2025 din 19 august 2025, procurorul-şef a respins, ca tardivă, plângerea formulată potrivit art. 339 din C. proc. pen., reţinând că petentei i-a fost comunicată copia ordonanţei de clasare la data de 19 februarie 2024, pe cale electronică, la adresa x@x.ro, iar plângerea a fost formulată cu depăşirea termenului de 20 de zile prevăzut de lege.

Analizând actele dosarului, Judecătorul de cameră preliminară constată că, într-adevăr, petentei A. i-a fost comunicată ordonanţa de clasare la data de 19 februarie 2024, pe cale electronică, la adresa indicată de procuror, însă această comunicare nu este una valabilă având în vedere dispoziţiile art. 257 alin. (5) din C. proc. pen., în conformitate cu care citarea se poate realiza şi prin intermediul poştei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronică, cu acordul persoanei citate, dispoziţii ce sunt aplicabile şi în cazul comunicării celorlalte acte, potrivit art. 264 din acelaşi cod.

În aceste condiţii, Judecătorul de cameră preliminară apreciază că, în mod greşit, procurorul şef de secţie a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petentă, din moment ce din actele dosarului nu rezultă că aceasta ar fi solicitat comunicarea actelor pe cale electronică.

Astfel, sesizarea iniţială a fost depusă la parchet în original, iar nu prin poştă electronică, şi chiar dacă în antetul înscrisurilor înaintate de petentă la dosar este indicată adresa de e-mail x@x.ro, la care procurorul a făcut comunicarea, acest lucru nu semnifică un acord al petentei în sensul art. 257 alin. (5) din C. proc. pen., câtă vreme nu a solicitat în mod expres acest lucru.

Într-adevăr, petenta A. a indicat în conţinutul cererii înregistrate la data de 20.02.2023 mai multe adrese de e-mail, printre care se află şi cea pe care a fost comunicată ordonanţa de clasare, însă într-un alt scop, respectiv în vederea contactării avocaţilor pentru a-şi exercita dreptul de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală ce se va efectua în cauză, şi nu pentru a i se comunica soluţia adoptată în cauză.

Cu alte cuvinte, în lipsa unui acord expres al petentei ca actele de procedură să îi fie comunicate prin poştă electronică, inclusiv a soluţiei adoptate în cauză, în mod greşit procurorul şef de secţie a respins, ca tardivă, plângerea formulată de aceasta împotriva ordonanţei de clasare raportându-se la comunicarea transmisă prin e-mail.

În acest context, Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte subliniază că în conformitate cu prevederile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., plângerea împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, se adresează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă doar după respingerea plângerii formulate conform art. 339 din C. proc. pen.. Cu alte cuvinte, controlul exercitat de către procurorul ierarhic superior în temeiul dispoziţiilor procedurale anterior menţionate constituie o procedură obligatorie prealabilă instituită de lege pentru exercitarea plângerii în condiţiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

În cauză, însă, având în vedere soluţia greşită de respingere, ca tardivă, a plângerii formulate potrivit art. 339 din C. proc. pen., nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită această condiţie de procedibilitate, câtă vreme procurorul ierarhic superior nu a procedat la o analiză pe fond a plângerii.

Pentru motivele expuse mai sus, Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dispune admiterea plângerii formulate de petenta A..

Va constata ca fiind în termen plângerea formulată de petenta mai sus menţionată la procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva ordonanţei de clasare nr. x din data de 13 februarie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală.

Va trimite cauza la procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării plângerii pe fond.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite plângerea formulată de petenta A..

Constată ca fiind în termen plângerea formulată de petenta mai sus menţionată la procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva ordonanţei de clasare nr. x din data de 13 februarie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală.

Trimite cauza la procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării plângerii.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 22 decembrie 2025.