Request to transfer criminal case rejected for lack of reasonable collective suspicion regarding judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 03 decembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 2 octombrie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la o instanţă de acelaşi grad, în apropierea judeţului Argeş, respectiv la Curtea de Apel Bucureşti.

În susţinerea cererii, petentul a arătat că, anterior, dosarul nr. x/2021 a mai fost judecat de către Curtea de Apel Piteşti, fiind dispusă o soluţie de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanţa de fond - Judecătoria Topoloveni, prin decizia 333/10.04.2024. Având în vedere considerentele care au stat la baza soluţiei de trimitere a cauzei spre rejudecare, petentul a susţinut că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei ar fi afectată.

Totodată, petentul a arătat că rechizitoriul în baza căruia a fost trimis în judecată ar cuprinde motive neîntemeiate şi nesusţinute de niciun mijloc de probă, aspecte care nu ar fi fost analizate de Curtea de Apel Piteşti.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Piteşti.

Prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Piteşti, în conformitate cu art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., s-a arătat că simplele afirmaţii formulate de petent nu sunt de natură a conduce la concluzia existenţei unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată în vreun fel.

Deopotrivă, s-a precizat că, la nivelul secţiei penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti există condiţii optime pentru înfăptuirea dezideratului asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi respectării dreptului la un proces echitabil. Astfel, s-a arătat că judecata a avut loc în condiţii optime, fără a se aduce atingere, în vreun mod, obiectivităţii şi imparţialităţii completului investit cu soluţionarea dosarului x/2021

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a data de 02.10.2025, sub dosar nr. x/2025.

La primul termen de judecată din data de 22 octombrie 2025, cauza a fost amânată ca urmare a admiterii cererii formulate de petent în vederea angajării unui avocat ales şi pentru pregătirea apărării, fiind stabilit termen pentru dezbaterea cererii de strămutare, la data de 3 decembrie 2025, când Înalta Curte a luat concluziile participanţilor prezenţi, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea constituie un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

În schimb, suspiciunea individuală vizează un anumit judecător sau mai mulţi judecători, iar motivele pot fi identice sau diferite în privinţa fiecăruia. În această ipoteză, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul constă în înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Prin urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, instanţa verifică dacă există o suspiciune rezonabilă colectivă, în sensul afectării imparţialităţii întregii instanţe din cauza împrejurărilor cauzei sau a calităţii părţilor.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Analizând împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni de natură a pune sub semnul îndoielii desfăşurarea procesului cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale în faţa Curţii de Apel Piteşti, nefiind identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

În cauză, niciuna dintre cerinţele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. nu este îndeplinită, neputându-se reţine împrejurări care să conducă la existenţa unei îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii şi obiectivităţii întregului corp de magistraţi din cadrul instanţei.

Susţinerile formulate de petent, potrivit cărora la nivelul instanţei sesizate s-ar constata existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, ca urmare a soluţiei anterioare de trimitere a cauzei spre rejudecare, nu sunt însoţite de probe ori indicii concrete care să justifice o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a instanţei în ansamblul său.

Faptul că, printr-o hotărâre anterioară, instanţa de apel a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, nu este de natură, prin el însuşi, să afecteze imparţialitatea judecătorilor instanţei învestite ulterior cu soluţionarea cauzei şi nici să creeze aparenţa unei lipse de obiectivitate, întrucât exercitarea controlului judiciar reprezintă o atribuţie legală a instanţei, realizată în cadrul competenţelor prevăzute de lege.

Susţinerile petentului referitoare la pretinsa netemeinicie a rechizitoriului şi la modul de analiză a probatoriului de către instanţă privesc fondul cauzei şi nu pot constitui temei pentru strămutare.

Aprecierea caracterului echitabil al unei proceduri judiciare nu poate fi realizată exclusiv prin raportare la percepţiile subiective ale părţii, ci impune analiza existenţei unor fapte obiective şi verificabile, care să genereze îndoieli rezonabile privind imparţialitatea instanţei. Or, în cauză, cererea de strămutare se întemeiază pe afirmaţii generale şi nemulţumiri faţă de soluţiile pronunţate anterior, fără a fi indicate împrejurări concrete care să depăşească cadrul normal al exercitării actului de justiţie.

În ceea ce priveşte calitatea părţilor, petentul nu a indicat motive concrete din care să rezulte că aceasta ar putea afecta imparţialitatea instanţei, în sensul art. 71 din C. proc. pen.

De asemenea, nu au fost invocate şi nici nu rezultă din actele dosarului împrejurări care să contureze existenţa unui pericol de tulburare a ordinii publice, în accepţiunea textului legal menţionat.

În aceste condiţii, nu se poate reţine că, la nivelul Curţii de Apel Piteşti, nu ar exista condiţii pentru respectarea garanţiilor inerente unui proces echitabil.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 decembrie 2025.