Criminal venue transfer justified by reasonable suspicion of impartiality due to victim’s role as presiding judge of subordinate court

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11 noiembrie 2025 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petentul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov la o altă curte de apel învecinată.

În susţinerea cererii de strămutare formulate a arătat că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Braşov este afectată datorită calităţii părţilor, având în vedere că persoana vătămată, B., îndeplineşte funcţia de judecător şi preşedinte de instanţă în cadrul Tribunalului Braşov.

În acest sens, a anexat fişe de pe portalul Tribunalului Braşov prin care au fost soluţionate diverse incidente procedurale (abţineri, recuzări, inclusiv înaintarea cauzei către Curtea de Apel Braşov, având în vedere imposibilitatea constituirii unui complet colegial), precum şi organigrama Tribunalului Braşov.

La data de 26.11.2025, petentul a transmis la dosar note scrise în susţinerea cererii de strămutare. Suplimentar a invocat faptul că Tribunalul Braşov are calitatea de ordonator de credite, iar în relaţiile privind partea administrativ financiară este reprezentat de preşedinte, adică de persoana vătămată, situaţie de fapt, care în opinia petentului, ridică o suspiciune rezonabilă privind imparţialitatea obiectivă a judecătorilor din Cadrul Curţii de Apel Braşov.

Totodată a apreciat că între persoana vătămată şi judecătorii Curţii de Apel Braşov există pe lângă relaţii de colegialitate şi relaţii de prietenie, aspecte pe care înţelege să le invoce prin prisma declaraţiilor de avere ale acestora pe care le-a înaintat la dosar. În acest sens a făcut trimitere la un eveniment petrecut în Iaşi, respectiv o nuntă organizată la Congress Hall, şi la sume de bani acordate cu titlu de împrumut între aceştia.

A mai arătat că accesând declaraţiile de avere ale judecătorilor din cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Braşov şi ale celor care formează Colegiul de Conducere al acestei instanţe, a regăsit faptul că în anul 2024 au încasat de la Tribunalul Braşov sume de bani pe care le-au indicat ca reprezentând salarii. Cu alte cuvinte, aceştia au fost judecători în cadrul Tribunalului Braşov şi astfel există o suspiciune rezonabilă privind imparţialitatea lor.

Petentul a făcut trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 558 din 16 octombrie 2014, potrivit căreia dacă una dintre părţi are calitatea de judecător la o instanţă ierarhic superioară, această împrejurare este de natură să afecteze imparţialitatea obiectivă a judecătorilor din cadrul instanţei ierarhic inferioare în grad. Deşi această decizie vizează domeniul dreptului civil, petentul a apreciat că este relevantă în cauză întrucât atât în penal, cât şi în civil trebuie să existe imparţialitatea judecătorilor.

În opinia petentului, un alt motiv de strămutare îl constituie campania mediatică organizată şi coordonată încă de la momentul reţinerii sale, apreciind că aceasta este de natură a afecta imparţialitatea judecătorilor, prin presiunea exercitată asupra acestora.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

Prin informarea transmisă la data de 19.11.2025, Curtea de Apel Braşov a prezentat pe larg parcursul juridic al cauzei a cărei strămutare se solicită, precum şi motivele invocate de petent în susţinerea cererii formulate.

S-a apreciat că motivele invocate nu pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. şi că la Curtea de Apel Braşov sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare formulată de petentul A. este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Instituţia strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte reţine că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În ceea ce priveşte susţinerile petentului referitoare la mediatizarea cauzei, Înalta Curte apreciază că interesul manifestat de mass-media faţă de această cauză penală nu reprezintă un motiv de strămutare, ci atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina, în contextul calităţii părţilor implicate.

Este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare şi înfăptuire a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Prin urmare, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată nu poate influenţa negativ activitatea judecătorilor care aplică şi se supun doar legii, fără a fi influenţaţi. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curţii de Apel Braşov nu ar fi obiectivi sau imparţiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

Reţine Înalta Curte, însă, că aspectele invocate în cererea de strămutare de petentul A., cu referire la calitatea persoanei vătămate, aceea de judecător al Tribunalului Braşov şi preşedinte al acestei instanţe, în dosarul în care acesta este inculpat, sunt de natură a crea o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Braşov, pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare o solicită, ar putea fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, respectiv calităţii părţilor.

Astfel, petentul a arătat că suspiciunea lipsei de imparţialitate a judecătorilor care compun această instanţă este legată de calitatea de judecător şi preşedinte al Tribunalului Braşov a persoanei vătămate.

Înalta Curte reţine că această împrejurare menţionată de petent este aptă sau are amplitudinea de a ştirbi aparenţa de imparţialitate cu consecinţe negative asupra actului de justiţie.

Deşi faptele concrete ale judecătorilor instanţei nu sunt de natură a crea dubii cu privire la profesionalismul şi imparţialitatea acestora, totuşi având în vedere calitatea persoanei vătămate de judecător şi preşedinte al Tribunalului Braşov, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea în judecarea pricinii în cadrul Curţii de Apel Braşov, Înalta Curte consideră că se impune strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă învecinată egală în grad.

Totodată, Înalta Curte reţine că nu constituie motiv de strămutare argumentul potrivit căruia judecătorii Curţii de Apel Braşov au primit drepturi salariale de la Tribunalul Braşov, având în vedere calitatea de ordonator de credite a persoanei vătămate care este preşedintele instanţei, întrucât acestea izvorăsc din lege/hotărâri judecătoreşti, şi nu sunt stabilite de preşedintele instanţei.

De asemenea, nu constituie motive de strămutare aspectele referitoare la presupusa existenţă a unor împrumuturi între anumiţi judecători ori participarea mai multor magistraţi de la Curtea de Apel Braşov la un eveniment comun, cel mult acestea putând constitui motive de abţinere, recuzare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite cererea formulată de petentul A. şi va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, la Curtea de Apel Alba-Iulia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Va menţine actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Braşov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. şi dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, la Curtea de Apel Alba-Iulia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Menţine actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Braşov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.