Request to transfer trial over media coverage rejected as unfounded, costs ordered.

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petenţii A., B. şi C. în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 04.11.2025, sub nr. x/2025, petenţii A., B. şi C. au solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În motivarea cererii de strămutare, petenţii au arătat, în esenţă, faptul că este incident cazul de strămutare prevăzut de art. 71 din C. proc. pen., respectiv există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Referitor la împrejurările cauzei, petenţii au susţinut că urmărirea penală s-a desfăşurat sub presiunea unor factori politici şi a unei intense campanii mediatice declanşate împotriva lor, campanie care a indus atât în rândul colectivităţii locale, cât şi în rândul celei naţionale, o stare de alertă, prin folosirea descrierilor peiorative, precum "azilul groazei" sau "azilul morţii’’ şi care, în opinia lor, are un impact profund asupra majorităţii judecătorilor instanţelor locale.

În acest sens, au evidenţiat că în presă au apărut peste 150 de articole cu privire la cauza ce îi vizează, şi, totodată, au apărut şi fotografii din cadrul şedinţei de judecată din dosarul nr. x/2023, aflat pe rolul Tribunalului Mureş, având ca obiect arestarea lor preventivă, în care apar în sala de judecată. Or, în opinia petenţilor, acest aspect încalcă caracterul nepublic al şedinţei de judecată, cât şi dreptul la demnitate prevăzut de art. 11 alin. (1) din C. proc. pen., prin aceea că au fost fotografiaţi fără acordul lor, în cadrul şedinţei în care urmau să afle dacă vor fi sau nu privaţi de libertate, fiind prezentaţi opiniei publice dintr-o perspectivă umilitoare şi lipsită de demnitate, fără ca judecătorul cauzei să intervină pentru a împiedica aceste filmări/fotografieri.

Totodată, au făcut referire şi la faptul că Municipiul Târgu Mureş este un oraş relativ mic, iar din această cauză impactul emoţional a fost unul puternic asupra colectivităţii.

Astfel, în opinia petenţilor, având în vedere şi calităţile lor, respectiv aceea de agent de poliţie în cazul inculpatului B. în localitatea Band (lângă Târgu Mureş), de infirmieră în cazul inculpatei C. în cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, şi de funcţionar public cu statut special în cazul inculpatului A. în cadrul Penitenciarului Târgu Mureş, dar şi presiunea puternică pusă pe organele judiciare având în vedere mediatizarea excesivă a cauzei şi percepţia colectivităţii asupra celor întâmplate, este generată o aparenţă care are amplitudinea de a ştirbi imparţialitatea judecătorilor.

Petenţii au mai invocat faptul că în cursul urmăririi penale au fost privaţi de libertate pe termenul maxim de 6 luni, iar hotărârile judecătoreşti pronunţate au fost formale şi nu au analizat cu obiectivitate apărările formulate, situaţie care s-a regăsit mai ales la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş. Toate contestaţiile au fost soluţionate de un complet din care a făcut parte doamna judecător D., care, în prezent, este preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş.

Pe de altă parte, au arătat că deşi au formulat o cerere de recuzare împotriva doamnei judecător mai sus-amintite, evidenţiind legături ale acesteia cu mediul politic din care făcea parte fostul prefect al Judeţului Mureş, doamna E., cererea a fost respinsă cu o motivare formală.

În acest sens, a arătat că soţul doamnei judecător D. face parte din conducerea F.-Filiala Mureş, partid în care se află şi E., cu aceasta din urmă petenţii având un conflict direct, întrucât destituirea acesteia din funcţia de prefect a fost determinată de presupuse inactivităţi ale personalului din subordinea sa legate de controlarea activităţii de îngrijire a persoanelor internate la G., activitate care, în opinia greşită a parchetului, a îmbrăcat forma unui trafic de persoane.

Totodată, a făcut trimitere şi la reacţia negativă a actualului preşedinte al F. Filiala Mureş, H., care este naşul de cununie al familiei D., respectiv coleg de partid cu soţul doamnei judecător D..

Petenţii au mai evidenţiat faptul că un alt judecător din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş se află în relaţii apropiate cu persoanele mai sus menţionate, respectiv I., care, de altfel, a şi comunicat un mesaj de susţinere a unui alt mesaj transmis pe facebook de către E., prin care aceasta din urmă îşi exprima bucuria că ei au fost arestaţi.

În concluzie, au apreciat că urmărirea penală faţă de ei s-a desfăşurat în mod abuziv şi că în situaţia în care s-ar admite contestaţia parchetului formulată în cauza a cărei strămutare o solicită, s-ar ajunge în situaţia continuării procesului penal în baza unei urmăriri penale nelegale, viciate de grave abuzuri ale procurorului de caz.

Au apreciat că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Târgu Mureş a avut curajul de a pronunţa o soluţie de asemenea manieră tocmai pentru că ştia ca va fi transferat în scurt timp la Tribunalul Cluj.

În susţinerea cererii de strămutare, petenţii au făcut trimitere şi la jurisprudenţa CEDO referitoare la conceptul de imparţialitate a judecătorilor.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 26 noiembrie 2025.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Târgu Mureş la data de 24.11.2025 s-a arătat, în esenţă, faptul că dosarul nr. x/2024, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect contestaţiile formulate de J. şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Târgu Mureş împotriva încheierii penale nr. 114/CP din 3 iunie 2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, prin care s-a constatat că Tribunalul Mureş este instanţa competentă material şi teritorial să judece cauza, a fost admisă excepţia nulităţii absolute a urmăririi penale invocată din oficiu şi, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi art. 93 alin. (4) din C. proc. pen. s-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş, în care s-a emis rechizitoriul din data de 03.09.2024, cu consecinţa excluderii tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen. s-a dispus restituirea cauzei la parchet.

În cadrul informaţiilor a fost prezentat parcursul dosarului la fiecare termen de judecată, precum şi împrejurarea că în cauză a fost formulată declaraţie de abţinere de doamna judecător K., declaraţie ce a fost admisă, completul de judecată fiind reîntregit cu magistratul judecător L..

Totodată, s-a apreciat că motivele invocate nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., întrucât sunt generic exprimate şi nu au la baza un suport probatoriu adecvat, acestea neconstituind motive de strămutare.

De asemenea, din informaţiile înaintate de Curtea de Apel Târgu Mureş rezultă faptul că au fost efectuate încunoştinţările către părţi, ataşându-se prezentei informări şi dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen.

La termenul de judecată din 26 noiembrie 2025 s-a acordat cuvântul în dezbateri asupra cererii de strămutare, concluziile formulate fiind redate în practicaua prezentei hotărâri.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petenţii A., B. şi C., Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În continuare, în ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petenţii au calitatea de intimaţi-inculpaţi este îndeplinită această condiţie.

De asemenea, se constată că au fost respectate şi exigenţele dispoziţiilor art. 73 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., în sensul că părţile din cauză au fost încunoştinţate cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a trimite memorii şi de a se prezenta la termenul fixat pentru soluţionarea cererii de strămutare.

Ca motiv de strămutare, petenţii au invocat cazul vizând existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Instituţia strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte reţine că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Examinând argumentele petenţilor în raport cu aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la secţia penală a Curţii de Apel Târgu Mureş ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor. Nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

În esenţă, motivul invocat de petenţi vizează mediatizarea intensă a cauzei, care însă nu se circumscrie dispoziţiilor art. 71 din C. proc. pen. şi nu are aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Înalta Curte apreciază, ca nefondată, susţinerea petenţilor referitoare la mediatizarea intensă a cauzei, argumentată prin aceea că în presă au apărut numeroase articole (peste 150) referitoare la situaţia lor juridică, inclusiv fotografii din sala de judecată, când a fost soluţionată propunerea de arestare preventivă formulată de parchet, iar în acest mod, în rândul colectivităţii locale, cât şi în rândul celei naţionale, s-a generat o stare de alertă, împrejurare care în opinia apărării ar crea o presiune pentru judecătorii din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş.

Mediatizarea unei cauze nu poate conduce de plano la reţinerea unei lipse de imparţialitate a corpului de magistraţi din cadrul unei instanţe fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile cu rezonanţă şi asupra întregului colectiv de magistraţi din cadrul instanţei.

Este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare şi înfăptuire a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Prin urmare, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată pe plan local, că inculpaţii au anumite calităţi, respectiv aceea de agent de poliţie în cazul inculpatului B., de infirmieră în cazul inculpatei C. (în cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş), şi de funcţionar public cu statut special în cazul inculpatului A. (în cadrul Penitenciarului Târgu Mureş), dar şi presupusul conflict cu fostul prefect al Municipiului Târgu Mureş şi presupusa presiune a unor factori politici, nu pot influenţa negativ activitatea judecătorilor care aplică legea şi se supun numai acesteia, fără a fi influenţaţi. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş nu ar fi obiectivi sau imparţiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În plus, deşi au fost aduse argumente din care rezultă mediatizarea cauzei petenţilor, Înalta Curte constată că şi în ipoteza în care s-ar admite cererea de strămutare a dosarului, această situaţie nu s-ar schimba cu nimic, mai ales că unele dintre articole au fost realizate chiar de presa naţională şi chiar petenţii în cererea de strămutare afirmă că şi în rândul colectivităţii naţionale s-a generat o stare de alertă, nu numai în rândul colectivităţii locale.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susţină afirmaţiile petenţilor, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului ce are ca obiect contestaţia formulată de parchet (împotriva încheierii prin care s-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală şi cauza a fost restituită la parchet) constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparţialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă şi percepţia colectivităţii asupra cauzei, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertăţii de exprimare, astfel că nici opiniile susţinute public prin mass-media şi nici percepţia colectivităţii nu pot afecta hotărârea pronunţată de o instanţă independentă şi imparţială.

Concluzionând, Înalta Curte constată că motivele asupra cărora este chemată să se pronunţe în cererea de strămutare nu ţin de existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor.

Totodată, Înalta Curte apreciază că susţinerile petenţilor referitoare la netemeinicia hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus/prelungit măsura arestării preventive, respectiv ale instanţei ierarhic superioare prin care au fost menţinute soluţiile de arestare, precum şi criticile vizând respingerea cererii de recuzare a doamnei judecător D., reprezintă nemulţumiri ale petenţilor cu privire la soluţiile primite în cauză, care, pe lângă faptul că nu pot fi cenzurate în acest cadru procesual, nu constituie motive de strămutare.

Astfel, nemulţumirea petenţilor referitoare la soluţiile pronunţate nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în cererea de strămutare formulată, apărarea invocă anumite aspecte în legătură cu doi dintre judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş, respectiv doamna judecător D. (cu privire la presupusele legături ale acesteia cu fostul prefect al Judeţului Mureş, inclusiv cele referitoare la calitatea de politician al soţului acesteia şi calitatea de preşedinte al F. Filiala Mureş a naşului de cununie al soţilor D. - aspecte ce au fost analizate cu prilejul soluţionării cererii de recuzare formulate de petenţi), şi doamna judecător I. (care ar fi susţinut o opinie a fostului prefect E. cu ocazia arestării petenţilor). Or, în materia strămutării motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

În plus, în ceea ce o priveşte pe doamna judecător D., petenţii au formulat o cerere de recuzare, care însă a fost respinsă, şi în raport de care aceştia şi-au exprimat nemulţumirea, astfel cum s-a reţinut mai sus.

Înalta Curte subliniază că incidentele procedurale generate de o cerere de recuzare sunt soluţionate într-o procedură distinctă, având un alt temei de drept şi care presupune analizarea cauzei prin prisma unor cazuri de incompatibilitate prevăzute de lege, aspecte care nu se încadrează în cazurile de strămutare prevăzute expres de art. 71 din C. proc. pen., potrivit căruia strămutarea unei cauze se dispune atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

De altfel, motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Or, în speţa de faţă, nu au fost identificate argumente apte a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, cererea formulată de petenţii A., B. şi C. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenţii la plata sumei de câte 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenţii A., B. şi C. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petenţii la plata sumei de câte 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.