Cassation inadmissibility for penalty individualization arguments under Art. 438(1)(12) CPC

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 310/2025 din data de 29 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 141 din data de 19.12.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Alba a hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi a art. 19 alin. (1) din Legea nr. 682/2002. În baza art. 66 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, pe lângă pedeapsa de 4 ani închisoare, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor arătate mai sus de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe până la executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului, durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 21.02.2024 la zi (19.12.2024).

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menţinut faţă de inculpatul B. măsura arestului preventiv luată prin încheierea nr. 18/DL/2024 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bihor în dosarul penal nr. x/2024 (mandat de arestare preventivă nr. x/2024), prelungită şi menţinută ulterior. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. În baza art. 66 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, pe lângă pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor arătate mai sus de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe până la executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului, durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 21.02.2024 la zi (19.12.2024).

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menţinut faţă de inculpatul B. măsura arestului preventiv luată prin încheierea nr. 18/DL/2024 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bihor în dosarul penal nr. x/2024 (mandat de arestare preventivă nr. x/2024), prelungită şi menţinută ulterior. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul C. la următoarele pedepse: - pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. În baza art. 66 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, pe lângă pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 C. pen., a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor arătate mai sus de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe până la executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată; - pedeapsa de 3 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu reţinerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite inculpatului, aplicând pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 4 luni închisoare, la care a adăugat 1/3 din a doua pedeapsă, respectiv 1 lună de închisoare, aplicând pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei închisorii, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin. (1) C. pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 72 C. pen., din durata pedepsei rezultante principale a dedus durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 21.02.2024 la zi (19.12.2024).

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menţinut faţă de inculpatul C. măsura arestului preventiv luată prin încheierea nr. 18/DL/2024 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bihor în dosarul penal nr. x/2024 (mandat de arestare preventivă nr. x/2024), prelungită şi menţinută ulterior. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. şi a art. 16 alin. (1) din Legea 143/2000, a dispus luarea măsurii confiscării speciale a cantităţii de droguri rămase: masa totală netă de 2.277,25 grame de substanţă pulverulentă/cristalină care conţine 4-CMC, ambalată în pungi de tip zip-lock din material plastic transparent, bunuri aflate în custodia IPJ Timiş potrivit dovezii seria/nr. TM/DR/117914 din 9.04.2024.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cauză, după cum urmează: inculpatul B. - 2.500 RON, inculpatul A. - 2.500 RON, inculpatul C. - 2.500 RON. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu în cauză vor fi achitate din fondul Ministerului Justiţiei, după cum urmează: suma de 500 de RON reprezentând onorariul parţial pentru avocatul desemnat pentru inculpatul B. (cameră preliminară şi fond), suma de 500 de RON reprezentând onorariul parţial pentru avocatul desemnat pentru inculpatul A. (cameră preliminară şi fond), suma de 200 de RON reprezentând onorariul parţial pentru avocatul desemnat pentru inculpatul C. (cameră preliminară).

În esenţă, în fapt, s-a reţinut că inculpatul B., la data de 20.02.2024, în jurul orei 22:10, în timp ce se afla pe raza oraşului Teiuş, judeţul Alba, în apropierea magazinului "D.", a vândut cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) către colaboratorul cu identitate reală E. şi investigatorul sub acoperire F., primind de la investigatorul sub acoperire suma de 16.000 de RON, şi a depozitat şi deţinut în vederea distribuirii la adresa situată în oraşul Teius, strada x, apartament 5, judeţul Alba, o cantitate brută de 801 grame de 4-CMC (drog de mare risc) pe care a predat-o organelor de poliţie cu ocazia realizării flagrantului şi, totodată, în aceeaşi împrejurare, i-a instigat pe inculpaţii C. şi A. să transportate cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) care, într-un final, a fost vândută de către inculpatul B. către colaboratorul cu identitate reală E. şi investigatorul sub acoperire F..

Inculpatul A., la data de 20.02.2024, în jurul orei 22:10, în timp ce se afla pe raza oraşului Teiuş, judeţul Alba, în apropierea magazinului "D.", instigat fiind de inculpatul B., a transportat cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) care, într-un final, a fost vândută de către inculpatul B. către colaboratorul cu identitate reală E. şi investigatorul sub acoperire F..

Inculpatului C., la data de 20.02.2024, în jurul orei 22:10, în timp ce se afla pe raza oraşului Teiuş, judeţul Alba, în apropierea magazinului "D.", instigat fiind de inculpatul B., a transportat cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) care, într-un final, a fost vândută de către inculpatul B. către colaboratorul cu identitate reală E. şi investigatorul sub acoperire F., şi a deţinut, fără drept, în vederea consumului propriu, o cantitate brută de 1,5 grame de cannabis (drog de risc).

Împotriva acestei sentinţe penale, inculpaţii B., A. şi C. au exercitat calea de atac a apelului.

Prin decizia penală nr. 310 din data de 29 aprilie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 141 din data de 19.12.2024 pronunţate de Tribunalul Alba, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 424 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului A. durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 21.02.2024 şi până la data de 29.04.2025, inclusiv. În temeiul art. 424 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului B. durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 21.02.2024 şi până la data de 29.04.2025, inclusiv. În temeiul art. 424 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa principală rezultantă a închisorii aplicată inculpatului C. durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 21.02.2024 şi până la data de 29.04.2025, inclusiv.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat în parte să plătească statului suma de 900 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., C. şi B., în sumă de câte 500 de RON pentru fiecare, pentru asistenţa juridică obligatorie asigurată acestora în apel, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămân în sarcina statului.

Decizia penală nr. 310 din data de 29 aprilie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală a fost comunicată către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la data de 30.04.2025, inculpaţilor B. la penitenciar la data de 30.04.2025, A. la penitenciar la data de 30.04.2025 şi C. la penitenciar la data de 30.04.2025.

Pentru inculpaţii A., B. şi C. termenul s-a împlinit la data de 30.05.2025, în conformitate cu art. 269 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 310 din data de 29 aprilie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală au declarat recurs în casaţie inculpaţii A., B. la data de 21.05.2025 şi inculpatul C. la data de 29.05.2025.

Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpaţii A., B. a fost comunicată către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la data de 23.05.2025 şi către inculpatul C. la data de 30.05.2025.

Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul C. a fost comunicată către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la data de 30.05.2025 şi către inculpaţii A. şi B. la data de 30.05.2025.

În cauză, nu au fost depuse concluzii scrise.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 23.09.2025.

În cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulată, inculpaţii A., B. au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., susţinând că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Privitor Ia inculpatul A., s-a susţinut că în favoarea acestuia nu s-au reţinut niciun fel de circumstanţe atenuante, prev. de art. 75 alin. (2) lit. a), respectiv b) din C. pen., deşi acestea erau aplicabile, având în vedere situaţia personală a acestuia, fiind infractor primar şi încercările repetate de a îndrepta efectul negativ pe care faptele sale le-au avut asupra societăţii.

În esenţă, a menţionat că limitele de pedeapsă pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea 143/2000 sunt de la 5 - 12 ani. Inculpaţii au uzat de procedura simplificată prevăzută de art. 374 alin. (4) şi art. 375 din C. proc. pen., efectele fiind cele prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu 1/3.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 "Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."

Raportat la dispoziţiile legale menţionate, s-a apreciat că instanţa de apel avea posibilitatea şi trebuia să aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoare sub 4 ani având în vedere toate circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei

În cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulată, inculpatul C. a solicitat să se dispună în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., rap. la art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi, în urma casării, să se dispună, aplicarea unei pedepse care să poată fi suspendată condiţionat.

A solicitat să se constate admisibilitatea cererii de recurs în casaţie formulate, întrucât aceasta îndeplineşte toate exigenţele de formă impuse de dispoziţiile art. 437 din C. proc. pen.

În susţinerea recursului în casaţie, a menţionat că nu s-au reţinut în favoarea sa niciun fel de circumstanţă atenuantă prevăzută de dispoziţiile art. 75. alin. (2). lit. a), respectiv b) din C. pen., deşi acestea erau aplicabile, având în vedere situaţia personală, fiind infractor primar şi încercările repetate de a îndrepta efectul negativ pe care faptele le-au avut asupra societăţii.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 "Persoana care are calitatea de martor în sensul art. 2 lit. a) pct. I şi care a comis o infracţiune, iar înaintea sau în timpul: urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege." Raportat la dispoziţiile legale antemenţionate, s-a apreciat că instanţa de apel avea posibilitatea şi trebuia să aplice o pedeapsă cu închisoare sub 3 ani a cărei executare să o suspende condiţionat, având în vedere toate circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei, şi în concluzie, a solicitat admiterea prezentului recurs aşa cum a fost formulat.

Înalta Curte, verificând cerinţele legale pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată, constată că acestea nu sunt îndeplinite în cauză, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte notează că potrivit dispoziţiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată că cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. au fost introduse în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. şi îndeplinesc şi condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casaţie.

Din examinarea cererilor de recurs în casaţie rezultă şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acestora fiind indicate numele inculpaţilor, hotărârea care se atacă, cererile fiind semnate de apărătorii inculpaţilor.

Raportat la criteriile de exigenţă ale condiţiei supuse analizei şi la sfera cazurilor de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., astfel cum au fost consacrate în practică şi jurisprudenţă, se reţine, prioritar, faptul că, în actualul cadru procesual, verificarea respectării dispoziţiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora), raportat la art. 438 din C. proc. pen., care stabileşte cazurile în care se poate face recurs în casaţie, presupune examinarea, din punct de vedere formal, a existenţei motivării cererii de recurs în casaţie şi a unei concordanţe aparente a acesteia cu unul dintre cazurile expres prevăzute de lege.

Totodată, se constată că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege.

Astfel, dispoziţiile art. 433 din C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând, în acest sens, că ea urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este, însă, una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa de recurs în casaţie examinând cauza numai în limitele motivelor de casare invocate în cererea de recurs în casaţie şi care pot fi circumscrise cazului de casare invocat, potrivit art. 442 alin. (2) din C. proc. pen.

Ca atare, motivele de casare invocate trebuie să se raporteze la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională, astfel cum au fost stabilite în mod definitiv, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie neputând proceda la reevaluarea materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt.

În cauza de faţă, recurenţii inculpaţi A., B. şi C. au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., care este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind o reapreciere a încadrării juridice a faptelor pentru care un inculpat a fost condamnat, întrucât prin sintagma "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt reglementate de textul de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptei şi cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită prin hotărârile pronunţate în fond şi/sau apel.

Procedând, în aceste coordonate de principiu, la verificarea respectării dispoziţiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că deşi recurenţii şi-au întemeiat, în drept, cererile de recurs în casaţie pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., din modul în care au formulat motivele de recurs în casaţie rezultă că argumentele dezvoltate nu se circumscriu nici măcar formal cazului de recurs în casaţie invocat.

Se reţine că motivele invocate în cererile de recurs în casaţie vizează faptul că instanţa de apel avea posibilitatea să aplice o pedeapsă sub 4 ani, respectiv 3 ani şi 4 luni, având în vedere circumstanţele de fapt şi de drept.

Astfel, motivele invocate vizează necesitatea realizării, în calea extraordinară de atac de faţă, a unei reindividualizări judiciare a pedepselor, în raport cu circumstanţele atenuante.

Ca atare, în raport de motivele cererilor de recurs în casaţie coroborat cu prevederile art. 447 din C. proc. pen., potrivit cărora, pe calea recursului în casaţie, instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, cazul de casare prev. de art. 438 pct. 12 din C. proc. pen. a fost invocate pur formal, cererile inculpaţilor neavând aptitudinea de a declanşa controlul de legalitate al deciziei penale atacate, în limitele acestuia.

Această cale extraordinară de atac nu are ca finalitate remedierea oricăror pretinse nelegalităţi, ci exclusiv examinarea hotărârii atacate prin prisma celor cinci cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 438 din C. proc. pen., respectiv, încălcarea competenţei după materie sau după calitatea persoanei, fapta pentru care s-a dispus condamnarea nu este prevăzută de legea penală, dispunerea eronată a încetării procesului penal, constatarea greşită sau omisiunea de a constata graţierea şi aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Faţă de aceste aspecte, se constată că motivele invocate nu se circumscriu cazului de casare invocat prev de art. 438 pct. 12 din C. proc. pen., întrucât vizează reindividualizarea pedepselor aplicate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 310/2025 din data de 29 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 310/2025 din data de 29 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2025.