Request for transfer of criminal jurisdiction rejected for failure to establish reasonable suspicion of collective judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23 septembrie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, întrucât există suspiciuni rezonabile privind imparţialitatea organelor judiciare şi încălcări grave ale dreptului la un proces echitabil.

O parte a motivelor prezentate de petent în susţinerea cererii de strămutare se referă la activitatea organelor de urmărire penală şi acestea vizează, în esenţă, lipsa unei cercetări penale complete, refuzul transmiterii unor documente şi a rechizitoriului, neclaritatea şi lipsa prezentării adevărului faptic, refuzul de administrare a probelor, ascunderea probelor esenţiale, tergiversarea procesului timp de peste trei ani, declinări succesive către unităţi de parchet necompetente.

Cât priveşte motivele de strămutare în legătură cu activitatea judecătorilor, petentul a invocat lipsa motivării deciziilor, analiza superficială a cauzei, refuzul de soluţionare a plângerilor privind abuzurile reclamate în legătură cu actele efectuate de procurori.

De asemenea, a susţinut că există îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorilor datorită circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori a unor relaţii locale la nivelul unor instituţii de forţă (SRI, Poliţie), care prin natura activităţilor specifice ar putea desfăşura nestingherit trafic de influenţă, intervenţii, imixtiuni nepermise în actul de justiţie.

În concret, petentul a afirmat că există motive evidente ale lipsei de imparţialitate care vizează judecătorii instanţei, datorită circumstanţelor procesului, prin prisma calităţii părţii adverse de angajat al SRI şi ale cărei relaţii de serviciu îi oferă posibilitatea desfăşurării unor acţiuni de trafic de influenţă la nivel local, realizate prin legăturile stabilite cu unii dintre magistraţi care au influenţat cursul legal al proceselor şi durata acestora.

Această "impresie" a fost generată de refuzul instanţelor de a sancţiona comportamentul numitei B. pentru toate abuzurile pe care le-a comis, prin nerespectarea a două hotărâri judecătoreşti executorii, dar a căror punere în executare nu s-a realizat până în prezent. Instanţele din Bacău au refuzat să adopte măsuri legale necesare pentru asigurarea respectării celor două hotărâri judecătoreşti definitive, pentru ca drepturile copilului şi părintelui să devină efective, iar nu iluzorii.

A mai susţinut petentul că strămutarea pentru lipsă de imparţialitate este justificată având în vedere modul în care au fost soluţionate toate plângerile şi sesizările pe care le-a realizat până în prezent.

O altă situaţia particulară relevată de petent este reprezentată de relaţia pe care numita B. o are cu locţiitorul secţiei SRI din Bacău, care o sprijină în acţiuni dolosive, precum şi apartenenţa avocatului acesteia la vechea structură de securitate.

Suspiciunea rezonabilă cu privire la lipsa de imparţialitate, în opinia petentului, este justificată de faptul că anumiţi magistraţi din cadrul instanţelor din Bacău răspund comenzilor unor grupuri de interese din SRI şi IGP Bacău, favorizând o anumită parte din proces sau anumite "persoane protejate" din cadrul acestor instituţii prin modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor, prin deciziile pronunţate, care nu sunt motivate în fapt şi în drept, respectiv sunt pronunţate cu încălcarea prevederilor legale.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen..: (…) Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Conform textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Bacău.

Prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., a fost prezentat obiectul cauzei a cărei strămutare s-a solicitat, respectiv contestaţie în anulare împotriva încheierii nr. 12 din 11.06.2025 a Curţii de Apel Bacău prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea petentului împotriva unei soluţii de clasare dispuse de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, fiind indicate şi cele dispuse de instanţă la termenul de judecată din 18 septembrie 2025.

Raportat la motivele invocate în cererea de strămutare, s-a arătat că acestea s-ar putea circumscrise, exclusiv în termeni generali, dispoziţiilor art. 71 C. proc. pen.., însă nu determină concluzia potrivit căreia acesta nu beneficiază de o judecată imparţială şi obiectivă a cauzei.

A mai fost arătat că din cuprinsul cererii de strămutare nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul Curţii de Apel Bacău, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

În esenţă, s-a apreciat că nu există motive legale şi temeinice care să justifice admiterea cererii de strămutare.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se reţine că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2025 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor, nefiind invocate şi nici identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toţi magistraţii Curţii de Apel Bacău a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanţă independentă şi imparţială.

Astfel, se reţine că motivele de fapt expuse în cererea de strămutare reprezintă nemulţumiri subiective ale petentului faţă de soluţiile pronunţate în altă cauză, respectiv în dosarul nr. x/2024 soluţionat de Curtea de Apel Bacău ce a avut ca obiect plângerea aceluiaşi petent împotriva unei soluţii de clasare dispuse de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, precum şi în legătură cu pronunţarea unor soluţii, pe care le consideră nelegale deoarece au fost adoptate în scopul favorizării anumitor persoane.

Înalta Curte reţine că simpla împrejurare că judecătorii Curţii de Apel Bacău au mai judecat şi alte cauze care l-ar fi vizat pe petent, iar soluţiile pronunţate nu i-au fost favorabile acestuia, nu este de natură să afecteze nici măcar la nivel de aparenţă imparţialitatea întregului corp al magistraţilor din cadrul acestei instanţe, în condiţiile în care, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi împrejurările cauzei.

Tocmai de aceea, în cazul în care se creează premisele unei incompatibilităţi, legiuitorul a prevăzut alte remedii procesuale, părţile având dreptul de a formula cerere de recuzare de îndată ce au aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate.

Pe de altă parte, se constată că aspectele invocate de petent prin cererea de strămutare au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă, respectiv prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmaţii (spre exemplu susţinerile privind imixt iunie în actul de justiţie din partea unor angajaţi ai SRI sau Poliţie) care nu pot fi verificate şi care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare.

Dincolo de lipsa de consistenţă a argumentelor privind pretinsa lipsă de imparţialitate a judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, în privinţa criticilor aduse de petent anumitor soluţii pronunţate de "instanţele din Bacău", Înalta Curte reţine că instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării unei cauze penale nu examinează şi nu se pronunţă asupra fondului acesteia. În concret, faptele şi împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ţin de asigurarea condiţiilor privind desfăşurarea normală a procesului penal, condiţie ce vizează şi interesează toate părţile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

Este adevărat că pentru a determina existenţa, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de imparţialitate a unei instanţe, punctul de vedere al celui care se îndoieşte de imparţialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a şti dacă se poate considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei, paragraful 58).

Aşadar, împrejurarea că anumite acţiuni sau alte cereri formulate de petent au fost respinse de instanţă nu poate conduce la concluzia că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată, cum în mod evident simpla afirmaţie a petentului în sensul că anumiţi magistraţi "răspund" unor grupuri de interese din SRI şi IPG Bacău nu poate fundamenta, nici în aparenţă, o încălcare a atributului imparţialităţii, constitutind, în realitate, aprecieri subiective pur personale ale petentului.

În lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel Bacău, aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora.

Cât priveşte eventuala nelegalitate a desfăşurării de către organele de urmărire penală a unor cercetări în dosarele numite de petent în cerere, aceasta nu poate fundamenta admiterea cererii de strămutare, după cum nu poate fi analizată temeinicia actelor de urmărire penală în procedura reglementată de art. 71 C. proc. pen.., care se referă la aspecte de imparţialitate a judecătorilor, nu ale magistraţilor procurori.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 noiembrie 2025.