Preliminary review of public procurement fraud charges: jurisdiction after defendant acquires deputy status and validity of witness testimony obtained during in rem investigation before suspect status was formally assigned.

Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2025

Deliberând asupra competenţei şi legalităţii sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie în conformitate cu dispoziţiile art. 342 C. proc. pen., constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din 27 februarie 2023 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. B., pentru săvârşirea infracţiunii de fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (8 acte materiale);

3. C. , pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

4. D., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

5. S.C. E. S.R.L (reprezentată legal de numitul F.), pentru săvârşirea de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

6. G. , pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen.

7. H. , pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

8. I. , pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală la data de 28.02.2023, sub nr. x/2022.

Prin rezoluţia judecătorului de cameră preliminară din data de 1 martie 2023, în baza art. 344 alin. (2) din C. proc. pen., cu modificările şi completările ulterioare s-a dispus comunicarea către inculpaţi a unei copii certificate a rechizitoriului, precum şi încunoştinţarea persoanei vătămate cu menţiunea că poate formula cereri şi excepţii în termen de 50 zile de la data comunicării.

S-a dispus efectuarea unei adrese la Baroul Bucureşti pentru a desemna câte un apărător din oficiu pentru inculpaţi (dacă nu au avocat ales, situaţie în care se va încunoştinţa avocatul ales).

A fost îndeplinită procedura de comunicare a rechizitoriului, inculpaţii depunând cereri şi excepţii la dosarul cauzei, după cum urmează:

- inculpata H., prin apărător ales a depus la 12 aprilie 2023;

- inculpaţii D. şi S.C. E., prin apărător ales a depus la 12 aprilie 2023;

- inculpata B., prin apărător ales a depus la 24 aprilie 2023;

- inculpata A., prin apărător ales a depus la 24 aprilie 2023;

- inculpatul G., prin apărător ales a depus la 11 mai 2023

La data de 26 aprilie 2023 respectiv la data de 3 mai 2023 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privirile cererile şi excepţiile formulate de către inculpaţii D. şi S.C. E..

La data de 3 mai 2023 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privirile cererile şi excepţiile formulate de către inculpatele B. şi A. .

La data de 23 mai 2023 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privirile cererile şi excepţiile formulate de către inculpaţii H. şi G. . La aceeaşi dată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privirile cererile şi excepţiile formulate de către inculpata H. .

La data de 28 septembrie 2023, primul termen de judecată stabilit în faza procesuală a camerei preliminară, cauza s-a amânat, în vederea respectării principiului continuităţii completului de judecată.

La data de 25 octombrie 2023 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a transmis procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale întocmit de procuror la data de 25 octombrie 2023 cu privire la inculpatele B. şi S.C. E. .

La termenul de judecată din data de 26 octombrie 2023 s-a dispus amânarea judecării cauzei, constatând lipsa apărătorului ales al inculpatelor B. şi A..

La data de 17 noiembrie 2023 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a transmis procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale întocmit de procuror cu privire la inculpata A. .

La termenul de judecată din data de 21 noiembrie 2023 s-a dispus amânarea judecării cauzei, în vederea respectării dreptului la apărare s-a încuviinţat cererea formulată de apărătorul inculpatei H., de amânarea cauzei în vederea studierii dosarului, şi a inculpatului D., de emitere a unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a pune la dispoziţia instanţei a dovezii calităţii de specialist cu înaltă calificare în domeniile economic, financiar, bancar, informatic sau specialist antifraudă şi a specializării pentru domnul J., desemnat de procurorul care a instrumentat dosarul de urmărire penală nr. 184/P/2020 să efectueze raportul de constatare din data de 20 ianuarie 2021, legitimaţia acestuia şi orice alte acte relevante.

La termenul de judecată din data de 13 februarie 2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei, în vederea efectuării de verificări în sensul de a identifica dacă înregistrările audio video efectuate cu ocazia audierii inculpatei H., în calitate de martor, la data de 2 februarie 2021 şi 17 martie 2021 se află la dosarul cauzei, în caz contrar se va efectua adresă către parchet.

La termenul de judecată din data de 26 martie 2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei, în vederea respectării dreptului la apărare prev. de art. 356 alin. (3) din C. proc. pen., având în vedere data depunerii înregistrărilor audio-video efectuate cu ocazia audierii inculpatei H., în calitate de martor, respectiv 25 martie 2024, pentru a oferi apărătorilor şi inculpaţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul acestora.

La termenul de judecată din data de 07 mai 2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei, pentru a da posibilitatea procurorului şi apărării de a lua la cunoştinţă de precizările formulate de inculpatele A. şi B., precum şi de completarea formulată de aceleaşi inculpate la cereri şi excepţii .

La data de 19 mai 2024 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privire la cererile şi excepţiile formulate de inculpatele A. şi B. .

La data de 18 iunie 2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei, pentru a da posibilitatea apărătorului ales al inculpatei C. să-şi pregătească apărarea, având în vedere că a fost de scurt timp şi a formulat şi o cerere de copiere a dosarului de urmărire penală, care nu i-a fost înmânată.

La data de 15 octombrie 2024, inculpata C., prin apărător ales a formulat cereri şi excepţii.

La data de 22 octombrie 2024 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privire la cererile şi excepţiile formulate de inculpata C. .

La data de 22 octombrie 2024, inculpata H., prin apărător ales a depus concluzii scrise .

La data de 22 octombrie 2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei, având în vedere cererea formulată de apărătorul ales al inculpatelor A. şi B., de imposibilitate de a se prezenta la termen deoarece trebuie să fie prezent la o altă instanţă într-un alt dosar, dar şi de a-şi asigura substituirea în cauză, pentru a respecta dreptul la apărare al inculpatelor, asistenţa juridică a acestora fiind obligatorie.

La data de 3 decembrie 2024 inculpata C., prin apărător ales a formulat o cerere prin care a solicitat judecătorului de cameră preliminară să înainteze la dosar înregistrarea video-audio a declaraţiei de martor dată în dosarul nr. x/2020 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, de către C. în faza de urmărire penală la data de 3 martie 2021, precum şi a declaraţiilor ulterioare de suspect din data de 12 octombrie 2022 şi de inculpată din data de 8 decembrie 2022 .

La data de 3 decembrie 2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei, în vederea emiterii unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a înainta, în termen de 10 zile, înregistrările tuturor declaraţiilor date în cauză de inculpaţi, atât în calitate de martori, suspecţi şi inculpaţi, în cursul urmăririi penale.

La data de 22 ianuarie 2025 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privire la cererile şi excepţiile formulate de inculpata H..

La data de 27 ianuarie 2025 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns la notele scrise depuse de inculpata H..

La data de 28 ianuarie 2025 s-a dispus amânarea judecării cauzei, pentru a reveni cu adresă la Camera Deputaţilor cu solicitarea de a comunica dacă inculpatul D. a dobândit calitatea de deputat în urma alegerilor parlamentare care au avut loc la data de 01 decembrie 2024.

La termenul de judecată din 25 februarie 2025, având în vedere conţinutul adresei înaintate la data de 24 februarie 2025 la dosarul cauzei din cuprinsul căreia reiese că la data de 21 decembrie 2024 inculpatul D. a dobândit calitatea de deputat, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, în baza art. 47 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la dispoziţiile art. 48 alin. (2) din C. proc. pen. judecătorul de cameră preliminară a invocat din oficiu excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Bucureşti şi, având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunţării la data de 3 martie 2025 şi ulterior la data de 5 martie 2025.

Prin încheierea din data de 05.03.2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2023, s-au dispus următoarele:

S-a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu la termenul din data de 25.02.2025.

În baza art. 47 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 48 alin. (2) din C. proc. pen. şi la art. 40 alin. (1) din C. proc. pen. s-a declinat, în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., B., C., H., D., E., G. şi K..

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a reţinut că la data de 24.02.2025 la dosarul cauzei, a fost anexată o adresă din cuprinsul căreia reiese că la data de 21.12.2024 inculpatul D. a dobândit calitatea de deputat, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, în baza art. 47 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 48 alin. (2) din C. proc. pen., la termenul din data de 25.02.2025, motiv pentru care a invocat din oficiu excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Bucureşti.

Analizând excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, s-a constatat că potrivit art. 47 alin. (1) din C. proc. pen., excepţia de necompetenţă (...) după calitatea persoanei a instanţei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive.

Astfel cum prevăd dispoziţiile art. 48 alin. (2) din C. proc. pen., dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1) din C. proc. pen.

Conform art. 40 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de (...) senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European.

Prin raportare la dispoziţiile legale anterior expuse judecătorul de cameră preliminară a constatat că, întrucât cauza penală îl vizează şi pe inculpatul D., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen., iar raportat la împrejurarea că, astfel cum a reieşit din adresa înaintată de cabinetul Secretarului general al Camerei Deputaţilor, la data de 24.02.2025, la dosarul cauzei, acesta a dobândit la data de 21.12.2024 calitatea de deputat, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, competenţa de soluţionare a prezentei cauze aparţine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Urmare a declinării, cauza având ca obiect rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27 februarie 2023 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 martie 2023 sub nr. x/2025, fiind repartizată aleatoriu completului 17 C. pen. (cameră preliminară), ulterior formându-se dosarul asociat nr. x/2025

Prin rezoluţia judecătorului de cameră preliminară s-a stabilit termen la data de 09 aprilie 2025, când s-a amânat judecarea cauzei în scopul studierii dosarului de urmărire penală (raportat la împrejurarea că dosarul de urmărire penală nu s-a aflat la dispoziţia judecătorului de cameră preliminară anterior termenului de judecată, ci a fost trimis înainte de începerea şedinţei de judecată), respectiv pentru a avea posibilitatea de a se pronunţa asupra chestiunilor prealabile invocate, şi pentru a pune în discuţia părţilor cererea formulată de apărătorul ales al inculpatelor B. şi A. (procesul-verbal de îndreptare eroare materială a rechizitoriului), precum şi cererile şi excepţiile invocate în cauză.

În cursul desfăşurării şedinţei de judecată din data de 09 aprilie 2025 inculpaţii D. şi S.C. E., prin apărător ales au depus completare a cererilor şi excepţiilor formulate .

La data de 22 aprilie 2025 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie a formulat răspuns cu privire la completare a cererilor şi excepţiilor formulate de inculpaţii D. şi S.C. E. .

La termenul de judecată din data de 23 aprilie 2025 s-a amânat judecarea cauzei pentru ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie să înainteze la dosar înregistrările audio-video ale declaraţiilor date în calitate de martor de inculpaţii B., D., A., C., I., H. şi G. în dosarul de urmărire penală nr. 184/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, înainte de a li se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect, având în vedere că este o cerere deja încuviinţată de către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti anterior declinării competenţei, însă administrată incomplet.

La data de 30 aprilie 2025 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a adresei înaintate de către Înalta Curte, a transmis la dosar un răspuns în cadrul căreia s-a învederat că, deşi inculpatele B., I. şi C. au dat declaraţii atât în calitate de martor, cât şi în calitate de suspect, nu mai deţin memory-cardul camerei video cu care au fost înregistrate depoziţiile de martor.

La termenul de judecată din data de 07 mai 2025 au fost dezbătute cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii A., H., B., S.C. E., C., G. şi D..

La data de 10 noiembrie 2025, inculpaţii D. şi S.C. E. S.R.L, prin apărător ales, avocat L., a transmis la dosarul cauzei, jurisprudenţă în susţinerea cererilor şi excepţiilor formulate în cauză .

Inculpatele B. şi A. au formulat cereri şi excepţii cu privire la necompetenţa teritorială a Tribunalului Bucureşti, neregularitatea şi nelegalitatea actului de sesizare, nelegalitatea efectuării actelor de urmărire penală, precum şi neloialitatea şi nelegalitatea administrării probelor, solicitând restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale.

Prima excepţie invocată a fost cea a necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, necompetenţa acestei instanţe fiind argumentată prin aceea că sesizarea din oficiu iniţială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a privit exclusiv fapte săvârşite pe raza teritorială a Municipiului Slatina, iar singura infracţiune care atrage competenţa instanţelor din Bucureşti este fapta de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşită de către inculpatul G. pentru care s-a dispus ulterior extinderea urmăririi penale, pentru toţi ceilalţi şapte inculpaţi pentru care s-a dispus trimiterea în judecată competenţa de soluţionare a cauzei revenind Tribunalului Olt.

Totodată, a fost invocată încălcarea de către Direcţia Naţională Anticorupţie a competenţei materiale stabilite de legiuitor prin normele cuprinse în O.U.G. nr. 43/2002, arătându-se că în ceea ce priveşte infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals informatic, comise de către inculpaţii G. şi B., procurorul ar fi avut obligaţia legală de a dispune disjungerea şi declinarea competenţei materiale în favoarea parchetului de pe lângă judecătorie.

Referitor la neregularitatea actului de sesizare a instanţei s-a arătat că rechizitoriul nu cuprinde datele privitoare la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, fiind inexact, confuz şi contradictoriu, întrucât atunci când descrie starea de fapt procurorul face referire la declaraţiile de martor, suspect şi inculpat ale coinculpatelor C., I. şi K., din care nu rezultă însă existenţa infracţiunii dedusă judecăţii. S-a mai arătat că rechizitoriul nu cuprinde nici toate elementele obligatorii, întrucât s-a omis să precizeze situaţia familială şi studiile superioare ale celor două inculpate.

Inculpatele B. şi A. au solicitat, de asemenea, să se constatate, pe lângă neregularitatea actului de sesizare în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, indicarea încadrării juridice, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, nerespectarea drepturilor procesuale, nerespectarea principiilor administrării probelor, şi nulitatea întregii urmăririi penale şi să dispună excluderea tuturor probelor administrate, cu consecinţa trimiterii cauzei la procuror în vederea refacerii întregii urmăriri penale, motivând că procurorul care a efectuat urmărirea penală s-a aflat în cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

În susţinerea acestei solicitări s-a făcut referire la consideraţiile din cuprinsul rechizitoriului privind relaţia de rudenie din M. şi N., precum şi legăturile acestora cu O., zis "O.", P., fostul subprefect de Olt şi Q., apreciindu-se că aceste persoane nu au nici un fel de legătură cu dosarul cauzei şi că prezentarea legăturilor mai sus indicate reprezintă o dovadă a imparţialităţii procurorului de caz, nefiind susţinute de dovezi. S-a solicitat restituirea rechizitoriului la procuror pentru excluderea din cuprinsul actului a menţiunilor inserate la fila x privindu-1 pe actualul primar al Slatinei, M., precum şi despre legăturile furnizorilor inculpatului D. cu persoane care au fost cercetate penal şi cu funcţionari publici locali, menţiuni care nu au legătură cu cauza şi care ar constitui un motiv de incompatibilitate a procurorului de caz care ar fi trebuit să se abţină.

S-a mai solicitat excluderea, în temeiul art. 118 C. proc. pen.. din ansamblul probator a declaraţiilor de martor ale coinculpatelor I., C. şi K., întrucât acestea au fost audiate în calitate de martor, suspect şi inculpat, iar declaraţiile lor au fost folosite şi invocate nelegal ca probe împotriva inculpatelor B. şi A..

În cuprinsul cererilor şi excepţiilor formulate de cele două inculpate s-a formulat şi criticat conform căreia la prezentarea mijloacelor de probă au fost incluse acte care nu reprezintă mijloace de probă, în sensul art. 97 alin. (2) C. proc. pen.., respectiv contracte de vânzare-cumpărare, adrese, facturi, note de recepţie, avize de însoţire a mărfii, documente electronice de import, acte normative ataşate "in extenso" (Decretul 95/2020), certificate constatatoare de la ONRC, documente care nu sunt apte de a susţine acuzaţia.

S-a mai invocat şi maniera vădit defectuoasă în care a fost redactat rechizitoriul cu privire la faptele pentru care inculpaţii au fost cercetaţi şi existenţa faptelor cu privire la care nu sunt indicate mijloacelor de probă, iar prejudiciul nu există, întrucât a fost stabilit artificial prin mijloace de probă nelegale, cu încălcarea prevederilor art. 172 alin. (12) C. proc. pen.., nu a fost valorificat un document important, raportul de control al Curţii de Conturi Olt şi a fost respinsă cererea inculpatelor de efectuare a unei expertize de specialitate.

În cererile şi excepţiile formulate, inculpatele B. şi A. au criticat şi faptul că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, întrucât procurorul a administrat exclusiv probe în defavoarea celor două inculpate.

Inculpatele A. şi B. au solicitat şi constatarea nulităţii absolute şi excluderea fizică din dosarul cauzei a procesului-verbal datat 25.10.2023 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru faptul că a fost depus între termenele de judecată, fără a fi dezbătut în contradictoriu şi fără a fi încuviinţat de către judecătorul de cameră preliminară. De asemenea, s-a invocat faptul că procurorul a interpretat eronat dispoziţiile art. 278 alin. (1) şi (3) din C. proc. pen., apreciind că ar avea dreptul de a îndrepta erorile materiale din rechizitoriu în orice fază a procesului penal, chiar şi după desesizarea organului de urmărire penală şi învestirea judecătorului de cameră preliminară, în opinia apărătorului inculpatelor procurorul care s-a desesizat putând formula eventual o cerere de îndreptare a erorii materiale.

Inculpata C., prin cererile şi excepţiile formulate, a solicitat să se constate: neregularitatea actului de sesizare a instanţei de judecată ce derivă din încălcarea dispoziţiilor art. 328 alin. (1) teza I din C. proc. pen. nulitatea actelor de urmărire penală efectuate în perioada 15.06.2020 - 27.05.2021, întrucât au fost efectuate cu nerespectarea dreptului de a fi informată cu privire la acuzaţia penală cu consecinţa încălcării dreptului la apărare; nulitatea Ordonanţei nr. 184/P/2020 din 23.09.2020 şi a Raportului de constatare nr. 184/P/2020 din data de 21.01.2021; nulitatea declaraţiilor de martor care au fost obţinute cu încălcarea art. 305 C. proc. pen.., şi, pe cale de consecinţă, să procedeze la:

-restituirea cauzei la parchet, în temeiul art. 346 alin. (3) din C. proc. pen.

-nulitatea actelor de urmărire efectuate şi excluderea probelor administrate în perioada 15.06.2020 - 27.05.2021 precum şi eliminarea fizică din dosar a acestora şi a oricăror urme ale acestora, întrucât au fost administrate cu încălcarea dreptului de a fi informată cu privire la acuzaţia penală cu consecinţa încălcării dreptului la apărare;

-excluderea Raportului de constatare nr. 184/P/2020 din data de 21.01.2021 şi eliminarea fizică a acestuia din dosar, întrucât reprezintă probă obţinută cu nerespectarea dispoziţiilor legale, precum şi excluderea şi eliminarea fizică a tuturor probelor şi desfiinţarea tuturor actelor de procedură în care se face referire la acesta sau se parafrazează ori se citează argumente şi/sau concluzii din conţinutul acestuia, întrucât sunt derivate dintr-o probă obţinută în mod nelegal;

- excluderea tuturor declaraţiilor de martor date în cauză de persoanele care erau vizate deja de acuzaţia în materie penală la momentul obţinerii acestor declaraţii, precum şi a tuturor referirilor la ele pe care le regăsim în dosar, începând cu ordonanţa de efectuare a urmăririi penale faţă de suspecţi, continuând cu ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale dar şi în rechizitoriu.

În motivarea solicitării privind restituirea rechizitoriului la parchet, după expunerea pe larg a unor considerente teoretice expuse în doctrina juridică referitoare modul în care trebuie formulată acuzaţia în materie penală, inculpata, prin apărătorul ales, a invocat lipsa descrierii corespunzătoare a faptei în cuprinsul rechizitoriului, aducând ca argument faptul că acuzaţia ce a fost reţinută în sarcina sa depăşeşte cadrul procesual stabilit prin ordonanţa din începere a urmăririi penale in rem din data de 15.06.2020, precum şi prin ordonanţa de extindere a urmării penale in rem din data de 09.04.2021. Inculpata C. a mai criticat şi faptul că fapta nu este descrisă corespunzător sub aspectul laturii obiective, întrucât procurorul a descris în actul de sesizare a instanţei o conduită profesională firească pe care inculpata a avut-o la locul de muncă (a întocmit şi a semnat documente), fapta nu este descrisă nici sub aspectul laturii subiective şi nici nu se face vreo menţiune specifică la cerinţa esenţială obţinerii unui folos necuvenit pentru funcţionarul implicat sau pentru o altă persoană.

În ceea ce priveşte actele de urmărire din perioada 15.06.2020 - 27.05.2021, inculpata arată că au fost efectuate cu nerespectarea dreptului de a fi informată cu privire la acuzaţia penală, cu consecinţa încălcării dreptului la apărare, întrucât se cunoştea încă de la data emiterii ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem că angajaţi ai Primăriei Slatina care au semnat documentele din cadrul procedurii de achiziţie ar fi comis fapta, iar inculpata C. era una dintre angajate. Cu toate acestea, procurorul, în loc să efectueze de la început efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de funcţionarii care erau evident vizaţi de acuzaţia în materie penală care era cercetată în cauză, a preferat să audieze aceste persoane ca martori, încălcându-le în mod flagrant dreptul la apărare, (una dintre persoanele care au devenit ulterior suspecţi şi inculpaţi fiind audiată chiar de două ori ca martor), să audieze şi alte persoane în calitate de martor, dar să si întocmească un raport de constatare tehnico-ştiinţifică fără să respecte dreptul la apărare al persoanelor vizate de ancheta penală.

Se arată că inculpata C. a fost audiată la 23.03.2021 ca martor, imediat după acest moment (la 09.04.2021) fiind emisă o ordonanţă prin care se extinde urmărirea penală in rem cu privire la faptele pentru care s-a dispus mai târziu trimiterea sa în judecată (este adevărat, într-o descriere mult mai sumară decât regăsim în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi ulterior în rechizitoriu). în acest fel, declaraţia de martor dată de C. este folosită împotriva ei, în ordonanţa prin care s-a dispus efectuarea în continuarea urmăririi penale faţă de C. (27.05.2021) fiind preluate pasaje importante din declaraţia dată de către aceasta. Aceste pasaje reprezintă în realitate paginile 9-11 din această ordonanţă, fiind evident că efectuarea în continuare a urmăririi penale s-a făcut pe baza declaraţiei de martor faţă de C..

Or, se arată în cererile şi excepţiile formulate de inculpata C., potrivit dispoziţiilor art. 305 alin. (3) din C. proc. pen., atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumita persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penala şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin, (1), organul de urmărire penala dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect. Momentul precizat de art. 305 alin, (2) în speţă a apărut încă din data de 15.06.2020, când organele de urmărire penală aveau probe din care se născuse suspiciunea concretizata ulterior în actele de acuzare. Astfel, raportat la aceste argumente, organele de urmărire penală aveau obligaţia de a da eficienţă dispoziţiilor art. 305 alin. (2) şi de a o informa pe doamna C. despre cercetările care se efectuau cu privire la fapte pretins săvârşite de aceasta.

Se mai arată că aceleaşi dispoziţii au fost încălcate şi în cazul inculpatelor B., I., B., K. şi H., fiind audiate ca martori, deşi se aflau în situaţia de a fi subiectul unei acuzaţii penale, astfel că aceste probe administrate nelegal şi neloial trebuie înlăturate din dosarul cauzei, invocându-se în sprijinul acestei solicitări şi decizia nr. 206/2020 a CCR, precum şi dispoziţiile actuale ale art. 118 C. pen. (modificat prin Legea 201/2023). În plus, se arată că afirmaţii din declaraţiile martorilor sunt invocate în ordonanţele prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de aceşti martori, dar şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi în rechizitoriu. Cu titlul exemplificativ, inculpata C. menţionează paginile 9-11 din ordonanţa nr. 184/P/2020 din data de 27.05.2021, din care rezultă că efectuarea în continuare a urmăririi penale a fost determinată de aspecte relatate de aceasta în declaraţia de martor.

A susţinut inculpata C. că procedura în ansamblul său nu a fost echitabilă, fiind încălcat dreptul său la apărare, indicând cu titlu de exemplu câteva drepturi prevăzute de art. 78 raportat la art. 83 din C. proc. pen. de care nu a beneficiat în perioada 15.06.2020 - 27.05.2021: dreptul de a consulta dosarul în condiţiile legii; dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei.

Cu privire la nulitatea ordonanţei nr. 184/P/2020 din 23.09.2020 şi a raportului de constatare nr. 184/P/2020 din data de 21.01.2021, s-a invocat faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru efectuarea unui asemenea raport, prevăzute de dispoziţiile art. 172 alin. (9) C. proc. pen.

Inculpata H. a formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală care au instrumental dosarul de urmărire penală nr. 184/P/2020 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, şi a solicitat:

i.în principal, să se constate nulitatea întregii activităţi de urmărire penală întrucât actele de urmărire penală au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 C. proc. pen.., coroborate cu art. 6 par. 3 lit. c) din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului; respectiv cu încălcarea dreptului la apărare a subsemnatei şi a dreptului la un proces echitabil şi, în consecinţă, să de dispună restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen.. în vederea refacerii urmăririi penale:

ii.să se constate nulitatea tuturor mijloacelor de probă administrate cu încălcarea legii, printre care raportul de constatare din data de 21 ianuarie 2021 şi declaraţiile de martor ale acesteia din 2 februarie 2021 şi 17 martie 2021 (utilizate ulterior cu încălcarea art. 8 C. proc. pen.) şi să se dispună în baza art. 345 alin. (3) din C. proc. pen.. excluderea acestora din materialul probator, cu consecinţa constatării nulităţii tuturor actelor subsecvente actelor nule şi refacerea tuturor actelor procesuale care fac trimitere la conţinutul declaraţiilor oferite de inculpată în calitate de martor sau la concluziile raportului de constatare.

iii. în baza art. 102 alin. (2) C. proc. pen.., să se constate nelegalitatea tuturor actelor efectuate înainte de aducerea la cunoştinţa a calităţii de suspect şi să se dispună in baza art. 345 alin. (3) din C. proc. pen.. excluderea acestora din materialul probator;

iv. să se constate neregularitatea rechizitoriului şi sa se dispună remedierea acestuia în termenul stabilit în art. 345 alin. (3) C. proc. pen.

v. să se constate nelegalitatea Ordonanţei din data de 28 decembrie 2022 prin care a fost dispusă măsura asiguratorie.

În ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale cu încălcarea dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil, inculpata H. a arătat că deşi avea calitatea de persoană acuzată, în sensul Convenţiei europene a drepturilor omului şi a jurisprudenţei CEDO, încă de la momentul începerii urmăririi penale in rem şi a efectuării percheziţiei domiciliare la data de 23.02.2021, totuşi aceasta a fost audiată în calitate de martor, la datele de 2.02.2021 şi 17.03.2021, în legătură cu procedura de atribuire a contractului privind furnizarea echipamentelor de protecţie, în cadrul programului "Noi protejăm Slatina", sub prestare de jurământ şi fără să i se aducă la cunoştinţă că are dreptul la un avocat, fiindu-i adresate întrebări în mod particular cu privire la activităţile întreprinse de aceasta, strâns legate de atribuţiile sale şi de activităţile investigate de organele de urmărire penală. Prin această manieră de efectuare a activităţii de urmărire penală, inculpata H. a arătat că s-a încălcat principiul loialităţii şi i-au fost afectate efectivitatea dreptului la tăcere şi la dreptul de a nu se autoincrimina.

Inculpata a arătat şi faptul că în cazul altor martori (R., S., T., U.) organul de urmărire penală a înţeles să le aducă la cunoştinţă dreptul de a fi asistaţi de un avocat, însă în cazul ei, procurorul nu a i-a adus la cunoştinţă acest drept. Inculpata H. a arătat şi faptul că declaraţiile sale de martor au fost redate pe larg în cuprinsul actelor de dispoziţie ale organului de urmărire penală şi chiar în cuprinsul rechizitoriului.

Tot în legătură cu audierea sa în calitate de martor la datele de 02.02.2021 şi 17.03.2021, inculpata H. a făcut referire la înregistrările audio-video efectuate de parchet la momentul administrării acestor probe, din conţinutul cărora rezultă că deşi organele de urmărire penală aveau date din care rezultă suspiciunea implicării acestei inculpate în activitatea infracţională investigată, totuşi au audiat-o în calitate de martor, aducându-i la cunoştinţă că are obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, că mărturia mincinoasă se pedepseşte cu închisoarea, dar că totuşi are dreptul de a refuza să răspundă la acele întrebări despre care consideră că ar putea-o incrimina. Ulterior, declaraţiile acesteia date în calitate de martor au constituit fundamentul acuzaţiei, astfel cum rezultă din ordonanţele de extindere a urmăririi penale in personam din 20.10.2022 şi de punere în mişcare a acţiunii penale. Or, o componentă a dreptului de a nu se autoincrimina o constituie dreptul de a fi asistată de un avocat în cursul audierii ca martor, drept care nu i-a fost adus la cunoştinţă, în timp ce altor persoane audiate ca martor în dosar le-a fost adus la cunoştinţă acest drept. Totodată, inculpata H. a invocat vădita discrepanţă dintre conţinutul scris al declaraţiei de martor şi conţinutul înregistrării audio-video cu privire la aspectul întocmirii şi/sau redactării declaraţiilor de incompatibilitate la sediul D.A.P.

S-a mai susţinut în motivarea cererilor şi excepţiilor formulate că au fost încălcate dispoziţiile art. 305 alin. (1) C. proc. pen., întrucât întreg materialul probator a fost efectuat în etapa urmăririi penale in rem, încălcându-se astfel garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil şi a invocat în sprijinul acestei susţineri decizia nr. 236/2016 a Curţii Constituţionale.

Cu privire la nelegalitatea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, din data de 21.01.2021, inculpata H. a arătat că administrarea acestei probe s-a dispus de către procuror cu încălcarea dispoziţiilor art. 172 alin. (9) C. proc. pen., nefiind îndeplinită condiţia urgenţei, mijloacele de probă nefiind în pericol de dispariţie.

Cu privirea la neregularitatea rechizitoriului, inculpata H. a arătat că faptele care i se impută nu au fost descrise complet cu privire la latura obiectivă şi latura subiectivă şi nici din perspectiva analizării condiţiilor privind participaţia penală.

Inculpaţii D. şi E. au solicitat judecătorului de cameră preliminară restituirea cauzei la procuror în temeiul art. 346 alin. (3) C. proc. pen.., invocând:

1) în temeiul art. 280, coroborat cu art. 282 C. proc. pen.. necompetenţa teritorială a Tribunalului Bucureşti, competenţa revenind Tribunalului Olt;

2) în temeiul art. 280, coroborat cu art. 282 C. proc. pen.., nelegalitatea raportului de constatare tehnico ştiinţifică din 20.01.2021 şi a ordonanţei prin care a fost dispus;

3) în temeiul art. 280, coroborat cu art. 282 C. proc. pen.., nelegalitatea. audierii celor 31 de martori anterior aducerii la cunoştinţa inculpatului D. a calităţii procesuale de suspect şi solicitând excluderea probelor derivate din mijloacele de probă existente la dosar;

4) nelegalitatea sesizării instanţei ca urmare a nulităţii rechizitoriului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie nr. 184/P/2020, acesta fiind neregulamentar întocmit, neregularitatea atrăgând imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii.

5) nulitatea relativă a urmăririi penale efectuată în dosarul nr. x/2020 având în vedere că D.N.A. - S.Centrală Bucureşti nu avea competenţa teritorială necesară de a efectua acte de urmărire penală pentru o faptă săvârşită în municipiul Slatina, jud. Olt, ci exclusiv D.N.A. - S.T. Craiova;

6) nulitatea relativă (parţială) a ordonanţei de efectuare în continuare a urmăririi penale nr. 184/P/2020 din 27 mai 2021 (în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D. şi S.C. E.) întrucât au fost încălcate dispoziţiile art. 2, art. 8, art. 305 alin. (1) si (3), art. 311 alin. (1) din C. proc. pen.

7) nulitatea relativă (parţială) a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale nr. 184/P/2020 din 07.12.2022 (în ceea ce priveşte inculpatul D. şi S.C. E.) întrucât încalcă dispoziţiile art. 2, 8, 305 alin. (1) şi (3). art. 311 alin. (1) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte necompetenţa materială a Tribunalului Olt s-a susţinut că presupusele infracţiuni care fac obiectul prezentului dosar nu au fost săvârşite pe teritoriul municipiului Bucureşti nici măcar în parte şi nici nu s-a produs urmarea acestora în municipiul Bucureşti, de asemenea nici una dintre părţi nu are domiciliul/sediul în municipiul Bucureşti, ci în judeţul Olt, iar părţile au domiciliul în Olt şi Ilfov, astfel că Tribunalului Olt îi aparţine competenţa de soluţionare a cauzei. Chiar dacă prin ordonanţa nr. 184/P/2020 din data de 27.05.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie de efectuare în continuare a urmăririi penale s-a extins urmărirea penala in rem cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale in personam şi faţă de G., pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privata, acesta din urmă locuieşte fără forme legale în Bucureşti. Inculpaţii au susţinut că această infracţiune este de competenţa judecătoriei, fiind comisă ulterior faptelor care ce atrag competenţa instanţei, scopul încheierii înscrisului pentru care s-a început urmărirea penală fiind acela de a acoperi activitatea infracţională.

În ceea ce priveşte nelegalitatea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 20.01.2021, s-a arătat că dispunerea întocmirii raportului de către specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a avut loc cu încălcarea dispoziţiilor art. 172 C. proc. pen.., nefiind îndeplinit criteriul urgenţei fundamentat de pericolul dispariţiei unor mijloace de probă sau de schimbare a unei situaţii de fapt, ori de lămurire urgenţă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

Referitor la încălcarea dreptului la apărare şi a principiului egalităţii armelor, inculpaţii D. şi E. au arătat că de la momentul începerii urmăririi penale in rem, 15.06.2020 şi până la momentul aducerii la cunoştinţă a învinuirii, respectiv 02.06.2021 au fost audiaţi toţi cei 31 de martori, printre care şi C., B., I., K. şi H., care au dobândit ulterior, calitatea de suspect, apoi de inculpat în cauză. Procedând în această modalitate, inculpaţii susţin că parchetul a golit de conţinut dreptul la apărare, amânând momentul continuării urmăririi penale in personam până aproape de finalizarea urmăririi penale. Se arată că se impune excluderea declaraţiilor date de aceste persoane în calitate de martor, din materialul probator, întrucât mijlocul de probă a fost obţinut nelegal, prin încălcarea art. 118 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte nulitatea rechizitoriului, după expunerea amplă a unor aspecte de natură teoretică referitoare la conţinutul pe care ar trebui să îl aibă actul de sesizare a instanţei şi modalitatea în care trebuie descrisă acuzaţia, s-a arătat că rechizitoriul nu cuprinde descrierea faptei care îi priveşte pe inculpaţi cu indicarea în concret a actelor care au încălcat legislaţia de ordin primar, precum şi a momentului consumării infracţiunii, criticându-se faptul că procurorul de caz s-a limitat la preluarea dispoziţiilor legale indicate în cuprinsul raportului de constatare de către specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care oricum nu are competenţă în constatare infracţiunilor.

Cu privire la nulitatea relativă (parţială) a ordonanţei de efectuare în continuare a urmăririi penale nr. 184/P/2020 din 27 mai 2021 s-a arătat că prin aceasta s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul D. şi faţă de suspecta S.C. E. cu privire la fapta de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu deşi, în prealabil nu a fost începută şi nici nu a fost extinsă urmărirea penală in rem în raport de această infracţiune.

Totodată, s-a menţionat că în ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem s-a făcut referire la infracţiunea de abuz în serviciu, nu la infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, care este o infracţiune diferită, iar dispoziţiile art. 305 alin. (1) C. proc. pen. prevăd că urmărirea penală se efectuează în continuare faţă de o persoană numai atunci când există probe din care sa rezulte bănuiala rezonabilă că o acea persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, deci sub condiţia ca urmărirea penală să fi fost deja începută cu privire la respectiva fapta pentru care se dispune ulterior continuarea.

Tot în legătură cu nulitatea ordonanţei nr. 184/P/2020 din 27.05.2021 inculpaţii D. şi S.C. E. au arătat că este lovită de nulitate relativă întrucât dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de suspect constituie o obligaţie procedurală pozitivă imediată a organului de urmărire penală, iar nu o facultate a acestuia, aceasta fiind reglementată în scopul asigurării unei garanţii efective a dreptului la apărare al persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, invocând în acest sens jurisprudenţa CEDO, decizia nr. 99/2018 a CCR şi jurisprudenţa instanţelor naţionale. Or, aproape întreg materialul probator, cu excepţia a 4 declaraţii de suspect, a fost administrat în faza de urmărire penală in rem, în timp ce de la momentul la care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi până la emiterea rechizitoriului a trecut un interval de doar 2 luni şi 20 de zile, aspect care încalcă art. 6 CEDO, art. 8, 10, 83 C. proc. pen.., art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţia României.

În ceea ce priveşte nulitatea relativă a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii D. şi E., se arată că acuzaţia din cuprinsul ordonanţei din 07.12.2022 este diferită de cea din ordonanţa de efectuare în continuare a urmăririi penale din 27.05.2021, prevederile legale presupus a fi fost încălcate de inculpaţi fiind menţionate pentru prima dată în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale. Totodată, inculpaţii au arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 C. pen., astfel că acţiunea penală nu poate fi exercitată pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală. S-a arătat în acest sens că nu este îndeplinită condiţia obţinerii unui folos prin comiterea infracţiunii imputate, ce trebuie întrunită exclusiv în persoana autorilor şi/sau a coautorilor, iar nu şi a complicelui.

Inculpatul G. a solicitat prin cererile şi excepţiile formulate să se dispună:

1. Admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a judecătorului de cameră preliminară a Tribunalului Bucureşti în soluţionarea dosarului, iar pe cale de consecinţă să procedeze la declinarea acestuia în favoarea judecătorului de cameră preliminară a Tribunului Olt;

2. Constatarea nulităţii relative (parţiale) a Ordonanţei nr. 184/P/2020 din 27.05.2021 prin care s-a efectuat în continuare urmărirea penală faţă de suspectul G.;

3. Constatarea nulităţii relative (parţiale) a Ordonanţei nr. 184/P/2020 din 07.12.2022 prin care a fost pusă în mişcare a acţiunea penală faţă de inculpatul G., derivată din nulitatrea ordonanţei din data de 27.05.2021;

4. Constatarea nulităţii relative şi a neregularităţii rechizitoriului, având în vedere că acesta nu conţine o descriere suficientă a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi că încălcă normele privind desfăşurarea legală a procesului penal prevăzute de art. 327, 305, 309, 311 C. proc. pen.

5. Restituirea cauzei la parchet datorită imposibilităţii stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, conform art. 343 alin. (3) lit. a) C. proc. pen..;

6. Constatarea nulităţii relative a declaraţiilor martorilor V. (din data de 04.09.2020) şi W. (din data de 31.08.2020), întrucât au fost administrate în etapa in rem, aspect care a dus la încălcarea dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.., art. 21 alin. (3) şi art. 20 alin. (2) din Constituţia României şi a art. 6 parag. 1 şi 3 lit. d) din Convenţia europeană a Drepturilor Omului (temei art. 280 alin. (1) rap. la art. 282 C. proc. pen..).

Cu privire la necompetenţa Tribunalului Bucureşti, inculpatul G. a formulat aceleaşi critici ca şi ceilalţi inculpaţi.

Cu privire la nulitatea relativă a ordonanţei de efectuare în continuare a urmăririi penale nr. 184/P/2020 din 27.05.2021 inculpatul G. a arătat că prin aceasta s-a dispus atât extinderea urmăririi penale in rem pentru fapta de fals în înscrisuri sub semnătura privată (echivalând cu o începere a urmăririi penale cu privire la aceasta faptă), cât şi efectuarea în continuare urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 (1) C. proc. pen., încălcându-se principiul legalităţii procesului penal, prevăzut de art. 2 C. proc. pen. şi cel al dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 8 C. proc. pen.

Totodată, inculpatul G. a arătat că întreg probatoriul a fost administrat în faza de urmărire penală in rem, fiindu-i încălcat dreptul la apărare şi principiul egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil. În acest sens, inculpatul a invocat decizia nr. 99 din 2018 a Curţii Constituţionale.

Referitor la neregularitatea rechizitoriului, inculpatul G. a invocat insuficienta descriere a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., acuzaţia fiind prezentată vag, general şi contradictoriu. S-a arătat că nu se înţelege în ce constă infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, care este efectiv elementul material.

Potrivit art. 322 (1) C. pen., falsul în înscrisuri sub semnătură privată înseamnă falsificarea unui înscris prin vreunul din modurile prev. în art. 320 sau 321 din C. pen.. Ori, art. 320 din C. pen. vorbeşte despre falsificarea materială a unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod (deci o falsificare fizică/materială), iar art. 321 C. pen. vorbeşte despre o falsificare a conţinutului unui înscris prin atestarea unor fapte/împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea de a insera unele date/împrejurări, în speţă nespecificându-se în care situaţie a fost falsificat înscrisul. Mai mult, sunt aspecte contradictorii: pe de-o parte, se menţionează că este antedatat contractul (deci a fost falsificată data) iar, pe de altă parte, ca nu a fost recunoscut contractul de către reprezentanţii X. şi că între societatea inculpatului şi societatea X. nu a fost încheiată o convenţie scrisă - ceea ce înseamnă că practic acest contract a fost plăsmuit în integralitate de inculpat. Cu toate acestea, în continuare, acuzarea menţionează că inculpatul ar fi avut cunoştinţă că produsul comercializat este unul cosmetic - ceea ce sugerează un fals intelectual (adică menţionarea unor aspecte neadevărate - faptul ca produsul comercializat era dezinfectant). Cu toate acestea, la menţionarea elementului material, acuzarea spune ca acesta constă în contrafacerea contractului, adică exclusiv ipoteza de la art. 320 (contrafacerea materială), excluzând ipoteza de la art. 321 C. pen.

Examinând cauza în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 342 şi urm. C. proc. pen.., prin prisma cererilor şi excepţiilor formulate de către inculpaţii A., H., B., S.C. E., C., G., D., judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Se constată că rechizitoriul a fost întocmit de doamna procuror Y. şi a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, conform art. 328 C. proc. pen., de procurorul şef secţie, domnul procuror Z..

Rechizitoriul este structurat pe mai multe secţiuni şi cuprinde: expunerea situaţiei de fapt, indicarea mijloacelor de probă, încadrarea juridică a faptelor şi pedeapsa prevăzută de lege, latura civilă, date despre urmărirea penală şi date privind persoana inculpatului .

1. Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

La data de 21 decembrie 2024 inculpatul D., trimis în judecată în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen. a dobândit calitatea de deputat, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. La acea dată, cauza se afla pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia 1 penală, în procedura camerei preliminare, astfel că prin încheierea din data de 05.03.2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2023, În baza art. 47 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 48 alin. (2) din C. proc. pen. şi la art. 40 alin. (1) din C. proc. pen. s-a declinat, în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a cauzei aparţinând acestei din urmă instanţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (2) C. proc. pen., dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1), printre care se află şi infracţiunile săvârşite de deputaţi.

În raport de aceste dispoziţii legale care stabilesc în mod clar competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de soluţionare a cauzei, analizarea criticilor invocate de inculpaţi în cererile şi excepţiile formulate, cu privire la excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti se impune doar din perspectiva legalităţii sesizării instanţei la momentul iniţial, respectiv data de 28.02.2023.

Dobândirea calităţii de deputat de către inculpatul D. a atras ulterior competenţa după calitatea persoanei a instanţei supreme.

Astfel, se observă faptul că în mod legal a fost sesizat Tribunalul Bucureşti prin rechizitoriul nr. x/2020 din 27.02.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a se pronunţa cu privire la o activitate infracţională care priveşte comiterea a trei fapte de natură penală. Două dintre acestea, respectiv abuzul în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 309 C. pen., şi falsul informatic, prev. de art. 325 C. pen., au fost săvârşite pe raza teritorială a municipiului Slatina. Infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului G. s-a consumat pe raza teritorială a municipiului Bucureşti, odată cu depunerea la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a contractului antedatat şi întocmit pro causa vizând raporturile comerciale derulate cu reprezentanţii S.C. X. S.R.L.

Or, infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se află în strânsă legătură cu cea de abuz în serviciu, întrucât prin întocmirea în fals şi depunerea acestui înscris la dosarul cu nr. x/2020, inculpatul a încercat să distragă atenţia organelor judiciare de la faptul că produsele furnizate de S.C. X. S.R.L.. nu deţineau avizele necesare comercializării ca dezinfectanţi, pe cale de consecinţă nefăcând dovada faptului că respectă indicaţiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini întocmit de funcţionarii Direcţiei de Administrare Patrimoniu Slatina. Faptul că reprezentanţii S.C. E. cunoşteau că nu pot face dovada că aceste produse nu respectă indicaţiile tehnice, fiind oricum recepţionate de către angajaţii din cadrul D.A.P. Slatina probează înţelegerea frauduloasă dintre inculpaţi.

Împrejurarea că infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată intră în mod obişnuit în competenţa materială a judecătoriei şi a fost comisă ulterior infracţiunii de abuz în serviciu, nu are nici un fel de relevanţă în stabilirea competenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti. Competenţa materială şi teritorială a instanţei se apreciază în raport de întreaga activitate infracţională cu care instanţa fondului este învestită şi este analizată în raport de momentul sesizării judecătorului, iar din această perspectivă nu prezintă importanţă ordinea în care a extins procurorul urmărirea penală.

Întrucât faptele deduse judecăţii se află într-o conexitate etiologică, operează, în temeiul art. 43 şi 44 din C. proc. pen.., prorogarea legală de competenţă, astfel încât pentru stabilirea competenţei materiale a instanţei se va avea în vedere infracţiunea care atrage competenţa instanţei superioare în grad, iar pentru stabilirea competenţei teritoriale se va avea în vedere locul săvârşirii faptei în raport de întreaga activitate infracţională cu care este sesizat judecătorul de cameră preliminară.

Referitor la competenţa materială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aceasta este reglementată de dispoziţiile art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002, cu trimitere la normele din Legea nr. 78/2000. Dispoziţiile legale ce guvernează competenţa acestui organ de urmărire penală indică acele categorii de fapte penale care se instrumentează în mod obligatoriu de către Direcţia Naţională Anticorupţie, nu limitează competenţa structurii specializate doar la acest gen de infracţiuni. O interpretare contrară ar conduce la un haos jurisprudenţial, de vreme ce infracţiunile de corupţie ori asimilate celor de corupţie sunt cel mai adesea comise în concurs cu infracţiuni de fals, spălare de bani, evaziune fiscală etc.

Conform art. 327 C. proc. pen.., când urmărirea penală este completă, procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată (art. 327 lit. a) sau emite ordonanţă prin care clasează sau renunţă la urmărirea penală (art. 327 lit. b).

De asemenea, potrivit art. 328 alin. (3) din C. proc. pen.., procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu, chiar dacă urmărirea penală în cauza pe care o soluţionează s-a desfăşurat cu privire la mai multe fapte sau la mai multe persoane şi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, conform art. 327 anterior menţionat.

Faţă de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de inculpaţi cu privire la necompetenţa materială şi teritorială a Tribunalului Bucureşti şi la necompetenţa materială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

2. Legalitatea sesizării instanţei şi regularitatea rechizitoriului

Rechizitoriul nr. x din data de 23 februarie 2023, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii A., B., C., I., H., D., E. S.R.L. şi G. a fost întocmit cu respectarea, în mod formal, a condiţiilor prevăzute de art. 328 C. proc. pen., privind structura actului de sesizare a instanţei.

Rechizitoriul este structurat pe mai multe secţiuni şi cuprinde: expunerea situaţiei de fapt, indicarea mijloacelor de probă, încadrarea juridică a faptelor şi pedeapsa prevăzută de lege, latura civilă, date despre urmărirea penală şi date privind persoana inculpatului.

Situaţia de fapt este complexă, faptele de natură penală reţinute în sarcina inculpaţilor, fiind stabilite clar circumstanţele de timp, de loc şi modalitatea de comitere a acestora, precum şi încadrarea juridică dată faptelor. Se constată existenţa unei corespondenţe depline între descrierea modalităţii faptelor din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi din rechizitoriu, din considerentele acestuia şi din secţiunea "încadrarea juridică" a rechizitoriului. Atât în prezentarea situaţiei de fapt, cât şi la tratarea încadrărilor juridice sunt menţionate cu exactitate, datele concrete la care au fost semnate acordul cadru şi actele subsecvente de către inculpata A. şi D., reprezentant al E., locul semnării acestora, cât şi datele (şi orele) la care inculpata B. a operat modificările frauduloase în registrul electronic al Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina. De asemenea, se menţionează expres, datele la care au fost livrate materialele de către S.C. E. şi data efectuării plăţilor din patrimoniul autorităţii contractante către societatea furnizoare, acestea reprezentând suficiente elemente din care să reiasă perioada comiterii faptelor şi momentul epuizării activităţii infracţionale.

Totodată, din perspectiva participaţiei penale, respectiv a complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, reţinută în sarcina unor inculpaţi în rechizitoriu este descrisă natura caracterului fraudulos al înţelegerii dintre participanţii la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, atât în secţiunea privind situaţia de fapt, cât şi în secţiunea privind încadrarea juridică.

Se poate astfel lesne înţelege că ceea ce se impută inculpatului D. şi inculpatei S.C. E. este faptul că au procedat la semnarea acordului-cadru în condiţiile în care ştiau că procedura de achiziţie a fost efectuată în mod formal, caietul de sarcini şi estimarea valorii contractuale fiind întocmite exclusiv în baza ofertei tehnice care a fost transmisă reprezentanţilor D.A.P., în scopul favorizării acestei situaţii.

În acest sens, la fila x din rechizitoriu se specific în mod expres:

"Având în vedere rapiditatea cu care s-a desfăşurat procedura de achiziţie, faptul că oferta S.C. E. a fost depusă înainte de întocmirea documentaţiei de achiziţie, iar preţurile cuprinse în ofertă se regăsesc în documentaţia întocmită ulterior ca şi valori estimate de către angajaţii Direcţiei Administrare Patrimoniu, pentru produsele ce urmau a fi achiziţionate, dar şi faptul că descrierea materialelor ofertate de S.C. E. prin oferta înregistrată sub nr. x/06.04.2020 a fost practic copiată atât în strategia de contractare, cât şi în caietul de sarcini, în cauză rezultă că ceea ce s-a urmărit a fost favorizarea S.C. E. şi acordarea contractului în mod preferenţial, cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Această împrejurare a făcut posibilă achiziţionarea produselor la preţuri mult mai mari faţă de preţul real de vânzare."

De asemenea, la filele x din cuprinsul rechizitoriului se reţine că:

"Faptul că inculpata A. avea deja pe birou în dimineaţa zilei de 07.04.2020 oferta S.C. E. şi i-a indicat inculpatei C. sumele şi cantităţile exacte pe care să le scrie în referatul de necesitate conduc la concluzia că între aceasta şi reprezentanţii S.C. E. intervenise deja o înţelegere în sensul acordării preferenţiale a contractului. Această concluzie este întărită de faptul că toate actele specific procedurii încheierii acordului-cadru au fost întocmite în aceeaşi zi, iar actele ce ar fi trebuit întocmite premergător au fost antedatate, atât fizic, cât şi în registrul electronic de corespondenţă al instituţiei. În scopul disimulării ilegalităţilor comise pe parcursul derulării relaţiei comerciale cu S.C. E., aceasta le-a determinat pe inculpatele K., I. şi C. să semneze procesul-verbal de negociere şi declaraţiile de imparţialitate ulterior datei de 07.04.2020, numindu-le în mod fictiv ca membre ale comisiei de evaluare a ofertelor, fără a ale aduce acest fapt la cunoştinţă, tocmai pentru a-i fi mai uşor să le convingă să semneze documentaţia de achiziţie fără a efectua verificări."

În cazul inculpatei H., în rechizitoriu se reţine:

În calitate de reprezentant al S.C. AA. S.R.L., inculpata, în baza contractului de prestări servicii nr. x încheiat cu Direcţia Administrare Patrimoniu la data de 06.05.2019, s-a ocupat de alegerea procedurii de achiziţie a materialelor sanitare şi a întocmit, draftul documentaţiei necesare în vederea încheierii, la data de 07.04.2020 a Acordului cadru nr. 3635, între Direcţia de Administrare Patrimoniu şi S.C. E. având ca obiect achiziţionarea a 8450 l dezinfectant, 343.000 măşti şi 343.000 perechi de mănuşi cu o valoare totală de 3.671.000 RON fără TVA; precum şi pentru încheierea la data de 15.04.2020 a actului adiţional la Acordul cadru nr. 3635/07.04.2020 privind achiziţionarea a 12.900 l dezinfectant, 490.000 măşti şi 490.000 perechi de mănuşi în valoare de 5.352.000 RON fără TVA (6.368.880 RON cu TVA inclus), materializat în contractul subsecvent nr. 3809/15.04.2020 având ca obiect achiziţionarea a 12.900 l dezinfectant, 490.000 măşti şi 490.000 perechi de mănuşi la un preţ total de 6.368.880 RON cu TVA inclus, în scopul eludării obligaţiei de parcurgere a unei proceduri transparente de achiziţie şi favorizării reprezentanţilor S.C. E. care au comercializat către Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina produse sanitare supraevaluate, activitate care a generat un prejudiciu în patrimoniul Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina în sumă totală de 2.555.385,77 RON cu TVA inclus, din care: 741.361,67 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului dezinfectant de mâini şi piele şi 1.814.024,10 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului mănuşi de protecţie, cunoscând că nu a fost parcursă niciun fel de procedură reală de prospectare a pieţei şi depunând la dosarul de achiziţie la o dată ulterioară încheierii acordului cadru înscrisuri din care rezultă că ar fi efectuat demersuri de identificare a unor potenţiali furnizori.

Se arată în rechizitoriu că prin aceasta a facilitat încheierea de către A. - directorul şi reprezentantul legal al Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina a contractelor de achiziţie. În descrierea elementului material al infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu se arată care au fost actele de complicitate, în sensul art. 48 C. pen., de care este acuzată inculpata H..

Descrierea faptei de care este acuzat inculpatul BB. se regăseşte pe larg în capitolul în care este prezentată situaţia de fapt, cu trimitere la mijloacele de probă, dar şi rezumativ, cu trimitere la elementele constitutive ale infracţiunii în capitolul rezervat încadrărilor juridice.

Cu titlu exemplificativ, la filele x din actul de sesizare al instanţei se reţin următoarele:

"În vederea disimulării faptului că o parte din produsele livrate Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina nu îndeplineau condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică, la data de 25.08.2020 numitul G. a depus la dosarul nr. x/2020 instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, urmare a adresei nr. x/2020, prin care s-au solicitat mai multe documente de la S.C. CC. S.R.L., un contract de vânzare-cumpărare pretins încheiat cu reprezentanţii S.C. X. S.R.L., antedatat şi nerecunoscut de către reprezentanţii acestei din urmă persoane juridice, având ca obiect comercializarea produsului DD., pentru a justifica faptul că achiziţia a vizat dezinfectanţi, deşi în fapt între cele două societăţi nu a fost încheiată o convenţie scrisă, iar sus-numitul avea cunoştinţă din discuţiile prealabile purtate cu martorul W. că produsul este unul cosmetic, nefiind încă autorizat ca biocid. Întocmirea acestui înscris a avut ca scop acoperirea faptului că produsele furnizate de S.C. E., ce au fost achiziţionate de la S.C. X. S.R.L. nu îndeplineau la data încheierii acordului-cadru şi a celor două contracte subsecvente cu D.A.P. Slatina condiţiile tehnice solicitate, motiv pentru care autoritatea contractantă ar fi fost obligată să le refuze. Cum însă beneficiarul contractului de achiziţie fusese deja stabilit, reprezentanţii autorităţii contractante nu au efectuat nici un fel de verificări, nici cu privire la conformitatea produselor, nici cu privire la capacitatea administrativă a societăţii furnizoare de a onora integral şi la timp obligaţiile contractuale, ci au acordat la interval de o săptămână 2 contracte a căror valoare însumează mai mult de 2 milioane de euro unei societăţi înfiinţată de un an, care desfăşura un cu totul alt obiect de activitate."

Se observă astfel că organul judiciar a indicat în mod expres că inculpatul a întocmit acest document şi a uzat de el prin depunerea ca înscris pro cauza la dosarul de urmărire penală şi a arătat modalitatea în care a comis acest fals, prin inserarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului în ceea ce priveşte natura produselor achiziţionate (biociode, în loc de produse cosmetice neavizate ca dezinfectanţi) şi antedatarea actului, convenţia nefiind semnată la data indicată de acesta în cuprinsul înscrisului, precum şi scopul urmărit de inculpat prin falsificarea acestui act. Modalităţile indicate în descrierea faptei sunt circumscrise noţiunii de plăsmuire la care trimit dispoziţiile art. 320 C. pen.

În ceea ce priveşte partea din rechizitoriu intitulată "Încadrarea juridică a faptelor şi pedeapsa prevăzută de lege", se constată faptul că procurorul a întocmit două procese-verbale de îndreptare a erorilor materiale, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.

Prin procesul-verbal din data de 17.11.2023, s-a arătat că la punctul I al capitolului destinat prezentării încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţi din cuprinsul rechizitoriului, a fost descrisă fapta de fals informatic imputată inculpatei A., pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, fără a se face referire expresă la dispoziţiile art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Procurorul a dispus astfel că eroarea materială, constând în acest caz în menţiunile lipsă, se va îndrepta prin completarea punctului I ale capitolului care tratează încadrarea juridică şi inserarea în paragraful anterior descrierii elementului material al faptei comisă de inculpata A. a menţiunilor " Fapta astfel descrisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals informatic, prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (2) C. pen.

Prin procesul-verbal din data de 25.10.2023, s-a arătat că la punctul II. al capitolului destinat prezentării încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţi din cuprinsul rechizitoriului, a fost descrisă fapta de fals informatic imputată inculpatei B., pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, fără a se face referire expresă la dispoziţiile art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

De asemenea, s-a arătat că la punctul VII al aceluiaşi capitol a fost descrisă fapta de complicitate la abuz în serviciu imputată inculpatei S.C E. S.R.L., pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, fără a se face referire expresă la dispoziţiile art. 48 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 C. pen.

Procurorul a dispus astfel ca erorile materiale se vor îndrepta prin completarea punctelor II şi VII ale capitolului care tratează încadrarea juridică şi inserarea în paragrafele anterioare descrierii elementului material al faptelor comise de inculpatele B. şi S.C. E. a menţiunilor:

-" Fapta astfel descrisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals informatic, prev. de art. 325 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ", în cazul inculpatei B.;

- "Fapta astfel descrisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 C. pen.." în cazul inculpatei S.C. E. S.R.L.

Actele procedurale privind îndreptarea erorilor materiale au fost comunicate Tribunalului Bucureşti pentru a fi depuse la dosarul cauzei, iar două exemplare au fost comunicate inculpatelor B. şi S.C. E.

Dispoziţiile art. 278 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd faptul că eroarea materială din cuprinsul unui act se îndreaptă, la cerere sau din oficiu, chiar de către organul judiciar care a întocmit actul a cărui rectificare se impune, iar procedura îndreptării erorii materiale nu este una contradictorie. Totodată, nu există în procedura penală vreun termen înăuntrul căruia se poate proceda la îndreptarea erorii materiale şi nici vreo limitare impusă de desesizarea organului judiciar, întrucât îndreptarea erorii materiale nu aduce atingere esenţei actului, clarificarea fiind făcută în interesul tuturor participanţilor şi nu reprezintă un act de dispoziţie.

Eroarea materială în sensul art. 278 C. proc. pen.. se referă la menţiunea greşită cuprinsă într-un act procedural (încheiere, hotărâre etc), dacă inexactitatea este evidentă în sensul că rezultă în mod cert din actele cauzei, nefiind nevoie, pentru a o constata, de administrarea sau reaprecierea unor probe. Or, chiar din preambulul rechizitoriului este evidentă încadrarea juridică a faptelor pentru care au inculpaţii au fost trimişi în judecată, acestea îşi regăsesc perfect corespondentul în dispozitivul rechizitoriului, precum şi în actul de inculpare. Fiecare faptă pentru care s-a dispus trimiterea în judecată este amplu descrisă prin indicarea acţiunii ce formează latura obiectivă, a urmării imediate, legăturii de cauzalitate, precum şi a formei de vinovăţie cu care a fost săvârşită.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară constată că sunt nefondate criticile formulate de inculpatele A., B. şi E. în sensul că procesele-verbale de îndreptare a erorii materiale reprezintă un act de complinire a lipsei uneia dintre menţiunile obligatorii prev. de art. 328 C. proc. pen.., nelegal întocmite şi care trebuie înlăturate din dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, în rechizitoriu se arată următoarele:

La data de 02.04.2020, prin nota internă nr. 28193, primarul municipiului Slatina, numitul M., a pus în vedere numitei A. - director executiv al Direcţiei Administrare Patrimoniu că, în contextul decretării stării de urgenţă, ca urmare a evoluţiei epidemiologice privind răspândirea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, Direcţia Administrare Patrimoniu are obligaţia de a lua toate măsurile care se dispun prin acte normative, prin hotărâri ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sau prin hotărâri ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, în sensul asigurării resurselor materiale şi umane în vederea sprijinirii populaţiei afectate, prin achiziţionarea necesarului de materiale de protecţie şi distribuirea acestora, inclusiv asigurarea dezinfectării periodice a domeniului public şi privat al municipiului Slatina.

Este foarte important de reţinut că dispoziţia primarului M. a fost dată către Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, în pofida faptului că în subordinea consiliului local funcţionează un serviciu specializat în achiziţii publice, iar Direcţia Administrare Patrimoniu beneficia numai de consultanţă în acest domeniu din partea societăţii AA. S.R.L., reprezentată de inculpata H.. Astfel, orice nelegalitate descoperită în legătură cu procedura de achiziţie să poată fi lesne pusă de către funcţionarii autorităţii contractante pe seama serviciilor neconforme oferite de firma de consultanţă, iar reprezentanţii societăţii de consultanţă să se poată degreva de răspundere, apărându-se în sensul că serviciile oferite vizează doar consilierea şi îndrumarea în alegerea procedurii, răspunderea pentru încheierea contractului revenind funcţionarilor publici.

Prin hotărârea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei municipiului Slatina nr. 4/06.04.2020, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19, s-a aprobat, printre altele, achiziţionarea şi furnizarea, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, a unui număr de 5 măşti de protecţie şi 5 perechi de mănuşi alocate săptămânal pentru fiecare locuinţă de pe raza municipiului Slatina. Hotărârea a fost semnată de primarul M., în calitate de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Direcţia Administrare Patrimoniu, la data de 06.04.2022 această instituţie ar fi organizat o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, ce s-a desfăşurat într-o singură zi, respectiv 06.04.2020, în cadrul căreia s-au întocmit următoarele:

- adresa nr. x/06.04.2020 semnată de A. -director executiv al DAP şi EE. - coordonator Serviciu ULM prin care s-a solicitat Direcţiei Generale Economice numărul total de unităţi locative existente în municipiul Slatina şi s-a primit răspunsul înregistrat sub nr. x/06.04.2020;

- adresa fără dată şi fără număr semnată de A. şi C., în calitate de şef Birou Administrativ în cadrul DAP Slatina prin care s-a solicitat S.C. AA. S.R.L. sprijin pentru prospectarea pieţei pentru codurile CPV aferente produselor: măşti, mănuşi şi dezinfectant şi s-a primit răspunsul neînregistrat şi nedatat al S.C. AA. S.R.L.;

-s-a primit oferta tehnico-financiară a S.C. E. adresată Primăriei Municipiului Slatina, dar înregistrată la DAP Slatina sub nr. x/06.04.2020, conform căreia oferta pentru dezinfectant de mâini era de 130 RON/l, pentru măşti de 4,5 RON/buc, iar pentru mănuşi de 3 RON/pereche;

-s-a întocmit referatul privind alegerea procedurii înregistrat sub nr. x/06.04.2020; documentul a fost semnat de C., FF. - şef Birou Contabilitate şi I. - consilier juridic în cadrul DAP Slatina şi a fost aprobat de directorul executiv al Direcţiei, A.;

- s-a întocmit strategia de contractare nr. x/06.04.2020 pentru atribuirea Acordului cadru având ca obiect: furnizare "soluţii dezinfectante de mâini şi piele, măşti în 3 straturi cu pliuri şi mănuşi de protecţie împotriva COVID-19", prin care s-a stabilit că este necesară achiziţionarea a 8.450 l dezinfectant la o valorare estimată de 130 RON/l, fără TVA; 343.000 măşti la o valoare estimată de 4,5 RON/buc, fără TVA, şi 343.000 perechi de mănuşi la o valoare estimată de 3 RON/pereche, fără T.V.A., valoarea totală estimată a achiziţiei fiind de 3.671.000 RON fără TV(4.368.490 RON, cu TVA inclus); documentul a fost întocmit de şefa Serviciului Administrativ, C., avizat de consilierul juridic I. şi aprobat de A.;

-s-a întocmit caietul de sarcini, fără număr de înregistrare şi fără dată; documentul a fost întocmit de şefa Serviciului Administrativ, C., avizat de consilierul juridic I. şi aprobat de A.;

-s-a întocmit documentaţia pentru atribuirea acordului cadru având ca obiect furnizarea de soluţii dezinfectante de mâini şi piele, măşti în 3 straturi cu 3 pliuri şi mănuşi de protecţie împotriva COVID -19, document neînregistrat şi nedatat, semnat pentru întocmire de C. şi aprobat de directorul executiv, A.;

-s-a emis decizia nr. 61/06.04.2020 privind componenţa comisiei de evaluare;

- s-a emis o cererea de ofertă înregistrată sub nr. x/06.04.2020 şi transmisă unei singure societăţi comerciale şi anume S.C. E.; cererea apare ca fiind semnată de A., C. şi GG. - din cadrul DAP Slatina. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că la data respectivă GG. nu se afla la serviciu, în locul său semnând I..

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că de fapt, la data de 06.04.2020 nu a fost întocmit sau înregistrat niciunul dintre aceste documente, toate fiind redactate şi înregistrate la data de 07.04.2020, data semnării acordului-cadru cu S.C. E. şi a primului contract subsecvent, sau chiar la o dată anterioară, fiind antedatate pentru se crea aparenţa că a existat o procedură de prospectare a pieţei şi s-au depus eforturi de identificare a unei societăţi furnizoare în condiţii legale, de fapt contractul fiind acordat în mod clientelar societăţii S.C. E., fără a se face vreun minim demers de a identifica pe piaţă vreun alt furnizor.

Analizând documentele enumerate anterior, se constată că, în mod nefiresc, oferta tehnico-financiară a S.C. E. a fost depusă şi înregistrată sub nr. x/06.04.2020, înaintea întocmirii referatului privind alegerea procedurii, înregistrat sub nr. x, strategiei de contractare conţinând valoarea estimată a produselor precum şi descrierea acestora şi care a fost înregistrată sub nr. x, respectiv anterior întocmirii caietului de sarcini şi cererii de ofertă adresată S.C. E., înregistrată sub nr. x/06.04.2020.

Comparând conţinutul ofertei depuse de S.C. E. în ceea ce priveşte descrierea produselor cu documentele întocmite de Direcţia Administrare Patrimoniu, respectiv cu descrierea produselor din strategia de contractare şi caietul de sarcini a rezultat că acestea sunt identice, inclusiv în ceea ce priveşte erorile de scrier

Faţă de cele arătate anterior, este evident că funcţionarii Direcţiei Administrare Patrimoniu au avut la dispoziţie oferta S.C. E., în format electronic, pe care au copiat-o în conţinutul strategiei de contractare şi caietului de sarcini. De altfel, chiar şi valorile estimate precizate în cele două documente şi despre care se arată că ar fi obţinute după prospectarea pieţei sunt, în realitate, preţurile din oferta S.C. E., în realitate neavând loc nici un fel de prospectare a pieţei, iar contractul fiind încheiat exclusiv în beneficiul şi termenii S.C. E.

A doua zi, în data de 07.04.2020, a fost înregistrată sub nr. x/07.04.2020 o nouă ofertă tehnico -financiară a S.C. E., având acelaşi conţinut cu cea depusă cu o zi înainte, chiar înainte ca S.C. E. să primească invitaţia de participare, aşa cum rezultă din modul de înregistrare a documentelor; în aceeaşi zi a fost încheiat procesul-verbal al şedinţei de negociere, raportul procedurii şi adresa de comunicare a rezultatului procedurii prin care oferta S.C. E. a fost declarată câştigătoare.

Tot în data de 07.04.2020 a fost încheiat Acordul cadru nr. 3635, între Direcţia de Administrare Patrimoniu şi S.C. E. având ca obiect achiziţionarea a 8.450 l dezinfectant, 343.000 măşti şi 343.000 perechi de mănuşi cu o valoare totală de 3.671.000 RON fără TVA; de asemenea, în aceeaşi zi a fost emisă nota de comandă nr. x/07.04.2020 către S.C. E. pentru întreaga cantitate menţionată în anexa 1 a acordului cadru şi a fost încheiat contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020; în baza acestui contract S.C. E. a emis factura fiscală de avans FSOL nr. x/07.04.2020 în valoare de 1.310.547 RON, sumă pe care a şi încasat-o la data de 08.04.2020; factura fiscală nr. FSOL nr. x/15.04.2020 în valoare de 2.122.781,50 RON, sumă pe care a încasat-o la data de 21.04.2020 şi factura fiscală FSOL nr. x în valoare de 935.161,50 RON, sumă pe care a încasat-o la data de 13.05.2020;

La data de 15.04.2020, prin referatul nr. x, s-a propus încheierea unui act adiţional la Acordul cadru nr. 3635/07.04.2020 privind achiziţionarea a 12.900 l dezinfectant, 490.000 măşti şi 490.000 perechi de mănuşi în valoare de 5.352.000 RON fără T.V.A(6.368.880 RON cu T.V.A. inclus); în aceeaşi zi s-a încheiat actul adiţional la Acordul cadru, s-a emis către S.C. E. nota de comandă nr. x/15.04.2020 şi s-a încheiat contractul subsecvent nr. 3809/15.04.2020, având ca obiect achiziţionarea a 12.900 l dezinfectant, 490.000 măşti şi 490.000 perechi de mănuşi la un preţ total de 6.368.880 RON cu TVA inclus.

În baza acestui contract, S.C. E. a mai emis o singură factură fiscală FSOL nr. x/11.05.2020, pentru întreaga sumă, sumă pe care a încasat-o astfel: în data de 15.05.2020 - 4.368.880 RON, în 29.05.2020, suma de 1.200.000 RON, iar suma de 800.000 RON în data de 10.06.2020.

Valoarea totală a sumelor încasate de S.C. E. de la Direcţia Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local Slatina a fost de 10.737.370 RON.

Conform avizelor de însoţire a mărfii, în perioada 07.04.2020 - 11.05.2020, S.C. E. a furnizat către Direcţia Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local Slatina în total 833.000 măşti, 833.000 perechi de mănuşi şi 21.350 l dezinfectant.

Având în vedere rapiditatea cu care s-a desfăşurat procedura de achiziţie, faptul că oferta S.C. E. a fost depusă înainte de întocmirea documentaţiei de achiziţie, iar preţurile cuprinse în ofertă se regăsesc în documentaţia întocmită ulterior ca şi valori estimate de către angajaţii Direcţiei Administrare Patrimoniu, pentru produsele ce urmau a fi achiziţionate, dar şi faptul că descrierea materialelor ofertate de S.C. E. prin oferta înregistrată sub nr. x/06.04.2020 a fost practic copiată atât în strategia de contractare, cât şi în caietul de sarcini, în cauză rezultă că ceea ce s-a urmărit a fost favorizarea S.C. E. şi acordarea contractului în mod preferenţial, cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Această împrejurare a făcut posibilă achiziţionarea produselor la preţuri mult mai mari faţă de preţul real de vânzare.

În vederea stabilirii realităţii preţurilor de achiziţie, s-au solicitat S.C. E. documentele de aprovizionare cu produsele livrate ulterior Direcţiei Administrare Patrimoniu.

Analizând documentele puse la dispoziţie de S.C. E., a rezultat că furnizorii S.C. E. pentru produsele livrate Direcţiei Administrare Patrimoniu au fost:

-S.C. HH. S.R.L. - de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 07.04.2020 - 15.04.2020 -în baza unui număr de 4 facturi fiscale - x l dezinfectant şi 262.500 perechi mănuşi;

Preţul de achiziţie pe care S.C. E. l-a achitat pentru dezinfectanţi a fost cuprins între 47 - 55 RON fără TVA/litru, în condiţiile în care Direcţia Administrare Patrimoniu a achitat către S.C. E. suma de 130 RON fără TVA/litru;

Preţul de achiziţie pe care S.C. E. l-a achitat pentru mănuşi a fost cuprins între 1,3 şi 1,4 RON fără TVA/pereche, în condiţiile în care Direcţia Administrare Patrimoniu a achitat S.C. E. 3 RON fără TVA/pereche.

- S.C. II. S.R.L. - de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 15.04.2020 - 12.05.2020 -în baza unui număr de 5 facturi fiscale - xperechi mănuşi, la un preţ de achiziţie de 1,1 RON fără TVA/pereche.

S.C. E. a încasat de la Direcţia Administrare Patrimoniu, conform contractului, 3 RON fără TVA/pereche.

- S.C. JJ. S.R.L. - de la care S.C. E. S.R.L .a achiziţionat, în perioada 09.04.2020 - 11.05.2020 -în baza unui număr de 7 facturi fiscale xmăşti faciale, la un preţ de 2,15 - 2,88 RON fără TVA/buc.;

S.C. E. a încasat de la Direcţia Administrare Patrimoniu, conform contractului, 4,5 RON fără TVA/buc.

- KK. - Turcia - de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 22.04.2020 - 05.05.2020 -în baza a 2 facturi fiscale xl dezinfectant de mâini. Cantitatea de 4.000 l a fost achiziţionată la preţul de 34 RON/litru.

Aşa cum am arătat anterior, S.C. E. a încasat de la Direcţia Administrare Patrimoniu, conform contractului, 130 RON fără TVA/litru.

-S.C. LL. S.R.L. - de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 15.04.2020 - 15.05.2020 -în baza unui număr de 2 facturi fiscale x de litri de dezinfectant la un preţ de 44 RON fără TVA/litru, vândut ulterior de S.C. E. către Direcţia Administrare Patrimoniu de 3 ori mai scump, cu 130 RON fără TVA/litru.

-S.C. CC. S.R.L. - de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 16.04.2020 - 12.05.2020 -în baza unui număr de 2 facturi fiscale - xlitri dezinfectant cu 38 RON fără TVA/litru.

- S.C. MM. S.R.L. -de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 05.05.2020 - 07.05.2020 -în baza unui număr de 2 facturi fiscale -244.500 perechi mănuşi la preţul de 1,2 RON fără TVA/pereche. Ulterior, mănuşile au fost livrate Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina la preţul de 3 RON fără TVA/pereche.

- NN. - Ungaria - de la care S.C. E. a achiziţionat, în perioada 09.04.2020 - 27.05.2020 -în baza unui număr de 5 facturi fiscale - xmăşti la preţul de 0,44 euro - 0,65 euro şi 4720 de litri de dezinfectant, la un preţ de achiziţie de 6,9 euro/l -7.98 euro/l.

Ca urmare a verificărilor privind societăţile mai sus menţionate s-au constatat următoarele:

S.C. E. a fost înfiinţată în data de 04.02.2019 de asociatul unic şi administratorul D. şi are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc. Abia la data de 29.04.2020, numitul D. a adăugat şi comerţul cu produse farmaceutice, chimice, cosmetice şi de parfumerie, în obiectul de activitate al societăţii. Această solicitare adresată ONRC a survenit ulterior apariţiei în presă a informaţiilor privind modalitatea în care a fost desfăşurată procedura de achiziţie cu S.C. E. de către funcţionarii din cadrul Primăriei Slatina.

S.C. CC. S.R.L., societate având ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos, a materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare, este administrată de numitul G.; acesta este asociat cu S.C. E. în cadrul altei societăţi comerciale, S.C. OO. S.R.L., societate având ca obiect de activitate "alte activităţi de tipărire" şi acelaşi sediu ca şi S.C. E., în Popeşti Leordeni, str. x, cam. 1, jud. Ilfov.

De asemenea, numitul G. este asociat unic şi administrator al S.C. PP. S.R.L., societate de la care S.C. E. a declarat achiziţii de sume importante. Totodată, sus-numitul este asociat în cadrul S.C. QQ. S.R.L., alături de RR., fratele fostului subprefect al jud. Olt, trimis în judecată pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi constituire a unui grup infracţional organizat, alături de O.. De altfel, în vederea identificării potenţialilor furnizori pentru livrările ce urmau a se efectua către S.C. E., G. a fost însoţit la discuţiile cu reprezentantul S.C. X. S.R.L. chiar de numitul P., cei doi ocupându-se personal de livrările ulterioare către S.C. E.

Referitor la produsele achiziţionate de la această societate, trebuie menţionat că potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei, S.C. CC. S.R.L. a comandat dezinfectanţii de la S.C. X. S.R.L. administrată de martorul W.. Cu prilejul audierii din data de 31.08.2020 acesta a arătat că la sfârşitul lunii martie 2020 l-a cunoscut pe numitul G. (reprezentantul S.C CC.), prin intermediul lui P., un fost partener de afaceri din Râmnicu Vâlcea, acesta din urmă fiind cel care l-a contactat telefonic şi l-a întrebat dacă produce dezinfectante, întrucât dorea să distribuie şi el astfel de produse. La sfârşitul lunii martie 2020 martorul l-a invitat pe P. la sediul S.C. X. S.R.L. pentru a discuta cu acesta, iar P., a venit la sediul S.C. X. S.R.L. însoţit de G. pe care i l-a prezentat ca un nou partener de afaceri al dumnealui.

Martorul le-a explicat celor doi că obţinerea unui aviz de punere pe piaţă a unui biocid nu este simplă, procesul fiind unul de durată şi că pentru comercializarea de produse biocide vor trebui să aştepte finalizarea dosarului de avizare de către Institutul Cantacuzino. Aceştia însă i-au spus că au deja diverşi parteneri cu care vor să lucreze.

În luna aprilie 2020, a primit o comandă de la S.C. CC. S.R.L. de soluţie igienizantă pentru mâini, pe care a onorat-o, fără însă a încheia un contract de vânzare-cumpărare şi nici de distribuţie cu această societate (n.n. deşi G. a depus la dosarul cauzei contractul de distribuţie nerecunoscut de martor şi antedatat), însă a livrat S.C. CC. S.R.L. în recipiente de 5 litri produsul cosmetic DD. (aproximativ 2.000 de litri).

P., fost subprefect de Olt şi fost director al SS. în perioada în perioada în care Q. deţinea calitatea de primar al Municipiului Slatina, a fost trimis în judecată alături de O. (n.n. cunoscut sub porecla O.) de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Primarul M. este fiul judecătorului N. din cadrul Curţii de Apel Craiova care, la rândul său, este naşa unuia dintre copiii lui O..

Acelaşi obiect de activitate ca şi S.C. CC. S.R.L., "alte activităţi de tipărire", îl are şi S.C. MM. S.R.L., un alt furnizor al S.C. E., societate comercială care este un furnizor mai vechi pentru S.C. E., ocupându-se, în concret, de personalizarea materialelor publicitare pentru S.C. E., aşa cum rezultă din declaraţia reprezentantei acestei societăţi, martora TT..

S.C. HH. S.R.L. este o altă societate comercială, furnizoare de echipamente de protecţie (mănuşi şi soluţie dezinfectantă pentru mâini) pentru S.C. E., care însă are ca obiect de activitate "repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice";

Reprezentantul S.C. HH. S.R.L., martorul S. a precizat că produsul UU. comercializat către S.C. E. este un igienizant, furnizorul său fiind în proces de autorizare, la acel moment, pentru comercializarea de dezinfectanţi. Totodată, acesta a precizat că nu cunoştea exact destinaţia finală a produselor, fiind informat că produsele vor ajunge "la nişte muncitori".

Suma totală achitată de S.C. E. furnizorilor săi pentru marfa achiziţionată şi ulterior livrată către Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina a fost de 4.508.476 RON. Suma încasată de S.C. E. de la Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, pentru marfa livrată a fost de 10.737.370 RON.

Diferenţa rezultată între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare este de aproximativ 6.200.000 RON, sumă considerabil mai mare decât un profit obţinut în mod normal, în condiţii de concurenţă şi transparenţă în organizarea procedurii de atribuire a acordului cadru de către Direcţia Administrare Patrimoniu.

În cauză a fost întocmit şi un raport de constatare de către specialiştii DNA, care au concluzionat că prejudiciul înregistrat de Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, ca urmare a încheierii şi derulării acordului-cadru nr. 3635/07.04.2020 şi a celor două contracte subsecvente de furnizare, este în sumă totală de 2.555.385,77 RON cu TVA inclus, din care: 741.361,67 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului dezinfectant de mâini şi piele şi 1.814.024,10 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului mănuşi de protecţie. Pentru stabilirea prejudiciului s-a calculat preţul mediu al ofertelor publicate în SICAP de diverşi operatori economici, la data de 06.04.2020, dată la care reprezentanţii DAP Slatina au susţinut că au întocmit estimarea valorii contractuale în urma prospectării pieţei.

Astfel, au fost avute în vedere preţurile publicate în SICAP, în ziua întocmirii documentelor procedurii de către 35 de operatori economici pentru măşti chirurgicale, 40 de operatori economici pentru dezinfectanţi şi 51 de operatori economici pentru mănuşi de protecţie."

Această expunere a situaţiei de fapt se regăseşte la pag. 3-10 din rechizitoriu, şi potrivit acesteia, aspectele relatate, coroborate cu declaraţiile date în cauză de H. şi R., asociate în cadrul VV. S.R.L., societatea care a acordat consultanţă autorităţii contractante în cadrul procedurii, conduc la concluzia că procedura a fost una formală, în realitate toate actele procedurii întocmindu-se în data de 07.04.2020, dată la care s-a şi încheiat acordul cadru cu S.C. E.

Sunt redate apoi pasaje din declaraţiile martorei H. şi analiza acestor declaraţii, urmată de concluzii ale procurorului cu privire la modul în care s-a derulat procedura de achiziţie. Totodată, sunt analizate şi documentele ataşate la dosarul de achiziţie, concluzionându-se că identificarea de oferte a avut loc ulterior încheierii contractului cadru şi că dosarul de achiziţie a fost completat ulterior de H. cu mai multe documente.

În rechizitoriu se face vorbire în continuare despre declaraţia inculpatei C. . Examinând însă conţinutul declaraţiei redate în rechizitoriu se observă că, de fapt, este redată declaraţia martorei C., din data de 23.03.2021. De altfel, aceasta a mai dat declaraţie în calitate de suspectă, la data de 12.10.2022 şi, audiată în calitate de inculpată, la data de 08.12.2022, a uzat de dreptul la tăcere. Prin urmare, în mod evident, în rechizitoriu este redată declaraţia martorei C..

Apoi, în rechizitoriu este redată declaraţia martorei I., din data de 23.03.2021 (13-15). Aceasta a mai data declaraţie în calitate de suspectă, la data de 11.11.2022, iar în calitate de inculpată, audiată la data de 08.12.2022, a uzat de dreptul la tăcere.

În aceeaşi manieră este prezentată şi declaraţia martorei K. din data de 31.03.2021 .

Se arată în rechizitoriu, în continuare că "procesul-verbal de percheziţie informatică a evidenţiat faptul că toate aceste documente apar în aplicaţia Registratură modificări survenite ulterior datei de 06.04.2020, ceea ce confirmă aspectele relevate de declaraţiile numitelor C., I. şi K. în sensul că aceste înscrisuri au fost întocmite la o dată ulterioară şi antedatate în scopul de a se crea aparenţa că procedura de achiziţie a fost una transparentă, deşi în fapt furnizorul era deja stabilit de numita A. şi nu a existat nici o procedură de negociere.

Procedând în această manieră, autoritatea contractantă nu a calculat valoarea estimată totală luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului, nu a determinat valoarea estimată a achiziţiei (9.023.000 RON) înainte de iniţierea procedurii, valoarea estimată nu a fost considerată a fi valoarea maximă estimată (fără TVA) a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipau că vor fi atribuite în baza acordului-cadru.

Valoarea estimată a acordului-cadru în sumă de 3.671.000 RON, fără TVA, stabilită de către autoritatea contractantă prin strategia de contractare nr. x/06.04.2020, a fost suplimentată cu suma de 5.352.000 RON prin încheierea Actului adiţional nr. x/15.04.2020 la Acordul-cadru de furnizare nr. x din 07.04.2020, precum şi Contractul subsecvent de furnizare nr. x/15.04.2020, iar ca urmare a rezultat o valoare totală estimată a acordului - cadru în sumă de 9.023.000 RON, fără TVA.

Autoritatea contractantă, reprezentată de A., a încălcat prevederile art. 9 alin. (1), art. 12 şi ale art. 14 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv art. 16 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Autoritatea contractantă nu a calculat valoarea estimată totală luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului, nu a determinat valoarea estimată a achiziţiei (9.023.000 RON) înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi nu a fost valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire, respectiv valoarea estimată nu a fost considerată a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipau că vor fi atribuite în baza acordului-cadru.

În cadrul strategiei de contractare, autoritatea contractantă nu a justificat alegerea procedurii de atribuire în situaţia prevăzută la art. 69 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 şi nici decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi pentru achiziţia în cauză. Autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, deoarece nu a justificat decizia de a nu atribui contractul de achiziţie publică/acordul-cadru pe loturi.

Având în vedere valoarea estimată a achiziţiei (9.023.000 RON, fără TVA), care depăşeşte pragul instituit de art. 7 alin. (1) lit. c), raportat la prevederile alin. (31) ale art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, s-a constatat că autoritatea contractantă nu avea dreptul de a aplica criteriul de atribuire "preţul cel mai scăzut".

Autoritatea contractantă nu a atribuit acordul-cadru nr. 3635/07.04.2020 operatorului economic S.C. E., în urma depunerii unei oferte cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în baza unui criteriu de atribuire stabilit cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice şi în baza unor factori de evaluare care trebuiau prevăzuţi în documentele achiziţiei publice.

Ca urmare, autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 115 alin. (3) şi art. 187 alin. (1), alin. (2), alin. (3) şi alin. (31) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Întrucât Direcţia Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local Slatina, în calitate de autoritate contractantă, a descris identic produsele în documentele achiziţiei în etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică, respectiv a estimat aceleaşi valori ale produselor, cu cele prevăzute în conţinutul ofertei tehnico-financiare a S.C. E., înregistrată sub nr. x/06.04.2020, s-a constatat că au devenit incidente prevederile art. 140 şi ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

În documentaţia de atribuire (instrucţiunile către candidaţi), la cap. II.1.7) Împărţire pe loturi, autoritatea contractantă a marcat/bifat cu x opţiunea unul sau mai multe loturi, dar nu a stabilit în documentele achiziţiei dimensiunea şi obiectul loturilor pentru acordul-cadru care urma să fie atribuit. Conform cap. IV.2) Criterii de atribuire/Criterii de evaluare a proiectelor (Concurs de soluţii), autoritatea contractantă nu a precizat criteriul de atribuire ce urma să fie aplicat pentru procedura de atribuire în cauză.

Autoritatea contractantă nu a respectat dispoziţiile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv ale art. 20 alin. (2) şi alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, deoarece pentru acordul-cadru nu a stabilit dimensiunea şi obiectul loturilor şi nu a precizat criteriul de atribuire ce urma să fie aplicat pentru procedura de atribuire în cauză.

S-a constatat că autoritatea contractantă nu a precizat în documentele achiziţiei numele persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul Direcţiei Administrare Patrimoniu, astfel a fost încălcat art. 63 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Deşi autoritatea contractantă nu a precizat în documentele achiziţiei numele persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul DAP, prin Declaraţia privind neîncadrarea în prevederile referitoare la conflictul de interese din Legea nr. 98/2016, art. 59-60, numitul D., reprezentant împuternicit al S.C. E., în calitate de ofertant la procedura de Negociere fără publicare a unui anunţ de atribuire (participare) de către Direcţia Administrare Patrimoniu Saltina, a declarat pe proprie răspundere, sub sancţiunea excluderii din procedură şi sub sancţiunile aplicate de fals în acte publice, că nu se află în situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situţaţii care ar putea duce la apariţia unui conflict de interese în sensul art. 59-60.

Direcţia Administrare Patrimoniu a emis Decizia nr. 61/06.04.2020 privind comisia de evaluare cu următoarea componenţă: C. - preşedinte cu drept de vot, K. - membru şi I..

S-a constatat că alături de membrii desemnaţi în comisia de evaluare, procesul-verbal de negociere a fost semnat în calitate de Promitent - achizitor de numita A. - Director Executiv, iar potrivit art. 127 alin (1), lit. e) din H.G. nr. 395/2016 se prevede că, în raport cu sarcinile şi responsabilităţile, comisia de evaluare are, în ansamblu, următoarele atribuţii: desfăşurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere. Rezultă că, desfăşurarea negocierii cu operatorul economic era atribuţia exclusivă a membrilor comisiei de evaluare desemnaţi prin decizia nr. 61/06.04.2020.

În data de 07.04.2020, la sediul autorităţii contractante - Direcţia Administrare Patrimoniu, comisia de evaluare a hotărât că oferta câştigătoare a acordului-cadru de furnizare având ca obiect dezinfectant de mâini şi piele, mască în trei straturi cu 3 pliuri şi mănuşi de protecţie este cea depusă de ofertantul S.C. E., raportul procedurii fiind semnat de toţi membrii comisiei de evaluare.

Raportul procedurii a fost aprobat de numita A. - Director la data de 07.04.2020, iar documentului nu i-a fost atribuit un număr de înregistrare de către autoritatea contractantă. Comunicarea cu privire la rezultatul procedurii neînregistrată şi nedatată poartă menţiunea olografă "am primit un exemplar" şi este semnată olograf de către D., reprezentant împuternicit al S.C. E.

Direcţia Administrare Patrimoniu, în calitate de promitent-achizitor, a încheiat cu operatorul economic S.C. E., în calitate de promitent-furnizor, acordul-cadru de furnizare nr. x/07.04.2020, având ca obiect furnizarea produselor din Anexa 1 - oferta de preţ (dezinfectant de mâini şi piele, mască în 3 straturi cu 3 pliuri, mănuşi de protecţie) şi o durată a acordului-cadru pe toată perioada decretării stării de urgenţă la nivel naţional.

Acordul cadru de furnizare nr. x/07.04.2020, din partea promitentului-achizitor (DAP) a fost semnat de A. - Director executiv, I. - Compartiment juridic, K. - Viza CFP, C. - Şef birou administrativ, iar din partea promitentului - furnizor (S.C. E.) de D. - Administrator. În aceeaşi zi a fost emisă nota de comandă nr. x/07.04.2020 către S.C. E. pentru întreaga cantitate menţionată în anexa 1 a acordului-cadru şi a fost încheiat contractul subsecvent de furnizare nr. x/07.04.2020, având ca obiect achiziţionarea a 8450 l dezinfectant de mâini şi de piele, 343.000 buc. măşti în trei straturi cu 3 pliuri şi 343.000 perechi mănuşi de protecţie, în valoare totală fără TVA de 3.671.000 RON, la care s-a adăugat TVA în sumă de 697.490 RON.

Se constată că, la aceeaşi dată de 07.04.2020, conform Notei de recepţie nr. x/07.04.2020 şi Avizului de însoţire a mărfii nr. x/07.04.2020, S.C. E. a livrat Direcţiei Administrare Patrimoniu o cantitate de 5.000 litri de dezinfectant de mâini şi piele.

Ulterior, prin referatul nr. x/15.04.2020 s-a propus încheierea unui act adiţional la acordul-cadru nr. 3635/07.04.2020 privind achiziţionarea suplimentară a 12.900 l dezinfectant de mâini şi de piele, 490.000 măşti în trei straturi cu trei pliuri şi 490.000 perechi de mănuşi de protecţie în valoare de 5.352.000 RON, fără TVA (6.368.880 RON cu TVA inclus).

Direcţia Administrare Patrimoniu a justificat prin referatul nr. x/15.04.2020 necesitatea achiziţionării cantităţii suplimentare de măşti şi mănuşi, astfel: cantităţile de măşti şi mănuşi de protecţie sunt estimate pentru numărul de unităţi locative existente la nivelul municipiului Slatina, dar având în vedere faptul că nu au fost găsiţi la domiciliu toţi proprietarii este necesară achiziţionarea următoarelor:

1. 12.900 l dezinfectant de mâini şi de piele;

2. mască în trei straturi cu 3 pliuri - 490.000 buc. - 4,5 RON/buc fără T.V.A./2.205.000 RON fără T.V.A.;

3. mănuşi de protecţie - 490.000 buc. - 3 RON/pereche fără T.V.A./1.470.000 RON fără T.V.A.

Ca urmare a justificării de către autoritatea contractantă a necesităţii achiziţiei pentru produsele cuprinse în referatul de necesitate nr. 3603/06.04.2020, după numai 9 zile, prin referatul nr. x/15.04.2020 s-a solicitat achiziţionarea de cantităţi suplimentare de dezinfectant, măşti şi mănuşi de protecţie.

Se constată, astfel, că Direcţia Administrare Patrimoniu nu a respectat prevederile art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, deoarece nu au fost respectate condiţiile ca modificarea referatului de necesitate să se realizeze înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice să fie notificat în timp util cu privire la modificarea respectivă.

Ca urmare a justificării de către autoritatea contractantă a necesităţii achiziţiei pentru produsele cuprinse în referatul de necesitate nr. 3603/06.04.2020, după numai 9 zile, prin referatul nr. x/15.04.2020 s-a solicitat achiziţionarea de cantităţi suplimentare de dezinfectant, măşti şi mănuşi de protecţie.

Referatul de necesitate a fost modificat la data de 15.04.2020, iar prin modificare a fost propusă şi aprobată încheierea unui act adiţional la acordul-cadru nr. 3635/07.04.2020;

S-a constatat că pentru modificarea contractelor de achiziţie publică/acordurile-cadru nu este reglementată nici o excepţie cu privire la obligaţia de notificare a instituţiei responsabile cu controlul ex-ante, iar Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina avea obligaţia de a respecta dispoziţiile punctului 2 ale Notificării cu privire la informaţiile pe care autoritatea/entitatea contractantă trebuie să le includă în notificarea către ANAP referitoare la iniţierea procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare şi a modificărilor contractuale, publicată la data de 07.08.2018 pe site-ul ANAP.

Acordul-cadru nr. 3635/07.04.2020 a fost modificat substanţial, ca urmare a încheierii Actului adiţional din data de 15.04.2020 şi a contractului subsecvent de furnizare nr. x/15.04.2020, având ca obiect achiziţionarea suplimentară a 12.900 l dezinfectant de mâini şi de piele, 490.000 buc. măşti în trei straturi cu 3 pliuri şi 490.000 perechi mănuşi de protecţie, în valoare totală fără TVA de 5.352.000 RON, faţă de valoarea estimată stabilită iniţial în sumă de 3.671.000 RON (8.450 l dezinfectant de mâini şi piele, 343.000 buc. măşti în trei straturi cu 3 pliuri şi 343.000 buc. mănuşi de protecţie).

Astfel, a fost schimbat echilibrul economic al acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut iniţial, iar modificarea a extins în mod considerabil obiectul acordului-cadru prin achiziţionarea cantităţilor suplimentare de produse.

Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina nu a respectat dispoziţiile art. 221 alin. (1), lit. e) şi ale art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Prejudiciul înregistrat de Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, ca urmare a încheierii şi derulării acordului-cadru nr. 3635/07.04.2020 şi a celor două contracte subsecvente de furnizare, este în sumă totală de 2.555.385,77 RON cu TVA inclus, din care:

- 741.361,67 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului dezinfectant de mâini şi piele;

- 1.814.024,10 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului mănuşi de protecţie

În vederea disimulării faptului că o parte din produsele livrate Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina nu îndeplineau condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică, la data de 25.08.2020 numitul G. a depus la dosarul nr. x/2020 instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, urmare a adresei nr. x/2020, prin care s-au solicitat mai multe documente de la S.C. CC. S.R.L., un contract de vânzare-cumpărare pretins încheiat cu reprezentanţii S.C. X. S.R.L., antedatat şi nerecunoscut de către reprezentanţii acestei din urmă persoane juridice, având ca obiect comercializarea produsului DD., pentru a justifica faptul că achiziţia a vizat dezinfectanţi, deşi în fapt între cele două societăţi nu a fost încheiată o convenţie scrisă, iar sus-numitul avea cunoştinţă din discuţiile prealabile purtate cu martorul W. că produsul este unul cosmetic, nefiind încă autorizat ca biocid. Întocmirea acestui înscris a avut ca scop acoperirea faptului că produsele furnizate de S.C. E., ce au fost achiziţionate de la S.C. X. S.R.L. nu îndeplineau la data încheierii acordului-cadru şi a celor două contracte subsecvente cu D.A.P. Slatina condiţiile tehnice solicitate, motiv pentru care autoritatea contractantă ar fi fost obligată să le refuze. Cum însă beneficiarul contractului de achiziţie fusese deja stabilit, reprezentanţii autorităţii contractante nu au efectuat nici un fel de verificări, nici cu privire la conformitatea produselor, nici cu privire la capacitatea administrativă a societăţii furnizoare de a onora integral şi la timp obligaţiile contractuale, ci au acordat la interval de o săptămână 2 contracte a căror valoare însumează mai mult de 2 milioane de euro unei societăţi înfiinţată de un an, care desfăşura un cu totul alt obiect de activitate.

Astfel cum am precizat mai sus, în baza acordului-cadru de furnizare nr. x/07.04.2020, având ca obiect furnizarea produselor din Anexa 1 - oferta de preţ (dezinfectant de mâini şi piele, mască în 3 straturi cu 3 pliuri, mănuşi de protecţie), încheiat de către Direcţia Administrare Patrimoniu cu S.C. E., au fost încheiate 2 contracte subsecvente de furnizare, în valoare totală de 10.737.370 RON, TVA inclus."

În continuare sunt prezentate în rechizitoriu facturile, achiziţiile şi relaţiile inculpatei E. de la furnizorii acesteia şi sunt redate declaraţiile de martori ale reprezentanţilor acestor societăţi, precum constatările procurorului în urma evaluării acestor probe.

Sunt analizate apoi declaraţiile suspectelor I., K., C. şi B. şi constatările procurorului cu privire la acestea, respectiv argumente, care în opinia sa, demonstrează că reprezentanţii DAP Slatina au semnat acordul-cadrul cu S.C. E. pentru a acoperi întreaga perioadă a stării de urgenţă, fără a avea o justificare legitimă pentru acest lucru, intenţionându-se doar acordarea unor contractante de o valoare cât mai mare către S.C. E.(47-50).

Văzând modalitatea de expunere a situaţia de fapt, precum şi probele la care se face referire, judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este expusă, astfel cum a rezultat din probele analizate de procuror şi care sunt redate in extenso, de o manieră clară, care permite identificarea în cazul fiecărui inculpat a conduitei interzise pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Cu privire la consideraţiile din cuprinsul rechizitoriului privind relaţia de rudenie din M. şi N., precum şi legăturile acestora cu O., zis " O.", P., fostul subprefect de Olt şi Q., precum şi despre legăturile furnizorilor inculpatului D. cu persoane care au fost cercetate penal şi cu funcţionari publici locali, judecătorul de cameră preliminară constată că reprezintă, în viziunea procurorului, circumstanţele mai ample ale săvârşirii presupuselor infracţiuni, cu privire la care exercită funcţia acuzatorială, acesta explicând contextul în care se presupune că s-au cunoscut persoanele implicate şi eventualul interes pe care l-ar fi avut acestea în ceea ce priveşte achiziţia publică investigată.

S-a apreciat astfel de către procuror că este important să indice faptul că de negocierile privind achiziţionarea unei părţi din materialele livrate de către S.C. E., care de altfel nu făceau dovada îndeplinirii condiţiilor tehnice din caietul de sarcini, dar care au fost recepţionate fără nici un fel de obiecţiuni de funcţionarii din cadrul Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina, s-au ocupat persoane cercetate penal din anturajul primarului municipiului Slatina şi al membrilor familiei acestuia, în condiţiile în care edilul municipiului Slatina a delegat dreptul de achiziţie a materialelor sanitare Direcţiei Administrare Patrimoniu, cu puţin timp înainte de încheierea acordului-cadrul, în pofida faptului că în subordinea Primăriei Slatina funcţionează un serviciu specializat în achiziţii publice.

Stabilirea contextului în care s-a procedat la atribuirea unui contract de o valoare atât de mare unei societăţi nou-înfiinţate, ce avea cu totul alt obiect de activitate şi a cărei cifră de afaceri a fost apreciată de procuror că nu ar fi justificat achiziţionarea unei cantităţi atât de mari de materiale în lipsa certitudinii încheierii acordului cu autoritatea contractantă, precum şi a tuturor persoanelor implicate în derularea acestei operaţiuni.

Or, descrierea situaţiei de fapt şi a circumstanţelor de timp, loc şi relaţionare între persoanele implicate este atribuţia exclusivă a procurorului, neputând fi cenzurată de către judecătorul de cameră preliminară, decât din perspectiva impreciziei acuzaţiei. Însă, aşa cum s-a arătat anterior, situaţia de fapt şi acuzaţiile aduse inculpaţilor sunt descrise de o manieră clară, care permite stabilirea obiectului judecăţii, astfel cum este definit de art. 371 C. proc. pen.: faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

Judecătorul de cameră preliminară, examinând situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu şi în cadrul încadrărilor juridice în cazul fiecărui inculpat, constată că în rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27.02.2023 presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor a fost în mod clar şi precis descrisă.

Din maniera de prezentare a faptelor reţinute în sarcina fiecărui inculpat la secţiunea referitoare la încadrarea juridică a faptelor din rechizitoriu, astfel cum a fost îndreptat prin procesele-verbale din datele de 17.11.2023 şi 25.11.2023, sunt descrise acţiunile ce compun elementele de tipicitate ale infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen., complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen. instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (8 acte materiale) şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen.

Astfel, sunt descrise modalităţile concrete prin care se presupune că au fost realizate acţiunile respective, descrierea faptelor de abuz în serviciu cuprinzând inclusiv prejudiciul produs UAT Slatina şi folosul obţinut de E., care reprezintă urmarea imediată a conduitei presupus infracţionale a inculpaţilor. Acuzaţia adusă fiecăruia dintre inculpaţi este astfel suficient de clară şi dă posibilitatea acestora să înţeleagă ce anume li se reproşează de către parchetul specializat şi care este semnificaţia penală a conduitei fiecăruia dintre ei (încadrare juridică şi implicit tratament sancţionator), astfel încât să îşi poată formula corespunzător apărările.

De asemenea, rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27.02.2023 cuprinde menţiunile necesare referitoare la probele şi mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale.

În ceea ce priveşte analiza mijloacelor de probă, se constată că procurorul o face chiar în cuprinsul prezentării situaţiei de fapt, iar toate mijloacele de probă sunt menţionate la f. x din rechizitoriu.

Rechizitoriul cuprinde şi date referitoare la inculpaţi, la urmărirea penală şi la latura civilă a cauzei .

Datele cu privire la inculpaţi vizează aspecte profesionale, având în vedere natura infracţiunilor de care sunt acuzaţi, respectiv infracţiuni de serviciu şi asimilate infracţiunilor de corupţie, astfel că nu prezintă relevanţă pentru legalitatea şi regularitatea rechizitoriului lipsa informaţiilor despre viaţa privată a inculpaţilor.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în rechizitoriu s-a reţinut că prin adresa nr. x din data de 19.12.2022 Unitatea Administrativ Teritorială Slatina, reprezentată la acel moment prin primarul M., a arătat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, motivând că în raportul de control al Camerei de Conturi nu s-au evidenţiat ilegalităţi şi făcând în totalitate abstracţie de aspectele rezultate în cursul anchetei penale.

Având în vedere acest aspect, s-a solicitat instanţei aplicarea dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., urmând a dispune măsura de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 2.555.385,77 RON, constituind prejudiciul creat în patrimoniul UAT Slatina în urmare derulării acordului-cadru încheiat cu S.C. E. la data de 07.04.2020.

La f. x din rechizitoriu se arată că suma totală achitată de S.C. E. furnizorilor săi pentru marfa achiziţionată şi ulterior livrată către Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina a fost de 4.508.476 RON. Suma încasată de S.C. E. de la Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, pentru marfa livrată a fost de 10.737.370 RON.

Diferenţa rezultată între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare este de aproximativ 6.200.000 RON, sumă considerabil mai mare decât un profit obţinut în mod normal, în condiţii de concurenţă şi transparenţă în organizarea procedurii de atribuire a acordului cadru de către Direcţia Administrare Patrimoniu.

Stabilirea prejudiciului s-a făcut pe baza raportului de constatare întocmit de către specialiştii DNA, care au concluzionat că prejudiciul înregistrat de Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, ca urmare a încheierii şi derulării acordului-cadru nr. 3635/07.04.2020 şi a celor două contracte subsecvente de furnizare, este în sumă totală de 2.555.385,77 RON cu TVA inclus, din care: 741.361,67 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului dezinfectant de mâini şi piele şi 1.814.024,10 RON cu TVA inclus - pentru achiziţia produsului mănuşi de protecţie. Pentru stabilirea prejudiciului s-a calculat preţul mediu al ofertelor publicate în SICAP de diverşi operatori economici, la data de 06.04.2020, dată la care reprezentanţii DAP Slatina au susţinut că au întocmit estimarea valorii contractuale în urma prospectării pieţei.

Astfel, au fost avute în vedere preţurile publicate în SICAP, în ziua întocmirii documentelor procedurii de către 35 de operatori economici pentru măşti chirurgicale, 40 de operatori economici pentru dezinfectanţi şi 51 de operatori economici pentru mănuşi de protecţie.

În raport de toate aceste menţiuni din rechizitoriu cu privire la eventualul prejudiciu, judecătorul de cameră preliminară că apreciază că criticile formulate de inculpatele A. şi B. cu privire la inexistenţa prejudiciului nu vizează neregularitatea actului de sesizare a instanţei, ci temeinicia acuzaţiei în materie penală şi, implicit existenţa urmării imediate a infracţiunii de abuz în serviciu, chestiune de fond care va fi dezbătută în cursul judecăţii cauzei, nu în procedura de cameră preliminară.

Prin urmare, se poate constata că rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27.02.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 328 alin. 1teza I C. proc. pen. şi poate investi instanţa de judecată cu soluţionarea acţiunii penale exercitată în cauză împotriva inculpaţilor A., B., C., I., H., S.C. E., G., D. şi G..

Judecătorul de cameră preliminară constată că acuzaţiile penale formulate împotriva acestor inculpaţi sunt expuse cu suficientă claritate pentru a permite fixarea obiectului limitelor judecăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 371 C. proc. pen. şi pentru ca inculpaţii să îşi poată exercita dreptul la apărare.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 327 alin. (1) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul este cel care apreciază dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare pentru emiterea rechizitoriului prin care se dispune trimiterea în judecată a persoanei împotriva căreia s-a început urmărirea penală şi s-a pus în mişcare acţiunea penală.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară constată că rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27.02.2023 îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 328 şi 371 C. proc. pen., având aptitudinea de a sesiza legal instanţa de judecată. Descrierea faptelor este precisă, concretă, neexistând neconcordanţe cu privire la elementele de loc şi de timp ori cu privire la derularea achiziţiei publice cercetate penal. Modul clar în care a fost redactat, prin expunerea cronologică a împrejurărilor factuale şi raţionamentul juridic construit în urma analizei probelor prezentate în cuprinsul rechizitoriului determină în mod categoric înţelegerea obiectului acuzaţiilor. Atât în cuprinsul descrierii situaţiei de fapt, cât şi în cuprinsul încadrărilor juridice au fost indicate dispoziţiile din legislaţia primară în domeniul achiziţiilor publice presupus a fi fost încălcate de inculpaţii A., B., C., H., S.C. E., D., trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în forma autoratului ori a complicităţii.

Pentru toate aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară apreciază că sunt nefondate cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii A., B., C., H., S.C. E., G., D. şi G. cu privire la neregularitatea actului de sesizare, criticile invocate vizând, pe lângă prezentarea vagă, generală şi contradictorie a acuzaţiilor, apărări privind fondul acuzaţiei penale, respectiv faptul că faptele descrise nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunilor reţinute.

3. Legalitatea efectuării actelor de urmărire penală

Referitor la nulitatea întregii urmăriri penale, invocată de inculpatele A. şi B., cu consecinţa excluderii tuturor probelor administrate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea refacerii întregii urmăriri penale, motivând că procurorul ce a efectuat urmărire penală s-a aflat în cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., pentru că a făcut referire în cuprinsul rechizitoriului la relaţia de rudenie din M. şi N., precum şi legăturile acestora cu O., zis " O.", P., fostul subprefect de Olt şi Q., judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

Este atribuţia exclusivă a procurorului, în exercitarea funcţiei acuzatoriale, să aprecieze ce este relevant, în viziunea sa, să indice în rechizitoriu, referitor la contextul în care au avut loc negocierile privind achiziţionarea unei părţi din materialele livrate de către S.C. E., despre care afirmă că nu făceau dovada îndeplinirii condiţiilor tehnice din caietul de sarcini, dar care au fost recepţionate fără nici un fel de obiecţiuni de funcţionarii din cadrul Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina. În acest sens, în rechizitoriu se susţine că de aceste negocieri s-au ocupat persoane cercetate penal din anturajul primarului municipiului Slatina şi al membrilor familiei acestuia, în condiţiile extrem de relevante în care edilul municipiului Slatina a delegat dreptul de achiziţie a materialelor sanitare Direcţiei Administrare Patrimoniu, cu puţin timp înainte de încheierea acordului-cadrul, în pofida faptului că în subordinea Primăriei Slatina funcţionează un serviciu specializat în achiziţii publice.

Aceste referinţe din cuprinsul rechizitoriului se regăsesc şi în următoarele acte de urmărire penală: referatul cu propunere de încuviinţare a obţinerii unor date financiare din data de 20.09.2020; ordonanţa de continuare a urmăriri penale din data de 27.05.2021, referatul de încuviinţare a percheziţiei informatice din data de 25.02.2021, referatul de încuviinţare a percheziţiei domiciliare din data de 18.02.2021, dar şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din data de 07.12.2022. Prin urmare, constituie date şi informaţii pe care organul de urmărire penală le-a valorificat în activitatea de cercetare penală în scopul aflării adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei şi cu privire la persoanele cercetate.

De altfel, în cuprinsul rechizitoriului, la f. x se află o dispoziţie cu privire la soluţia de disjungere a cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:, dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000 (vizând procedura de achiziţie dispensoare încheiată cu societatea DAVOS), complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

şi art. 132 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 309 C. pen..(în ceea ce o priveşte pe numita FF.), instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 132 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 309 C. pen., faţă de numiţii M. şi WW., răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, prev. de art. 274 C. pen. faţă de numita A..

Referitor la critica privind nulitatea actelor de urmărire efectuate în perioada 15.06.2020 - 27.05.2021, ca urmare a faptului că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, prin aducerea la cunoştinţă în timp util a acuzaţiei penale invocată de inculpata C., judecătorul de cameră preliminară constată că este neîntemeiată pentru următoarele motive:

Actele de procedură efectuate în faza de urmărire penală, sunt acte procedurale, adică acte de cercetare penală ce constau în procedeele probatorii prin care se obţin mijloacele de probă, acte procesuale, adică acte de urmărire penală, ce sunt acte constitutive ale procesului penal şi documente procedurale, adică rezoluţiile şi ordonanţele, emise de către procuror.

Actele de procedură întocmite în cauză îndeplinesc condiţiile de fond şi condiţiile de formă prevăzute de C. proc. pen., astfel că nu poate fi aplicată nulitatea absolută ori relativă a acestora.

Audierea unor martori ori administrarea altor mijloace de probă înainte de efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspect nu are drept consecinţă aprecierea acestor depoziţii ca fiind probe ilegale, de natură să compromită echitatea procedurii judiciare, întrucât procurorul are nu numai posibilitatea legală, ci şi obligaţia de a derula activităţi de investigare, inclusiv prin administrarea probei testimoniale, pentru a verifica realitatea faptelor, pentru stabilirea caracterului ilicit al acestora, pentru identificarea făptuitorului şi verificarea condiţiilor de responsabilitate. Probele pot fi administrate formal începând cu începerea urmăririi penale in rem şi nici o dispoziţie procedurală nu prevede obligaţia organului de urmărire penală de a proceda la readministrarea probatoriului sau a unei părţi din acesta.

Efectuarea în continuare a urmăririi penale s-a dispus faţă de C. la data de 21.05.2021, la distanţă de 1 an de la începerea urmăririi penale in rem. Chiar dacă organul judiciar a cunoscut identitatea persoanelor implicate în procedura de achiziţie de la data efectuării percheziţiei la sediul D.A.P. Slatina, acesta nu putea stabili existenţa unei înţelegeri frauduloase între funcţionarii autorităţii contractante şi reprezentanţii societăţii beneficiare şi nici să stabilească calitatea de suspectă acesteia, fără să administreze probe. Inculpata C. a manifestat de la bun început disponibilitatea de a colabora cu organele de urmărire penală, a fost de acord să dea declaraţie în calitate de martor după ce i s-a adus la cunoştinţă în mod expres dreptul de a nu se autoincrimina anterior audierii şi ulterior, cu prilejul audierii în calitate de suspect, în prezenţa apărătorului ales, a menţinut declaraţiile date în cauză despre derularea achiziţiei publice, declaraţiile sale fiind utile pentru stabilirea conduitei celorlalte persoane implicate.

Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 305 alin. (3) din C. proc. pen., atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumita persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penala şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin, (1), organul de urmărire penala dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect.

Ceea ce deosebeşte începerea in rem de continuarea in personam a urmăririi penale este aprecierea rezonabilă pe care organul judiciar şi o formează, pe baza probelor, asupra identităţii făptuitorului. După cum reiese din art. 305 alin. (1). C. proc. pen., atunci când prin sesizare este descrisă fapta şi nu există vreo cauză de la art. 16 C. proc. pen.., urmărirea penală începe in rem. Dacă actul de sesizare îl indică şi pe făptuitor, dar nu există probe care să confirme în mod rezonabil că acesta a comis fapta, organul judiciar nu-i poate atribui calitatea de suspect, astfel cum rezultă din interpretarea art. 77 şi art. 305 alin. (3) C. proc. pen.. Se impune această precauţie a organului de urmărire penală cu privire la atribuirea calităţii de suspect şi pentru faptul că formularea unei învinuiri in personam nu poate fi consecinţa simplei înregistrări a unei sesizări valabile, ci este un act de o însemnătate sporită şi cu consecinţe importante privitoare la persoana celui investigat, astfel încât punerea sub învinuire a unei persoane trebuie să fie fundamentată de o serie de probe, administrate prin mijloacele de probă prevăzute de lege.

Prin urmare, nefiind prevăzută într-o dispoziţie legală obligaţia organului de urmărire penală de a dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspect într-un termen de la data începerii urmăririi penale in rem şi, văzând obligaţia organului de urmărire de a fundamenta punerea sub învinuire a unei persoane, nu se poate aprecia că audierea unor martori şi administrarea altor mijloace de probă înainte de efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspect sunt nelegale de plano.

Cu toate acestea, trebuie să existe un just echilibru între obligaţia organului de urmărire penală de a formula o învinuire in personam fundamentată pe o serie de probe şi obligaţia organului de urmărire penală ca, în momentul în care există indicii rezonabile că o persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, să dispună continuarea urmăririi penale faţă de acea persoană pentru ca aceasta să beneficieze de garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil, concluzie care se desprinde din jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

În considerentele decizia nr. 99 din 2018 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 309 alin. (1) din C. proc. pen., Curtea Constituţională a reţinut următoarele:

"În ceea ce priveşte intervalul de timp ce separă momentul începerii urmăririi penale in rem de momentul începerii urmăririi penale in personam, Curtea, prin Decizia nr. 236 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 7 iunie 2016, paragrafele 52-57, a constatat că acesta nu este strict şi expres determinat de dispoziţiile C. proc. pen.. Cu toate acestea, dispoziţia procesual penală precizează că procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de o persoană când din datele şi probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că aceasta a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală. Astfel, procurorul este obligat ca, în momentul în care există indicii rezonabile că o persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, să dispună continuarea urmăririi penale faţă de acea persoană. Aceasta rezultă din folosirea de către legiuitor a verbului la modul imperativ "dispune", iar nu "poate dispune", astfel încât să se poată interpreta că există o facultate a procurorului de a amâna momentul începerii urmăririi penale in personam până la realizarea probaţiunii necesare pentru punerea în mişcare a acţiunii penale şi dispunerea directă a acestei măsuri."(paragr. 33)

"În principiu, existenţa indiciilor rezonabile este concomitentă cu formularea unei învinuiri in personam, care are valenţele unei acuzaţii în materie penală. Cu toate acestea, pot exista situaţii în care cele două elemente nu au o existenţă simultană."(paragr. 34)

"Ori de câte ori toate sau majoritatea probelor din faza de urmărire penală au fost administrate numai în cursul urmăririi penale in rem, atunci se pot pune în discuţie aspecte de aplicare a legii cu nesocotirea garanţiilor specifice dreptului la un proces echitabil, cum ar fi dreptul suspectului de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia, de a consulta dosarul, în condiţiile legii, de a avea un avocat ales sau unul din oficiu pentru cazurile de asistenţă obligatorie, de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei, de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege, de a fi informat cu privire la drepturile sale, ori dreptul de a beneficia de alte drepturi prevăzute de lege. Câtă vreme, în funcţie de particularităţile fiecărui caz, este dovedită privarea suspecţilor/inculpaţilor de drepturile conferite de C. proc. pen., fiindu-le grav afectat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, atunci probele şi actele întocmite cu nerespectarea exigenţelor legale pot fi înlăturate până la încheierea procedurii de cameră preliminară." (paragr. 38)

În lumina dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. şi a considerentelor deciziei nr. 99/2008 a Curţii Constituţionale, judecătorul de cameră preliminară, constată că, pentru a exista o încălcare a obligaţiei pozitive a organelor de urmărire penală de a dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale, este necesar ca efectuarea urmăririi penale cu privire la faptă să se realizeze dincolo de momentul în care, în mod rezonabil, se putea formula o "acuzaţie în materie penală", numai în această situaţie putând exista o vătămare a dreptului la un proces echitabil al inculpaţilor, de natură a atrage sancţiunea nulităţii relative, prevăzută de art. 282 C. proc. pen., cu privire la actele procesuale şi probele administrate după acest moment.

Conform principiilor care guvernează urmărirea penală, probele strânse în faza urmăririi in rem a urmăririi penale sunt, de regulă, dintre cele a căror administrare nu presupune contradictorialitate (măsuri de supraveghere tehnică, constatare). În cazul în care în această primă fază este administrată o probă dintre cele care ar putea presupune apărarea apărătorului ori expertului parte, este admisibilă o eventuală cerere de readministrare a acesteia, formulată de suspect. De asemenea, dacă în această fază a urmăririi penale este administrată proba cu martori, este admisibilă reaudierea martorilor în prezenţa avocatului suspectului sau inculpatului.

În prezenta cauză, după emiterea ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem, la data de 15.06.2020, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, dare şi luare de mită, constând în posibile fapte penale săvârşite de E., respectiv funcţionari din cadrul Primăriei Slatina în procedura de achiziţie de materiale de uz sanitar, prin încheierea unui contract în valoare de 9.023.000 RON şi până la data de emiterii ordonanţei de continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii A., B., C., D., E. şi G., la data de 27.05.2021, organele de urmărire penală au administrat proba cu înscrisuri (documentaţia întocmită în cadrul procedurii, contractul-cadru şi actul adiţional, precum şi contracte şi facturi fiscale pe relaţia E. -UAT Slatina şi E.-furnizori de mănuşi chirurgicale, măşti şi dezinfectanţi) şi proba cu martori (au fost audiaţi 29 de martori), au efectuat procedeul probatoriu al percheziţiei domiciliare şi s-a întocmit un raport de constatare tehnico-ştiinţifică cu privire la cuantificarea presupusului prejudiciu.

Cu privire la martorii audiaţi, trebuie menţionat că, în cea mai mare parte, aceste persoane au calitatea fie de reprezentanţi ai societăţilor furnizoare către S.C. E., fie de angajaţi ai Primăriei Slatina care s-au ocupat de distribuirea produselor recepţionate de Direcţia Administrare Patrimoniu (declaraţiile martorilor GG., XX., YY., R., S., T., U., W., V., TT., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM. şi NNN.).

Audierea acestor persoane anterior efectuării în continuare a urmăririi penale s-a impus pentru ca procurorul să poată aprecia întinderea reală a prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă acest prejudiciu constă numai în supraevaluarea contractului de achiziţie publică ori tranzacţia a fost una fictivă şi bunurile ce au făcut obiectul acestui contract nu au fost livrate în totul sau în parte.

Audierea unor martori înainte de efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspect nu are drept consecinţă aprecierea acestor depoziţii ca fiind probe ilegale, de natură să compromită echitatea procedurii judiciare, întrucât procurorul are nu numai posibilitatea legală, ci şi obligaţia de a derula activităţi de investigare, inclusiv prin administrarea probei testimoniale, pentru a verifica realitatea faptelor, pentru stabilirea caracterului ilicit al acestora, pentru identificarea făptuitorului şi verificarea condiţiilor de responsabilitate. Probele pot fi administrate formal începând cu începerea urmăririi penale in rem şi nici o dispoziţie procedurală nu prevede obligaţia organului de urmărire penală de a proceda din oficiu la readministrarea probatoriului sau a unei părţi din acesta.

În prezenta cauză, actele de procedură privind începerea urmăririi penale in rem, de efectuare în continuare in personam a urmăririi penale şi de punere în mişcare a acţiunii penale au fost emise după trecerea unor intervale de timp între ele.

Astfel, după începerea urmării penale in rem, la data de 15.06.2020, la data de 20.10.2021 a fost emisă ordonanţa de extindere a urmăririi penale in personam şi faţă de suspectele H., K. şi OOO.. La data de 9.11.2022 a fost emisă ordonanţa de extindere a urmăririi penale in personam cu privire la alte acte materiale al infracţiunii de fals informatic pentru inculpata B.. La data de 07.12.2022, a fost emisă ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Inculpatele B., C., H., I. şi K. au fost audiate ca martori anterior efectuării în continuare a urmăriri penale şi dobândirii calităţii de suspect. Analizând declaraţiile acestora se observă că li s-a adus la cunoştinţă anterior audierii, dreptul de a refuza să răspundă la întrebările care le-ar putea incrimina. Totodată, se observă că declaraţiile lor nu cuprind menţiuni care să conducă la autoincriminarea lor, ci relatări cu privire la modalitatea de lucru în cadrul procedurii de achiziţie investigată, în care au fost implicaţi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Slatina.

Analizând conţinutul declaraţiilor de martori ale inculpatelor şi conţinutul ordonanţelor de efectuare in personam în continuare a urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară constată că ordonanţele de efectuare in personam în continuare a urmăririi penale nu se fundamentează pe declaraţiile date de martorele B., C., H., I. şi K. şi care să le incrimineze prin cele declarate cu privire la propria persoană. Martorele au dat declaraţii despre procedura de achiziţie derulată în cadrul instituţiei şi, în măsura în care vizează acţiuni ale altor persoane şi care susţin implicarea acestora în activitatea presupus infracţională, pot fi folosite de organul de urmărire penală, desigur prin coroborare şi cu alte probe, la învinuirea/inculparea altor persoane.

Din această perspectivă, nu se aplică dispoziţiile art. 118 C. proc. pen., care prevăd că declaraţia de martor dată de o persoană care, în aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa.

Totodată, se observă foarte clar din conţinutul ordonanţelor de efectuare în continuare a urmăririi in personam, al ordonanţelor de extindere cu privire la alte fapte şi de punere în mişcare a acţiunii penale că actele de procedură s-au întemeiat şi pe alte probe, declaraţiile martorelor nefiind singurele probe avute în vedere la formularea acuzaţiei.

Referitor la declaraţiile date în calitate de martor la datele de 02.02.2021 şi 17.03.2021, de către inculpata H., judecătorul de cameră preliminară constată că, într-adevăr, organul de urmărire penală nu avea la momentul audierii acesteia nici un motiv care să fundamenteze suspiciunea că inculpata a fost implicată în mod activ în săvârşirea faptei, la dosarul cauzei existând numai înscrisuri din care reieşea că societatea AA., pe care aceasta o reprezenta, a oferit consultanţă cu privire la privire la alegerea procedurii de achiziţie publică şi cu privire la modul de redactare a actelor, nicidecum referitoare la participarea acesteia în alegerea furnizorului, întocmirea caietului de sarcini, stabilirea preţului din acordul-cadru, prezenţa la semnarea acordului-cadru ori antedatarea documentelor premergătoare specifice achiziţiei.

Suspiciunea privind contribuţia inculpatei la săvârşirea infracţiunii şi ajutorul fraudulos pe care l-a oferit coinculpatei A. s-a născut după audierea în calitate de martor a numitelor C., I. şi K., precum şi în urma valorificării rezultatelor percheziţiei informatice dispusă asupra sistemului informatic ce rulează registrul Direcţiei Administrare Patrimoniu Slatina, toate aceste activităţi fiind desfăşurate ulterior audierii acestei inculpate. Astfel, C. şi I. au fost audiate în ziua de 23.03.2021, iar K. în ziua de 31.03.2021, iar procesul-verbal de percheziţie informatică este din 21.04.2021.

După administrarea acestor mijloace de probă a rezultat suspiciunea că o parte documentele care au stat la baza dosarului de achiziţie au fost antedatate în mod voit de inculpata H., la solicitarea coinculpatei A. şi depuse ulterior semnării acordului cadrul, efectuându-se înregistrarea în fals a acestora în registrul informatic prin ştergerea unor menţiuni deja efectuate.

Se poate astfel observa că declaraţiile martorei H. nu au condus la formularea acuzaţiilor penale împotriva sa, nefăcându-se dovada autoincriminării sale. Împrejurarea că martora a declarat că ea a fost cea care a ales tipul de procedură şi a redactat actele la solicitarea funcţionarilor DAP Slatina nu îmbracă forma niciunui ilicit penal, în lipsa unor suspiciuni privind falsificarea actelor prin antedatare ori a existenţei vreunei înţelegeri frauduloase cu funcţionarii din cadrul entităţii achizitoare, suspiciuni care au apărut ulterior în cursul anchetei.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară constată că, în ceea ce priveşte legalitatea administrării probei cu martori, prezintă relevanţă faptul că inculpatele B., I. şi C. atunci când au dat declaraţii în calitate de suspect au precizat că îşi menţin în totalitate declaraţiile de martor. Ulterior, fiind audiate în calitate de inculpat toate cele trei inculpate şi-au rezervat dreptul la tăcere. Inculpaţii A., H., D. şi G. şi-au rezervat dreptul la tăcere şi atunci când a fost audiaţi în calitate de suspecţi, nu doar atunci când au fost audiaţi ca inculpaţi. Dintre aceştia, numai inculpata H. a dat anterior declaraţii în calitate de martor.

O altă menţiune importanţă care se impune a fi făcută este aceea cu privire la împrejurarea că niciunul dintre inculpaţi nu a solicitat readministrarea unor probe administrate data efectuării in personam a urmăririi penale (27.05.2021, respectiv 20.10.2021 şi 19.11.2022) şi data punerii în mişcare acţiunii penale, la 07.12.2022 ori până la data emiterii rechizitoriului, 27.02.2023. În această perioadă, inculpaţii A., H., D. şi G., C. şi B. şi-au putut exercita dreptul la apărare şi au avut acces la dosarul de urmărire penală, atât personal, cât şi prin intermediul avocaţilor aleşi. Se poate astfel observa că inculpaţii din prezenta cauză au avut posibilitatea de a-şi exercita drepturile prevăzute de art. 78 şi 83 C. proc. pen., beneficiind de o perioadă de timp considerabilă între momentul învinuirii şi momentul trimiterii în judecată.

În raport de toate aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară constată că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 305 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., prin faptul că între data ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem şi data efectuării in personam a urmării penale au fost audiaţi toţi martorii din prezenta cauză, fiind obligaţia procurorului de a administra probe care să fundamenteze bănuiala rezonabilă că inculpaţii din prezenta cauză au comis infracţiunile cercetate. Inculpaţii A., H., D. şi G., C. şi B. nu au făcut dovada că li s-a adus o vătămare a drepturilor care să nu poată fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului. Aşa cum s-a arătat anterior, declaraţiile date în calitate de martor nu conţin date şi informaţii care să-i incrimineze, au uzat de dreptul la tăcere atunci când au fost audiaţi ca inculpaţi şi nu au cerut reaudierea martorilor, deşi au avut timpul necesar.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară apreciază că, pe de o parte, invocarea de către inculpaţii din prezenta cauză a încălcării dreptului la apărare este pur formală, iar pe de altă parte, trebuie avute în vedere principiile urmării penale: caracterul nepublic, caracterul preponderent necontradictoriu şi caracterul preponderent scris al procedurilor. C. proc. pen. prevede posibilitatea administrării contradictorii a unor probe în etapa in personam a urmăririi penale (dreptul de asista la efectuarea unor acte, de a pune întrebări martorilor, posibilitatea de a-şi desemna un expert parte la efectuarea unei expertize sau posibilitatea de a se plânge împotriva actelor de urmărire penală nelegale sau împotriva luării unor măsuri procesuale).

În ceea ce priveşte asistarea martorului de către un avocat, C. proc. pen. nu prevede obligaţia organului de urmărire penală de a aduce la cunoştinţă martorului că poate fi asistat de un avocat. În art. 118 alin. (4) C. proc. pen. se prevede că "dacă martorul se prezintă la audiere însoţit de un avocat, acesta poate asista la audiere". Decizia nr. 236/2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 şi art. 248 din C. pen. din 1969, ale art. 297 alin. (1) din C. pen., ale art. 114 alin. (2) şi ale art. 118 din C. proc. pen., precum şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 nu face referire la obligaţia de a aduce la cunoştinţă martorului înainte de audiere despre dreptul de a fi asistat de un avocat, ci doar la dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare. În cauză, se constată că acest drept a fost adus la cunoştinţa inculpatelor B., C., H., I. şi K., astfel că declaraţiilor lor nu sunt lovite de nulitate relativă.

Totodată, se impune a se face observaţia că în procedura camerei preliminare se verifică dacă dreptul la apărare al inculpatului a fost respectat în cursul urmăririi penale în procesul de administrare a probatoriului, sau dacă este incident vreunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) din C. proc. pen. sau a unei alte încălcări a legii în procesul de administrare a probelor care să atragă incidenţa nulităţii relative în condiţiile art. 282 C. proc. pen.

Examinând dosarul de urmărire penală din perspectiva respectării dreptului la apărare judecătorul de cameră preliminară constată că în cursul urmăririi penale inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la apărare nici în ansamblul său şi nici sub aspectul respectării principiului egalităţii armelor, ca parte a dreptului la un proces echitabil.

Văzând că nu au fost încălcate în cursul urmăririi penale dispoziţiile art. 305 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. şi art. 118 C. proc. pen., iar actele de urmărire penală, respectiv ordonanţele prin care s-a dispus efectuarea în continuare in personam a urmăririi penale şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penal, precum şi rechizitoriul, au fost întocmite cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de art. 305 alin. (1)-(3), art. 309 alin. (1) şi art. 286 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea efectuării actelor de urmărire penală efectuate în cauză.

4. Legalitatea administrării probelor

Inculpaţii A., H., D. şi G., C. şi B. au invocat neloialitatea şi nelegalitatea administrării probei testimoniale a audierii martorilor, solicitând excluderea declaraţiilor acestora.

Inculpaţii au apreciat că neloialitatea administrării probei testimoniale constă în aceea că toţi martorii au fost audiaţi anterior dobândirii calităţii de suspect de către inculpat, astfel încât aceştia nu au putut participa la audierea acestora. Chiar dacă urmărirea penală era începută in rem, acuzaţiile formulate erau de fapt in personam, de la început cercetările vizându-l pe inculpat. În plus, inculpaţii au invocat, aşa cum s-a constatat anterior, faptul că declaraţiile pe care le-au dat în calitate de martore inculpatele H., B. şi C. le-au încălcat dreptul acestora dreptul de a nu se autoincrimina şi au contribuit la acuzaţiile formulate împotriva lor, încălcând dispoziţiile art. 118 C. proc. pen.

Judecătorul de cameră preliminară constată că principiul loialităţii obţinerii şi administrării probelor este regula potrivit căreia este interzisă utilizarea oricărei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea cu rea credinţă a unui mijloc de probă sau care are ca efect provocarea săvârşirii unei infracţiuni în vederea obţinerii unui mijloc de probă. Principiul loialităţii administrării probelor este consacrat de art. 101 C. proc. pen. şi nu se referă la situaţia audierii martorilor în etapa urmării penale in rem, înainte ca o persoană să dobândească calitatea de suspect.

În schimb, exercitarea efectivă a dreptului de apărare al suspectului sau inculpatului presupune, printre alte drepturi procesuale şi dreptul avocatului suspectului/inculpatului de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţiile prevăzute de art. 92 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen.. În situaţia în care organul de urmărire penală ar efectua acte de urmărire penală în lipsa avocatului care a solicitat să fie prezent la desfăşurarea acestora, nefiind acte exceptate de la exercitarea acestui drept, suspectul sau inculpatul este îndreptăţit să invoce eventuala încălcare a dreptului la apărare şi constatarea nulităţii relative a actului procedural efectuat, dacă dovedeşte că a suferit o vătămare drepturilor sale, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului, în conformitate cu dispoziţiile art. 282 C. proc. pen.

Or, în speţă, inculpaţii A., H., D. şi G., C. şi B. nu au dovedit producerea acelei vătămări procesuale care să impună desfiinţarea actelor procedurale care au constat în audierea martorilor în etapa în care urmărirea penală era începută in rem, având în vedere faptul că după începerea urmăririi penale in personam, inculpaţii menţionaţi, personal sau prin intermediul avocatului ales au studiat dosarul şi au avut posibilitatea să solicite reaudierea martorilor în prezenţa avocatului ales, probe care, de altfel, se pot administra şi în etapa judecăţii, cu respectarea principiului contradictorialităţii.

Este adevărat că în jurisprudenţa CEDO (Hotărârea din 14 octombrie 2010, pronunţată în cauza Brusco contra Franţei) s-a statuat că "o persoană dobândeşte calitatea de suspect, nu din momentul în care această calitate îi este adusă la cunoştinţă, ci din momentul în care autorităţile aveau motive plauzibile pentru a-l suspecta de comiterea unei infracţiuni". În aceste condiţii, chiar dacă dispoziţiile C. proc. pen. permit efectuarea actelor de urmărire penală şi administrării de probe în mod nelimitat în etapa urmăririi penale in rem, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare, în lumina acestei jurisprudenţe, este necesar ca organele de urmărire penală, atunci când au suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, să aducă de îndată acuzaţia la cunoştinţa acesteia, în scopul asigurării dreptului la apărare în mod efectiv, pentru ca suspectul să poată fi reprezentat de un avocat, care eventual să participe la efectuarea actelor de urmărire penală şi să propună probe.

În altă ordine de idei, echitatea procedurii se examinează în ansamblul cauzei, considerându-se că dreptul la apărare din perspectiva dispoziţiilor art. 6 paragr. 3 lit. c) din Convenţie nu este încălcat dacă acuzatul a avut posibilitatea ca (personal sau prin intermediul apărătorului său) să participe la audierea martorilor, chiar şi mai târziu de momentul luării primelor depoziţii, într-o dezbatere contradictorie, în şedinţă publică, pe tot parcursul judecăţii, esenţial fiind ca verdictul de vinovăţie stabilit în privinţa sa să nu se întemeieze pe probe pe care acuzatul să nu fi avut ocazia să le conteste în mod real şi efectiv.

Totuşi, în anumite situaţii, trebuie să se recunoască dreptul suspectului/inculpatului de a obţine interogarea martorilor acuzării până la momentul emiterii rechizitoriului şi trimiterii în judecată, în considerarea evitării unor consecinţe aproape imposibil de înlăturat pentru acuzat, în cazul în care, ulterior, pe parcursul judecăţii, s-ar ajunge la desfiinţarea depoziţiilor incriminatoare, iar acestea constituiau probe decisive în fundamentarea acuzaţiei penale.

În speţă, în lipsa dovezii cu privire la existenţa vătămării suferite de inculpaţii A., H., D. şi G., C. şi B. ca urmare a audierii martorilor în etapa desfăşurării urmăririi penale in rem, vătămare care să impună desfiinţarea declaraţiilor martorilor, precum şi în contextul invocării de către acuzare şi a altor probe şi mijloace de probă, nu se poate constata nelegalitatea audierii acestor martori în etapa desfăşurării urmăririi penale in rem.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară constată că, din perspectiva principiului loialităţii probei şi al respectării dreptului la apărare, administrarea probei testimoniale constând în audierea martorilor în etapa desfăşurării urmăririi penale in rem s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (5), coroborat cu art. 92 alin. (1) şi art. 101 C. proc. pen. şi nu se impune excluderea acestor probe.

În ceea ce priveşte nelegalitatea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 20.01.2021, inculpaţii A., B., H., D., C. şi G. au arătat că dispunerea întocmirii raportului de către specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a avut loc cu încălcarea dispoziţiilor art. 172 C. proc. pen.., nefiind îndeplinit criteriul urgenţei fundamentat de pericolul dispariţiei unor mijloace de probă sau de schimbare a unei situaţii de fapt, ori de lămurire urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 172 C. proc. pen., în domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări.

Conform art. 97 alin. (1) C. proc. pen., constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal, iar potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., raportul de constatare este un mijloc de probă prin care se pot obţine probe în procesul penal.

Prin urmare, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 20.01.2021 este un mijloc de probă perfect legal, care poate sprijini acuzaţiile formulate în cauză. Procurorul este cel care apreciază urgenţa lămuririi unor aspecte ori împrejurări ale cauzei, în raport de evoluţia urmăririi penale şi de obiectul cauzei. Condiţia urgenţei este astfel o condiţie de oportunitate a ordonanţei, şi nu de nelegalitate a acesteia, astfel că îndeplinirea ei nu poate fi analizată în procedura camerei preliminare.

De altfel, acest mijloc legal de probă poate fi contestat de către inculpaţi în cursul judecăţii, iar împrejurarea că în etapa urmăririi penale nu s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice nu afectează legalitatea administrării acestui mijloc de porbă. Procurorul, prin ordonanţa nr. 184/P/2020 din data de 21.12.2022 a respins motivat proba solicitată de inculpaţii D. şi E. S.R.L, arătând că prejudiciul a fost calculat ca reprezentând diferenţa dintre suma achitată de autoritatea contractată, Direcţia Administrare Patrimoniu Slatina, şi media preţurilor practicate de furnizorii produselor de acelaşi gen la data la care teoretic funcţionarii DAP ar fi trebuit să îndeplinească formalităţile de prospectare a pieţei. Întrucât calculul pagubei suferită de Unitatea Administrativă Teritorială Slatina nu presupune mai mult decât efectuarea unor operaţiuni aritmetice simple, care pot fi foarte lesne contestate de părţi, s-a apreciat că nu este necesară pentru completarea probatoriului o expertiză contabilă.

În raport de aceste aspecte teoretice şi factuale, judecătorul de cameră preliminară constată că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 20.01.2021 este un mijloc de probă legal administrat de organul de urmărire penală, iar criticile privind inaptitudinea acestui mijloc de probă de a dovedi presupusul prejudiciu urmează a fi avute în vedere la judecarea cauzei în fond, când probele administrate în cursul urmăririi penale pot fi contestate şi, de asemenea, poate fi cerută administrarea şi a altor probe.

Cu privire la măsurile asiguratorii, se constată următoarele:

Prin ordonanţa din data de 28.12.2022 s-a dispus, după cum urmează:

1. Instituirea sechestrului asigurator prin poprire până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente: x, x, x, x, x, x, x, x, x, x, x, x, deţinute de inculpata S.C. E. reprezentată legal de numitul F..

2. Instituirea sechestrului asiguratoriu prin poprire până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente: x, x, x, x, x, x, -x, x, x, deţinute de inculpatul D..

3. Instituirea sechestrului asiguratoriu prin poprire până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente: x, x, deţinute de inculpata C. .

4. Instituirea sechestrului asiguratoriu prin poprire până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente: x, x, deţinute de inculpata I. .

5. Instituirea sechestrului asiguratoriu prin poprire până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente: x, x, x, deţinute de inculpata A..

6. Instituirea sechestrului asiguratoriu prin poprire până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente: x, deţinut de inculpata H..

II. Instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON, în raport de cotele părţi deţinute asupra fiecăruia dintre următoarele bunuri mobile şi imobile:

- apartamentul situat în Mun. Slatina, str. x, jud. Olt, valoare de impunere de 185.540 RON, deţinut de inculpata A..

- imobilul cu valoare de impunere de 197.590 RON şi teren curţi construcţii 708 mp, deţinut de H..

- autoturismul deţinut de numitul D.;

- terenul extravilan arabil, în suprafaţă de 400 mp, situat în Oraşul Popeşti Leordeni, jud. Ilfov, înscris în Cartea Funciară nr. x a localităţii Popeşti Leordeni, nr. cadastral x, în valoare de 21.690 euro, echivalentul a 103.632,26 RON, deţinut de numitul D..

- apartamentul 4 camere situat în Oraş Popeşti Leordeni, str. x bis, Jud. Ilfov, în suprafaţă de 78,40 mp, în valoare de 365.348 RON, deţinut de numitul D. împreună cu soţia sa PPP..

- apartamentul două camere de 46.75mp, împreună cu boxa nr. 18 în suprafaţă de 3.00 mp, situat în Loc. Slatina, Str. x, Nr. 6, deţinut de A. împreună cu soţul său QQQ..

- imobilul compus din cota indiviză de 1/288 din suprafaţa de 5566,36 mp, din măsurători, teren situat în intravilanul mun. Slatina,str. x, S8, jud. Olt, tarla x, parcelele 3 şi 4/1 (str. x) S8, identificat cu număr cadastral x până la 807-2133-2196/51/8, înscris în CF individuală nr. 50.004 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. x.652) a localităţii Slatina, jud. Olt, deţinut de A. împreună cu soţul său QQQ..

- imobilul compus din cota indiviză de 1/288 din suprafaţa de 1859,49 mp, din măsurători, teren aferent piscinei împreună cu cota indiviză de 1/288 din construcţia "PISCINĂ", în suprafaţă construită de 344 mp, situat în intravilanul mun. Slatina, str. x, S16, jud. Olt, tarla x, parcelele 3 şi 4/1 (str. x), identifîcat cu număr cadastral x până la 807-2133-2196/51/16, înscris în CF nr. xa localităţii Slatina, jud Olt, deţinut de A. împreună cu soţul său QQQ..

- autoutilitara RRR. cu serie şasiu x, an fabricaţie 2019, valoare 59.739,05 RON, deţinută de S.C. E.;

- spaţiul comercial nr. 1, situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, parter (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x -valoare 42.515 RON, deţinut de S.C. E..

- autoutilitară RRR., an fabricaţie 2017, serie şasiu x, deţinută de S.C. E..

- spaţiul comercial nr. 2, situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, parter (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, suprafaţă totală de 34,45 mp, - valoare 210.000 RON, deţinut de S.C. E.

- spaţiul comercial situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, demisol (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, suprafaţă totală de 109,72mp - valoare 491.000 RON, deţinut de S.C. E..

Prin încheierea pronunţată la data de 13.12.2023, în dosarul nr. x/2023.1, de Tribunalul Bucureşti s-au dispus următoarele:

În baza art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 250 alin. (1) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 249 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen., s-a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător prin poprire, dispusă prin ordonanţa din data de 28.12.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, în dosarul nr. x/2020, cu privire la sumele de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente, astfel cum au fost expuse în cuprinsul ordonanţei, deţinute de inculpaţii S.C. E. S.R.L (reprezentată legal de numitul F.), D., C., I., A., H. şi a) măsurii sechestrului, până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON, în raport de cotele părţi deţinute asupra fiecăruia dintre următoarele bunuri mobile şi imobile:

- apartamentul situat în Mun. Slatina, str. x, jud. Olt, valoare de impunere de 185.540 RON, deţinut de inculpata A..

- imobilului cu valoare de impunere de 197.590 RON şi teren curţi construcţii 708 mp, deţinut de H..

- autoturismul, an fabricaţie 2014, aparţinând inculpatei C.

- autoturismul deţinut de numitul D.;

- terenul extravilan arabil, în suprafaţă de 400 mp, situat în Oraşul Popeşti Leordeni, jud. Ilfov, înscris în Cartea Funciară nr. x a localităţii Popeşti Leordeni, nr. cadastral x, în valoare de 21.690 euro, echivalentul a 103.632,26 RON, deţinut de numitul D..

- apartament 4 camere situat în Oraş Popeşti Leordeni, str. x bis, Jud. Ilfov, în suprafaţă de 78,40 mp, în valoare de 365.348 RON, deţinut de numitul D. împreună cu soţia sa PPP..

- apartament două camere de 46.75mp, împreună cu boxa nr. 18 în suprafaţă de 3.00 mp, situat în Loc. Slatina, Str. x, Nr. 6, deţinut de A. împreună cu soţul său QQQ..

- imobilul compus din cota indiviză de 1/288 din suprafaţa de 5566,36 mp, din măsurători, teren situat în intravilanul mun. Slatina,str. x, S8, jud. Olt, tarla x, parcelele 3 şi 4/1 (str. x) S8, identificat cu număr cadastral x până la 807-2133-2196/51/8, înscris în CF individuală nr. 50.004 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. x.652) a localităţii Slatina, jud. Olt, deţinut de A. împreună cu soţul său QQQ..

- imobilul compus din cota indiviză de 1/288 din suprafaţa de 1859,49 mp, din măsurători, teren aferent piscinei împreună cu cota indiviză de 1/288 din construcţia "PISCINĂ", în suprafaţă construită de 344 mp, situat în intravilanul mun. Slatina, str. x, S16, jud. Olt, tarla x, parcelele 3 şi 4/1 (str. x), identifîcat cu număr cadastral x până la 807-2133-2196/51/16, înscris în CF nr. xa localităţii Slatina, jud. Olt, deţinut de A. împreună cu soţul său QQQ..

- spaţiul comercial nr. 1, situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, parter (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x -valoare 42.515 RON, deţinut de S.C. E..

- spaţiul comercial nr. 2, situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, parter (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, suprafaţă totală de 34,45 mp, - valoare 210.000 RON, deţinut de S.C. E.

- spaţiul comercial situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, demisol (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, suprafaţă totală de 109,72mp - valoare 491.000 RON, deţinut de S.C. E., care au fost menţinute.

2. În temeiul art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 250 alin. (1) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin ordonanţa din data de 28.12.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, în dosarul nr. x/2020, cu privire la:

- autoutilitara RRR. cu serie şasiu x, an fabricaţie 2019, valoare 59.739,05 RON, deţinută de S.C E.;

-autoutilitara RRR., an fabricaţie 2017, serie şasiu x, deţinută de S.C E..

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Prin decizia penală nr. 51/CO/08.02.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-au dispus următoarele:

În baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 2502 C. proc. pen. s-a admis contestaţia formulată de inculpata I. împotriva încheierii din data de 13.12.2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2023.1

S-a desfiinţat, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând:

S-a dispus ridicarea măsurii asigurătorii instituite prin ordonanţa procurorului din 28.12.2022 cu privire la inculpata I., constând în poprirea sumelor de bani care au fost sau urmează a fi virate, cu titlu de rată aferentă contractului de credit nr. xx din 20.03.2019 încheiat de inculpata I. cu SSS. S.A., în contul xdeţinut de inculpată.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale încheierii contestate.

În baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 2502 C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii H., S.C. E., C. şi D. împotriva aceleiaşi încheieri.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi contestatorii-inculpaţi H., S.C. E., C. şi D. la plata sumei de câte 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în contestaţia inculpatei I. au rămas în sarcina statului.

Prin încheierea din data de 11 decembrie 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală în dosarul nr. x/2023.2, s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (1), (4) şi (5) din C. proc. pen., s-a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător prin poprire, dispusă prin ordonanţa din data de 28.12.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, în dosarul nr. x/2020, cu privire la sumele de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente:

1. x, deţinute de inculpata S.C. E. (reprezentată legal de numitul F.).

2. x, deţinute de inculpatul D..

3. x, deţinute de inculpata C. .

4. x, deţinut de inculpata I. .

5. x,

- x, deţinute de inculpata A.. 6. x, deţinut de inculpata H. şi a măsurii sechestrului, până la concurenţa sumei de 2.555.385,77 RON, în raport de cotele părţi deţinute asupra fiecăruia dintre următoarele bunuri mobile şi imobile:

- apartamentul situat în Mun. Slatina, str. x, jud. Olt, valoare de impunere de 185.540 RON, deţinut de inculpata A.;

- imobilului cu valoare de impunere de 574.063 RON şi teren curţi construcţii 708 mp, deţinut de H.;

- imobilului cu valoare impunere de 197.590 RON, situat în bd. x, nr. 34C bloc V31, jud. Olt, deţinut de H.;

- autoturismul deţinut de numitul D.;

- terenul extravilan arabil, în suprafaţă de 400 mp, situat în Oraşul Popeşti Leordeni, jud. Ilfov, înscris în Cartea Funciară nr. x a localităţii Popeşti Leordeni, nr. cadastral x, în valoare de 21.690 euro, echivalentul a 103.632,26 RON, deţinut de numitul D.;

- apartament 4 camere situat în Oraş Popeşti Leordeni, str. x bis, Jud. Ilfov, în suprafaţă de 78,40 mp, în valoare de 365.348 RON, deţinut de numitul D.;

- apartament două camere de 46.75mp, împreună cu boxa nr. 18 în suprafaţă de 3.00 mp, situat în Loc. Slatina, Str. x, Nr. 6, deţinut de A.;

- imobilul compus din cota indiviză de 1/288 din suprafaţa de 5566,36 mp, din măsurători, teren situat în intravilanul mun. Slatina, str. x, S8, jud. Olt, tarla x, parcelele 3 şi 4/1 (str. x) S8, identificat cu număr cadastral x până la 807-2133-2196/51/8, înscris în CF individuală nr. 50.004 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. x.652) a localităţii Slatina, jud. Olt, deţinut de A.;

- imobilul compus din cota indiviză de 1/288 din suprafaţa de 1859,49 mp, din măsurători, teren aferent piscinei împreună cu cota indiviză de 1/288 din construcţia "PISCINĂ", în suprafaţă construită de 344 mp, situat în intravilanul mun. Slatina, str. x, S16, jud. Olt, tarla x, parcelele 3 şi 4/1 (str. x), identifîcat cu număr cadastral x până la 807-2133-2196/51/16, înscris în CF nr. xa localităţii Slatina, jud Olt, deţinut de A.;- spaţiul comercial nr. 1, situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, parter (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x -valoare 42.515 RON, deţinut de S.C. E..

- spaţiul comercial nr. 2, situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, parter (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, suprafaţă totală de 34,45 mp, - valoare 210.000 RON, deţinut de S.C. E.

- spaţiul comercial situat în intravilanul Oraşului Popeşti Leordeni, str. x, demisol (tarla x, parcela x, lot 1), jud. Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, suprafaţă totală de 109,72mp - valoare 491.000 RON, deţinut de S.C. E.., pe care le-a menţinut.

II. S-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituit asupra autoturismului TTT., nr. înmatriculare x, cu seria de şasiu x, an fabricaţie 2014, aparţinând inculpatei C..

III. În temeiul art. 46 alin. (1) din C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la cererea inculpaţilor D. şi S.C. E., prin reprezentant, de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite în cauză asupra bunurilor mobile şi imobile identificate în cuprinsul ordonanţei emise la data de 28.12.2022, în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie şi formarea unui nou dosar.

În raport de toate considerentele anterior expuse şi reţinând că nu există alte aspecte de nelegalitate care să fie invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară va respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate, astfel cum au fost completate şi precizate, invocate de inculpaţii A., B., C., H., D., E. şi G..

În baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., va constata legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27 februarie 2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Va constata legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi va dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii:

1. A., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. B., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (8 acte materiale);

3. C. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

4. D., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

5. S.C. E. S.R.L (reprezentată legal de numitul F.), trimisă în judecată pentru săvârşirea de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

6. G. , trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen.

7. H. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

8. I. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpatele B. şi A., în cuantum de câte 239 RON, va rămâne în sarcina statului.

În ceea ce priveşte onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu care au asigurat asistenţa juridică a inculpaţilor în faţa Tribunalului Bucureşti, instanţă învestită iniţial cu soluţionarea prezentei cauzei în procedura camerei preliminare, se reţine că acordarea acestora cade în sarcina instanţei care i-a desemnat, fiind singura în măsură să aprecieze asupra activităţii efectiv prestate de către aceştia în vederea stabilirii cuantumului onorariilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii A., B., C., H., D., E. şi G..

În baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin rechizitoriul nr. x/2020 din data de 27 februarie 2023al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii:

1. A., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. B., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (8 acte materiale);

3. C. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

4. D., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

5. S.C. E. S.R.L (reprezentată legal de numitul F.), trimisă în judecată pentru săvârşirea de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

6. G. , trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen.

7. H. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

8. I. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpatele B. şi A., în cuantum de câte 239 RON, rămâne în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 12 noiembrie 2025.