Negative jurisdictional conflict resolved: Iaşi Court competent in illegal border crossing case

Şedinţa publică din data de 06 noiembrie 2025

Asupra conflictului de competenţă de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 747 din 10.09.2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bacău, secţia Penală, în baza art. 47 alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (5) teza a II-a din C. proc. pen., cu aplic. art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârşirea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Iaşi.

În privinţa locului comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că fapta nu fost comisă pe raza de competenţă a Judecătoriei Bacău, trecerea frontierei ar fi avut loc în apropiere de Mun. Iaşi, astfel cum a precizat inculpatul în faza urmăririi penale dar şi cu prilejul discutării excepţiei necompetenţei la termen.

În drept, s-a reţinut art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Prin încheierea nr. 789/a1 din data de 23 octombrie 2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Iaşi, secţia Penală, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Iaşi, invocată de către judecătorul de cameră preliminară, din oficiu.

În baza art. 50 C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen., în favoarea Judecătoriei Bacău.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., a înaintat dosarul instanţei superioare comune, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În acest sens, s-a reţinut art. 41 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Analizând actul de sesizare a instanţei, judecătorul de cameră preliminară a observat faptul că în privinţa activităţii infracţionale imputate inculpatului nu s-a reţinut că aceasta ar fi fost săvârşită în aria de competenţă a Judecătoriei Iaşi. De fapt, rechizitoriul nu face nicio referire cu privire la locul prin care inculpatul ar fi pătruns pe teritoriul României.

Din declaraţia dată de A., în calitate de suspect, în data de 30.06.2025, a rezultat că acesta a trecut înot Prutul ajungând în judeţul Iaşi, ulterior deplasându-se în municipiul Bacău.

La termenul de judecată din data de 08.09.2025, acordat în dosarul asociat a1, în faţa judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bacău, inculpatul a declarat că localitatea prin care a trecut era în apropiere de municipiul Iaşi, fără a putea preciza numele satului, dar ar fi fost primul sat de la frontieră, cam la o distanţă de 10 km de municipiul Iaşi.

Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 15.10.2025, acordat în dosarul asociat a2, în faţa judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Iaşi, inculpatul a precizat că a trecut în România prin judeţul Iaşi, dar nu poate preciza prin ce localitate anume.

Judecătorul de cameră preliminară a opinat că, la acest moment procesual, nu se poate stabili cu certitudine care este locul săvârşirii infracţiunii, în contextul în care inculpatul a trecut graniţa înot. Împrejurarea că inculpatul a ajuns în judeţul Iaşi nu este de natură a stabili ca fiind competentă Judecătoria Iaşi, în contextul în care, tot în apropiere de graniţă, sunt şi localităţi aflate în aria de competenţă a Judecătoriei Răducăneni, localităţi în care inculpatul ar fi putut ajunge înot din Republica Moldova.

Tot în acelaşi sens, a reţinut judecătorul de cameră preliminară că organele de urmărire penală nu au stabilit pe unde anume inculpatul a pătruns în România, ci au reţinut doar că acesta a fost depistat pe raza municipiului Bacău, după ce, în prealabil, acesta fusese îndepărtat, sub escortă, de pe teritoriul României.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Iaşi.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Conform art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

În acest sens, se constată, astfel, cum au reţinut ambele instanţe între care s-a ivit conflictul de competenţă negativ, că prin rechizitoriul nr. x din data de 14.07.2025 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul A., pentru comiterea infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen.

Competenţa teritorială stabileşte care dintre instanţele judecătoreşti de grad egal de pe teritoriul ţării este împuternicită să judece o cauză penală şi împarte cauzele penale între instanţele judecătoreşti pe linie orizontală, în funcţie de circumscripţia teritorială în care îşi exercită atribuţiile.

Potrivit art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Prin rechizitoriul nr. x din data de 14.07.2025 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în fapt, s-a reţinut că anterior zilei de 29.06.2025, după ce în prealabil a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul ţării, fiind instituită faţă de acesta interdicţia de intrare pentru o perioadă de 5 ani pe teritoriul României sau a oricărui alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, inculpatul A. a pătruns fără drept, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, pe teritoriul României, fiind depistat în cursul zilei de 29.06.2025, orele 20:00, de către organele de poliţie din cadrul secţiei 2 Poliţie Bacău în timp ce se afla la imobilul situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Din declaraţiile date de inculpatul A., reiese că acesta ar fi trecut fraudulos frontiera de stat, pe teritoriul României, pe raza municipiului Iaşi.

Prin urmare, se apreciază că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., astfel că Judecătoria Iaşi este instanţa din raza teritorială unde se presupune că inculpatul A. a săvârşit infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen.

În consecinţă, Înalta Curte în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen. va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A., în favoarea Judecătoriei Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A., în favoarea Judecătoriei Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 noiembrie 2025.