Transfer of trial rejected as exceptional remedy unjustified by complaints against one magistrate; costs ordered.

Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la 20 octombrie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În susţinerea cererii de strămutare, petentul a invocat faptul că a formulat mai multe plângeri penale cu privire la dosarele în care a avut calitate procesuală, precum şi faptul că una din părţi este prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti împotriva căreia a formulat plângere penală.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menţionat au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Piteşti.

Prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Constanţa, în conformitate cu art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., în raport de motivele cererii de strămutare, potrivit art. 74 din C. proc. pen., s-a arătat parcursul dosarului a cărei strămutare se solicită, apreciindu-se că solicitarea de strămutare a cauzei este nefondată.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". Astfel, ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele de judecată trebuie să o inspire publicului.

Instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea tuturor judecătorilor din cadrul unei instanţe şi justifică temerea celui interesat că, la acea instanţă, i-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Remediul procesual al strămutării se justifică atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care dau naştere unei îndoieli asupra imparţialităţii judecătorilor unei instanţe, iar nu o suspiciune individuală, care priveşte un anume judecător.

Suspiciunea rezonabilă de lipsă de obiectivitate trebuie să existe în raport cu toţi judecătorii instanţei judecătoreşti pe rolul căreia se află o anume cauza penală şi nu doar în relaţie cu unul sau unii dintre aceştia, în această din urmă situaţie fiind incidente instituţiile abţinerii şi recuzării.

Înalta Curte constată că nu sunt identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

În cauză, niciuna dintre cerinţele art. 71 C. proc. pen. nu este îndeplinită şi nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii întregului corp de magistraţi din cadrul curţii de apel.

Înalta Curte aminteşte că nemulţumirile petentului faţă de întreg corpul de magistraţi, fără alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra lipsei imparţialităţii judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, nu pot conduce la strămutare, neputând constitui motiv temeinic şi dovedit.

De altfel, nemulţumirile petentului vizează prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, cauza aflându-se pe rolul Curţii de Apel Piteşti. Strămutarea are în vedere lipsa de imparţialitate a întregului corp de magistraţi din cadrul instanţei unde se află cauza.

În acest context, nu se poate reţine că la nivelul Curţii de Apel Piteşti nu ar exista condiţii pentru respectarea garanţiilor inerente unui proces echitabil.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte, apreciază că temerea petentului nu este justificată şi pe cale de consecinţă va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana căreia i s-a respins cererea,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 noiembrie 2025.