Scope of Criminal Liability for Online Political Criticism vs. Ethnic Incitement Under Penal Code Articles 368 and 369

Şedinţa publică din data de 04 noiembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin ordonanţa din data de 12 mai 2025 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală s-a dispus, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 lit. a) şi lit. b) din C. proc. pen. şi art. 316 alin. (1) din C. proc. pen.:

1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "instigare publică" prevăzută de art. 368 alin. (1) din C. pen. şi "incitarea la violenţă, ură sau discriminare" prevăzută de art. 369 din C. pen., prezumată a fi săvârşită de făptuitorul A., întrucât fapta nu există.

2. Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "instigare publică" prev. de art. 368 alin. (1) din C. pen. şi "incitarea la violenţă, ură sau discriminare" prevăzută de art. 369 din C. pen., prezumat a fi săvârşite de către numiţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., întrucât în modalitatea descrisă, fapta nu e prevăzută de legea penală.

Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reţinut următoarele:

La data de 10.10.2023, s-a înregistrat sesizarea emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării având ca obiect Hotărârea nr. 388/19.07.2023 privind pe numitul A. (fost deputat de Mureş n.n.) din partea grupului parlamentar A.U.R., fiind transmise iniţial la Inspectoratul General al Poliţiei Române.

De asemenea, la data de 16.10.2023, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a trimis, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Hotărârea nr. 390/19.07.2023. Sesizările s-au înregistrat sub nr. x/2023, iar ulterior s-a constituit dosarul penal nr. x/2024, pe rolul secţiei de urmărire penală.

Sesizările C.N.C.D.-ului au privit două dosare aflate pe rolul Consiliului, nr. 345/2022 şi respectiv nr. 386/2022, în care petenta Fundaţia "O." l-a reclamat pe deputatul A., întrucât în diverse postări ale sale pe platforma P., acesta prin conţinutul postat, a generat o suită de mesaje, unele dintre ele având conţinut incitator la săvârşirea de infracţiuni, altele rezumate la limbaje peiorative, dar în esenţă contra membrilor etniei maghiare din România.

Astfel, în Hotărârea nr. 388/19.07.2023 este arătat că reclamantul (A.) "a postat în luna mai 2022 pe P. mai multe texte legate de intonarea imnului secuiesc la un meci de hochei jucat la Ljubljana, de selecţionata României în mare parte formată din maghiari din judeţele Harghita şi Covasna, deformând adevărul şi solicitând îndepărtarea Q. de la guvernare".

A precizat că sesizarea Consiliului rezidă, în esenţă, în solicitarea adresată Inspectoratului General de Poliţie al României pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile de postarea unor comentarii cu potenţial conţinut violent, incitator, instigator la ură şi discriminare, în esenţă având atributele complete, de hate speech.

De asemenea, Hotărârea nr. 390/19.07.2023 priveşte sesizarea petentei O., reclamant fiind A., referitor la faptul că "reclamantul a relatat pe P. despre utilizarea simbolurilor secuieşti la meciul din finala cupei de fotbal, categoria U19 din data de 19.05.2022" la care s-au postat mesaje cu conţinut licenţios în strânsă legătură, însă, cu afirmaţii defăimătoare la adresa etniei maghiare din România posibile discriminatorii sau incitatoare. Faţă de aceasta, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, şi a trimis spre competentă soluţionare dosarul astfel constituit, către Inspectoratul General de Poliţie - Direcţia de Investigaţii Criminale care, conform dispoziţiilor privind competenţa obligatorie, după calitatea persoanei, conţinută în art. 40 alin. (1) raportat la art. 56 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen. şi alin. (6) din C. proc. pen. a transmis sesizarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data de 19.01.2024, s-a început urmărirea penală "in rem" cu privire la infracţiunile de "instigare publică" prevăzute de art. 368 din C. pen. şi "incitare la violenţă, ură sau discriminare" prev. de art. 369 din C. pen.

Analizând înscrisurile ataşate de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, procurorul a constatat că, la data de 10.06.2022 Fundaţia "O." - (Monitorul Secuiesc) reprezentată de numitul R., în calitate de preşedinte, a sesizat C.N.C.D. arătând faptul că deputatul de Mureş, A. "a avut în mod direct un comportament faţă de comunitatea maghiară din ţară prin care a încălcat O.G. nr. 137/2000, facilitând unor persoane exprimarea mesajelor discriminative degradante şi hărţuitoare, prin publicarea unui text discriminativ şi instigator pe pagina sa de P., comentată de foarte multe persoane . . . . . . . . . . . .".

De asemenea, prin sesizarea formulată domnul R. a descris faptul că fundaţia sa monitorizează de câţiva ani activitatea acestei persoane (A.) care sub pretextul că apără interesele românilor din judeţele Harghita şi Covasna, este axată de fapt în mare parte pe acţiuni antimaghiare şi redă două astfel de acte săvârşite de către fostul deputat de Mureş şi actual deputat de Braşov, A., respectiv: meciul de la finala Cupei României din Bucureşti, desfăşurată în data de 19.05.2022 la fotbal de categoria U19, la care s-au întâlnit două echipe din Miercurea Ciuc şi Sfântul Gheorghe, din "Ţinutul Secuiesc" - în accepţiunea numitului R., la sfârşitul căruia galeriile celor două echipe care purtau însemnele propriilor cluburi, dar şi pe cele ale "Ţinutului Secuiesc", după cum relatează petentul, au cântat melodia "imnului secuiesc".

Celălalt aspect sesizat iniţial Consiliului, de către petentul R., a vizat faptul că la data de 20 mai 2022, preşedinta Ungariei fiind într-o vizită particulară în România a făcut jogging în parcul central din Cluj, postând o fotografie pe P. în acest sens, aspect pe care "deputatul A. l-a folosit în sensul de a-şi etala sentimentele antimaghiare, dezinformând şi incitând cititorii susţinând în fals că prin ceea ce a făcut preşedinta Ungariei a provocat românii şi a încălcat normele diplomatice". .

De asemenea, Fundaţia "O.", prin reprezentantul ei R., a sesizat C.N.C.D., referitor la faptul că deputatul A. a dezvoltat pe platforma P. mai multe postări referitoare la meciurile din luna mai 2022, purtate în cadrul campionatului mondial de hochei pe gheaţă divizia I/A la care a participat echipa României, formată în mare parte din jucători etnici maghiari din judeţele Harghita şi Covasna. Nemulţumirea lui a privit faptul că la ultimul meci purtat între naţionalele României şi Ungariei, în data de 08 mai 2022, deputatul A. a comentat faptul că fanii ambelor echipe au stat în aceeaşi tribună cântând "imnul Ţinutului Secuiesc", arătând faptul că reclamantul (A.) în mod evident nu este familiarizat cu domeniul hocheiului, nefiind documentat. Astfel, la postarea lui A. din 9 mai (2022) în care acesta a arătat că ministrul S. a participat la acel meci prezent în galeria Ungariei şi că ar trebui să demisioneze, se adaugă comentariile lui R. care privesc şi următoarele postări (ale lui A.), din datele de 10 mai şi 15 mai ale aceluiaşi an, referitoare la o fotografie mai veche, de când ministrul român S. era preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe gheaţă, şi că deputatul în postarea sa "a susţinut fals şi incitator la ură faptul că acesta stătea drept în galeria Ungariei". Cea de-a doua postare, din 10 mai, este referitoare la faptul că A. a solicitat (din nou) îndepărtarea Q. de la guvernare, autorul sesizării nefiind de acord cu acest punct de vedere.

Postările din 15 mai (2022) privesc faptul că: 1. Casca portarului echipei României avea 2 autocolante cu steagurile "Ţinutului Secuiesc" şi al Ungariei, trăgând concluzia că Q. trebuie îndepărtat de la guvernare. Comentariile petiţionarului au fost în sensul că federaţia nu asigură jucătorilor tot echipamentul necesar, iar portarul şi-a folosit propria cască.

2. Cea de-a doua postare din 15 mai 2022 priveşte faptul că ministrul sporturilor de atunci (T.) a fost solicitat într-un studio de televiziune să recite versurile imnului României şi întrucât a refuzat, A. a solicitat în postarea respectivă, din nou, scoaterea de la guvernare a Q.

În cauză, în urma sesizărilor arătate ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, organele de poliţie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale, au fost delegate pentru efectuarea de cercetări, în sensul identificării mesajelor cu potenţial instigator şi a identificării persoanelor care le-ar fi putut scrie. Este de remarcat faptul că, o parte a postărilor existente iniţial, nu s-au mai regăsit, aspect explicat ulterior de către făptuitorul A. prin aceea că s-a conformat sesizării C.N.C.D.-ului şi a şters comentariile cu privire la care instituţia arătată i-a solicitat.

Cercetările efectuate au comportat o durată în timp, întrucât o parte a persoanelor identificate lucrează în diverse ţări ale Europei Occidentale, astfel încât ocazionarea venirii acestora în România a fost generată de Sărbătorile religioase sau diverse evenimente personale, cum ar fi de pildă, participarea la un proces aflat pe rolul instanţelor din România (vezi martora E.).

Astfel, audiat fiind martorul B. în legătură cu postarea lui A. legată de imnul şi steagul secuiesc de pe stadionul Giuleşti la finala Cupei României U19, evocată mai sus, a declarat că îi aparţine numărul de telefon afişat pe pagina de P., că a administrat la începutul anului 2021 (martie 2021), acel cont, împreună cu alţi 20 de colegi din partidul AUR şi că după o scurtă perioadă de timp, la sfârşitul anului 2021, s-a retras din AUR, nemaiavând acces la acea pagină de P.. A susţinut că mesajul nu îi aparţine şi nu ştie cine l-ar fi putut scrie, neputând indica, întrucât nu îşi mai aminteşte, ce persoane aveau exact acces la acea pagină de P.. În susţinerea afirmaţiilor sale a mai arătat faptul că nu obişnuieşte să publice mesaje ofensatoare la adresa cetăţenilor aparţinând altor etnii şi că mai mult decât atât, are nora de etnie maghiară, iar el personal participă la acţiuni umanitare pentru copii din familii maghiare, sens în care s-a dovedit că emailul său este reapărut, pentru susţinerea copiilor maghiari.

Mesajul postat a fost "A. le spune viermilor ce sunt, nu este comentariu injurios! Doar le spun pe nume!"

Referitor la mesajul "marş la mă-ta în Bozgoria" acesta a fost publicat sub forma "U. marş la mă-ta în Bozgoria" ca răspuns la un comentariu publicat de "U.", de către utilizatorul "C.". Acest comentariu nu mai există.

Audiat fiind, martorul C., după identificarea sa, a declarat că mesajul nu îi aparţine punând la dispoziţia organelor de poliţie printuri din jurnalul său de activităţi pe P., din perioada în care a fost publicat mesajul, pentru a dovedi că nu a postat acest mesaj, rezultând într-adevăr, că nu avea activităţi de apreciere sau de publicare a unor mesaje faţă de o postare a lui A. (a se vedea în acest sens print-urile înscrisurilor aflate în filele x).

Referitor la mesajul "sunt scârboşi" nu s-a putut identifica deţinătorul contului "V.", întrucât nu mai există acest cont.

Referitor la mesajul "vine trenul din Galaţi! Faină melodie!!!" a fost identificat martorul D., care a precizat că în legătură cu această postare era vorba de imnul şi steagul "Ţinutului Secuiesc", cântat şi afişat pe stadionul Giuleşti la un meci al naţionalei României, fapt contrar Constituţiei României, iar în calitatea sa de antrenor de box calificat, cunoaşte că la fiecare competiţie naţională, se cântă imnul naţional al României, se afişează steagul României, iar după intonarea imnului se rosteşte "pentru gloria sportului românesc, înainte!". A publicat comentariul, deoarece a considerat că nu s-a procedat corect la acel meci al finalei Naţionalei României U19, faţă de legile şi de Constituţia României, iar mesajul său regretabil a fost un mesaj transmis în glumă, nepropunând să ofenseze pe cineva anume.

Relativ la articolul lui A. în legătură cu (fosta) preşedintă a Ungariei care făcea sport în parcul Central din Cluj-Napoca, şi care s-a fotografiat şi a postat, la rândul ei, "un început de zi activ în Kolozsvar", comentariul postat al unui utilizator, având în conţinutul său un limbaj licenţios, nu a putut fi identificat, întrucât contul nu mai exista. Utilizatorul P. de la acea vreme, părea a fi "W." cu privire la care organele de cercetare penală delegate în acest sens, au fost în imposibilitate de a-l identifica.

Martora E., în legătură cu mesajul publicat de A. referitor la postarea (fostei) preşedinte a Ungariei, a scris pe platforma P. următorul comentariu:

"afară cu toţii, să plece cu ăla în Ungaria dacă i se permite orice. Să i ia şi pe ai noştri cu el"; nu îşi mai aminteşte ce a determinat-o să publice mesajul, ca şi martorul F. care lucrează în Italia, fără să existe posibilitatea iminentă de a se întoarce în România, pentru a fi audiat. Precizez faptul că mesajul acestuia are un conţinut neutru şi pare mai degrabă adresat întregii clase politice decât antimaghiar, respectiv "până nu ieşim în stradă cu parul pentru a da jos aceşti derbedei puşi pe căpătuială, nu se face nimic".

Referitor la alte mesaje având un conţinut de genul, "s-au dovedit a fi trădători de ţară", precizez că nu au putut fi identificate conturile şi persoanele care le-au utilizat.

Martorul G. a recunoscut că îi aparţine mesajul "să îi împuşte cineva", dar nu îşi aminteşte în ce împrejurări a publicat acest comentariu, însă a făcut-o, văzând că mai mulţi utilizatori de P. comentau. A declarat că regretă că a publicat acest mesaj deranjant şi interpretabil şi că nu credea că va fi luat de cineva în serios, fiind plecat din România de 11 ani (trăieşte în Marea Britanie).

La postarea lui A., legată de prezenţa fostului ministru S. în galeria Ungariei, la meciul de hochei dintre naţionalele Ungariei şi României, descris mai sus, au existat mai multe postări de genul "să plece cu toţii", "numai nebuni" ş.a., neavând conţinut incitator.

Astfel, martora H. nu a dorit să dea declaraţie în legătura cu postarea "A., de ce nu rămâne în Ungaria dacă o iubeşte? Să plece toţi! Au cale liberă!".

Postarea "numai nebuni", "oare mai e unul normal la cap" a aparţinut prezumat martorei I., însă faţă de faptul că există o singură persoană în evidenţele noastre există şi posibilitatea semnificativă ca acel cont de utilizator de P. să nu îi aparţină datorită unor deosebiri din punct de vedere al fizionomiei. Fiind audiată, martora a declarat că nu îi aparţine acel cont, iar în privinţa unei alte posibilităţi de identificare a titularului acestui cont ca aparţinând numitei X., aceasta fiind plecată în Italia, nu a existat posibilitatea audierii ei.

Martorul J. în legătură cu mesajul postat "dacă noi nu ne adunăm să dăm odată cu ei de pământ degeaba", a declarat că nu îşi aminteşte în ce împrejurări l-a publicat, dar crede ca s-a simţit deranjat de faptul că un ministru din Guvernul României, în loc să stea în galeria suporterilor României şi să reprezinte statul român, a preferat să stea în galeria echipei adverse - echipa Ungariei, deşi era vorba de un meci România - Ungaria. A precizat că mesajul său este în legătură cu oamenii politici şi acţiunile partidelor politice şi nu în legătură cu cetăţenii de etnie maghiară, printre membrii săi fiind persoane care sunt vechi prieteni şi vecini (domiciliază în satul Borod - comuna Borod din jud. Bihor).

Deşi, nu este arătat în sesizările Consiliului Naţional al Combaterii Discriminării, pe parcursul cercetărilor, au rezultat schimburi de mesaje între cetăţeni români şi utilizatori de conturi P. cu nume maghiar, de exemplu "Y.", care se exprimă în maghiară. Acesta îi răspunde lui A., în limba maghiară, cu un mesaj ce s-a dovedit a avea un conţinut licenţios, ulterior schimbând mesaje de genul acesta şi cu utilizatorul cu nume românesc "Z." (a se vedea procesul-verbal de traducere, fila x, vol. 2).

Alte mesaje publicate pe diverse conturi au făcut trimitere la unele care nu mai există, şterse probabil între timp, ca urmare a solicitării C.N.C.D.-ului.

în legătură cu postarea lui A. "Q. afară din Guvernul României", utilizatorul "AA." a postat "scoateţi ungurii de pe pământul românesc". Utilizatorul a fost identificat în persoana martorului K., membru al formaţiei "AA." care nu îşi mai aminteşte ce l-a determinat să scrie acest comentariu deranjant la adresa cetăţenilor de etnie maghiară; nu este interesat de politică şi nu are nicio opinie referitoare la cetăţenii de altă etnie.

în acest sens a fost şi declaraţia martorului L. care a postat mesajul "afară cu bozgorii din ţară" arătând că are prieteni de etnie maghiară, însă a fost deranjat că unele persoane aparţinând etniei maghiare (ministrul S. n.n.) adresează cuvinte jignitoare la adresa statului şi poporului român. Nu ştie cine este A. şi regretă că s-a lăsat purtat de emoţii. Alte postări care au făcut trimitere la mai multe conturi pe care s-au publicat mesaje similare nu au putut fi identificate, întrucât conturile au fost şterse între timp de pe platforma P..

Referitor la comentariul lui A. în data de 15.05.2022, "nesimţitul ăsta e ministrul Q., susţinut de BB. şi CC.! Afară cu Q. din Guvernul României!!!" este de precizat că se referă la faptul că ministrul Sportului, T., solicitat fiind de un jurnalist să redea versurile de început din imnul României nu le-a spus, interpretarea fiind, în postare, că nu le cunoştea.

În legătură cu această postare, utilizatorul "DD." a postat "când vom pune mana pe furci şi topoare" a fost identificat în persoana martorului M. care a declarat că s-a supărat foarte tare că fostul ministrul al sporturilor, T., nu cunoştea imnul României, deşi în calitatea sa de ministru ar fi trebuit să îl cunoască; a arătat că nu s-a gândit că acest mesaj va fi luat în serios de vreo persoană şi nu şi-a propus să incite la violenţă faţă de etnicii maghiari. Este şi pensionar de invaliditate, din anul 2020.

Martorul F., identificat ca utilizatorul P. "F.", a postat la data de 19.05.2022, sub forma unui răspuns, următoarele:

"până nu ieşim în stradă cu parul pentru a da jos aceşti derbedei, puşi pe căpătuială nu se face nimic". Procurorul a apreciat conţinutul ca fiind unul neutru, nefăcând o trimitere directă la membrii etniei maghiare, fapt acuzat în principal prin sesizările sale, de către C.N.C.D., sub forma săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 368 şi art. 369 din C. pen.. Martorul este plecat din ţară, în Italia, neputând preciza o dată de întoarcere.

Martora N. prezumată ca fiind autoarea postării "un batalion EE. în varianta românească, ar fi rezolvat trădarea şi trădătorii naţionali", a declarat că nu este utilizatoarea contului de P. "cosmin.covrig. 9" şi nu a postat mesajul respectiv. În acest sens, s-a precizat că de pe acest cont s-au mai produs comentarii referitoare la o eventuală aripă militară a AUR, comentând în sensul că "treburile astea cu trădătorii şi hoţii de ţară se rezolvă cu braţ armat definitiv... un om mort, o problemă rezolvată, cinic, necreştin...".

De asemenea, un mesaj incitator a fost publicat de pe contul utilizatorului de P. "FF." având următorul conţinut "ăştia trebuie executaţi public!". Nu s-a putut realiza identificarea acestui utilizator de P., întrucât niciuna dintre persoanele cu acest nume (de utilizator) nu prezintă fotografie de profil, asemănătoare cu cea care se observă în dreptul numelui utilizatorului, în cuprinsul acestui mesaj. Din înscrisurile în fotocopie, puse la dispoziţie, nu se pot distinge cu exactitate alte elemente de fizionomie care să permită identificarea utilizatorului platformei P., care a publicat mesajul. Mai mult decât atât, comentariul nu se mai regăseşte, în prezent, prin mesajele afişate la postarea iniţială a deputatului A., şters între timp.

Analizând materialul probator administrativ şi trecând pe fondul cauzei, procurorul a subliniat faptul că, iniţial, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a fost sesizat de către numitul R., prin fundaţia pe care acesta o conduce, în calitate de preşedinte, "O.". În finalul celor două hotărâri, s-a stabilit de către Colegiul director al C.N.C.D. admiterea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive (Hotărârea nr. 388/19.07.2023) şi, respectiv ale competenţei materiale (Hot. nr. 390/19.07.2023) ambele fiind invocate din oficiu.

A reţinut că din examinarea celor două hotărâri rezultă că instituţia C.N.C.D., autoritate de stat autonomă, nu a mai judecat, pe fondul cauzei, constatarea unei eventuale forme de discriminare, procedură conform cu O.G. nr. 127/2000, aşa cum fusese sesizată, în vederea stabilirii caracterului discriminator a unor afirmaţii şi comentarii la adresa comunităţii maghiare, ci a trimis dosarul spre competentă soluţionare, la Inspectoratul General de Poliţie - Direcţia de Investigaţii Criminale, apreciind prin prisma mesajelor instigatoare la violenţă, că ele reprezintă o ameninţare directă la adresa persoanelor de etnie maghiară. Această nouă practică a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care, în fapt, a sesizat săvârşirea unor prezumtive infracţiuni, fără a se pronunţa pe fondul cauzei, este în concordanţă cu afirmaţiile Fundaţiei "O." din data de 05.07.2022, susţinute în punctul de vedere emis către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în care (preşedintele acesteia) a precizat că s-a adresat C.N.C.D., întrucât "în anii precedenţi s-a adresat diverselor parchete, în cazul faptelor asemănătoare celor reclamate (conform sesizărilor constate de Consiliul, în cazul celor două hot. n.n.), iar acelea au clasat plângerile noastre pe motiv că nu ar avea gravitatea suficientă pentru a fi considerate infracţiuni . . . . . . . . . .". De asemenea, petentul a mai precizat că pentru a nu risca un deznodământ identic, a sesizat C.N.C.D.

A reţinut procurorul, că în mod evident, unele din mesajele analizate, au un potenţial incitator la ură şi discriminare, fiind încadrate în literatura de specialitate, la nivel de "hate speech". Conform prezentării preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, domnul GG. (din luna noiembrie 2024) expusă la seminarul care a avut ca obiect această temă, noţiunea de hate speech este definită, sub aspectul "crimelor motivate de ură" conţinând:

"infracţiunile motivate de ură cuprind două elemente: o infracţiune şi o prejudecată - "o motivaţie părtinitoare". Cu alte cuvinte: infracţiune conform dreptului penal comun + "motiv de părtinire". «Motivul părtinitor poate însemna selectarea şi ţintirea intenţionată a unui individ sau a unei proprietăţi din cauza unei caracteristici protejate sau exprimarea ostilităţii faţă de caracteristica protejată a victimei «în timpul infracţiunii de "ură", URA stare mentală, nu este necesară pentru a fi stabilită.

«Caracteristici protejate: de obicei, acestea sunt similare cu legislaţia anti-discriminare, adică trebuie să creeze o identitate de grup identificabilă şi să fie practic imuabile, neschimbabile.

«Posibilitatea mai multor caracteristici protejate în acelaşi timp (intersecţionalitate), de ex. gen şi orientare sexuală, religie şi etnie etc."

A arătat că analiza infracţiunii de "instigare publică" prev. de art. 368 din C. pen., aceasta constă în "fapta de a îndemna publicul, verbal, înscris sau prin orice mijloace, să săvârşească infracţiunii...". Aşadar, elementul material îl reprezintă acţiunea de a-l îndemna pe subiectul pasiv, care nu este identică cu acţiunea de a-l instiga, ce presupune o acţiune de determinare, ceea ce înseamnă că este mai mult decât un îndemn, respectiv un îndemn care a reuşit să determine, urmarea imediată fiind o stare de pericol, iar nu una de rezultat. Aceasta denotă că infracţiunea se consumă odată cu săvârşirea acţiunii de a determina. Îndemnul trebuie adresat publicului adică unui număr nedeterminat de persoane şi trebuie săvârşită în public, conform definiţiei date de art. 184 din C. pen., aspect care se confirmă, întrucât postările deputatului A. au fost publicate pe platforma electronică P. accesibilă publicului.

Într-adevăr, în literatura de specialitate, îndemnul, incitarea, ca trezire a unui interes a fost apreciat mai puţin ca fiind o determinare, pentru că, dacă în cazul determinării se ajunge la adoptarea unei hotărâri de către cel vizat prin acţiunea de determinare, în cazul îndemnului această finalitate poate să nu fie atinsă, condiţionat de săvârşirea de infracţiuni.

În acest context, rezultă, fără îndoială, că îndemnul adresat publicului, acelui număr nedeterminat de persoane, este de a se săvârşi infracţiuni. În ce priveşte săvârşirea de infracţiuni, rezultă că acestea pot fi determinate sau pot fi infracţiuni în general. Fără îndoială, dacă îndemnul nu se referă la săvârşirea de infracţiuni, faptele au cu totul alt caracter, cerinţa legii nefiind îndeplinită, şi după cum se poate observa, nu se află în incinta infracţională a conţinutului reglementat de art. 368 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la postările numitului A., a reamintit, din expunerea supra, că titlurile postărilor acestuia pe platforma P., din cele două sesizări ale C.N.C.D. expuse în cursul lunii mai 2022 au fost următoarele:

"Finala cupei României U19 cu imnul şi steagul secuiesc pe Giuleşti. O nouă flegmă pe obrazul românilor. HH. mut. Aşa fac slugile, tac. Budapesta râde."

"Preşedintele Ungariei se plimbă prin Transilvania ca un grof pe propria moşie, încălcând absolut toate normele diplomatice şi ale bunului simţ. Toate aceste provocări ordinare sunt girate de II., de BB., CC. şi JJ.. România, sat fără câini?"

"Individul cu pălărie este ministru în Guvernul României, nu al Ungariei. Ministrul ăsta, care îşi încasează salariu de la statul roman, a fost prezent ieri în galeria Ungariei la meciul de hochei dintre naţionalele Ungariei şi României, ce a avut loc în Slovenia. Gestul lui S. reprezintă o insultă la adresa naţiunii române. O insultă neacceptabilă care nu ar fi fost posibilă fără acordul BB. şi CC., formaţiuni politice care au fost şi sunt slugile Q. şi ale Ungariei".

"2011. Naţionala de hochei a României cu steagul separatist al aşazisului ţinut secuiesc. Printre jucători, actualul ministru S., atunci preşedinte al Federaţiei Române de Hochei. Acum e demnitar al statului roman şi stă drepţi în galeria Ungariei la un meci cu naţionala României. Cât tupeu!!! Iar BB. şi CC. o dau cotită în loc să-1 dea afară din guvern!!!"

"Q. afară din Guvernul României".

"Nesimţitul ăsta e ministru Q. susţinut de BB. şi CC.! Afară cu Q. din Guvernul României!!!"

Procurorul a reţinut că astfel cum rezultă din postările de mai sus, făptuitorul A. are în conţinutul lor un limbaj critic la adresa partidelor, aflate la guvernare, în cursul anului 2022, în speţă faţă de adversarii politici, chiar dacă pe alocuri uzează de nişte termeni care sunt la limita limbajului peiorativ. Aceste diferende de opinie şi de limbaj, însă, se soluţionează altfel şi nu prin sesizarea organelor de urmărire penală, în vederea stabilirii în sarcina făptuitorului a săvârşirii unei eventuale infracţiuni, inclusiv la derapajele de exprimare mai tăioase.

De asemenea, în ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 369 din C. pen. de "incitarea la violenţă, ură sau discriminare", incitarea publicului trebuie să se săvârşească "prin orice mijloace la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definite, pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, opinie ori apartenenţă politică".

Din expunerea titlurilor postărilor lui A. de mai sus, mai precis din analiza lor, procurorul de caz a apreciat că sunt departe de a incita publicul pe platforma P. împotriva unei/unor persoane, pe motiv că acea persoană ar face parte dintr-o anumită categorie etnică, opinie or apartenenţă politică, ci dimpotrivă rezultă, în mod indubitabil, că antipatiile sale politice se îndreaptă împotriva partidelor aflate la guvernare în acea perioadă (luna mai 2022), inclusiv faţă de adversarii politici din Q. care, însă, sunt reprezentanţi politici ai cetăţenilor români preponderenţi maghiari şi secui, astfel încât trebuie evitată confuzia între incitare împotriva categoriei etnice a acestora, la care face trimitere art. 369 din C. pen., şi diferendele politice între reprezentanţii politici ai acestei categorii şi făptuitor, membru al unui partid care prin definiţie este construit pe baza unor adversităţi politice, în general. În acelaşi sens intră şi aprecierea pe care făptuitorul o face fostului preşedinte al Ungariei, faţă de postarea doamnei KK., că face jogging în "Koszlovari" pentru că trebuie amintit faptul că în următoarele teze ale postării se comentează uzanţele diplomatice şi partidele de guvernământ uzitate împreună cu fostul preşedinte al României, din mai 2022.

Mai mult decât atât, în concordanţă cu postările sale, în declaraţia dată în faţa procurorului la data de 05.02.2025, făptuitorul a spus că indignările sale au fost raportate la calitatea de fost ministru al cetăţeanului român S., ministru în Guvernul României şi ar fi fost de înţeles ca acesta să se afle în galeria românească şi nu în galeria Ungariei, la o finală sportivă România-Ungaria, A. nereferindu-se la calitatea acestuia de membru al etniei maghiare, ci la calitatea sa de ministru. Postările sale nu s-au dorit a fi un îndemn pentru cetăţeni, la săvârşirea de infracţiuni sau să fie incitatoare la violenţă, ură sau discriminare contra etniei maghiarilor (din România) sau împotriva apartenenţei politice a unor membri ai acestei etnii, la Q. A arătat că făptuitorul explică contextul vizitelor informale pe care preşedinţii de stat le fac pe teritoriul altui stat, care, în cazul celor private, păstrează acest caracter (privat) fără manifestaţii publice interpretabile, dând exemplu în acest sens, vizitele private ale actualului rege al Marii Britanii, anterioare încoronării sale, efectuate în calitate de prinţ moştenitor.

Faţă de acestea, a apreciat că postările făptuitorului A. nu se încadrează în circumstanţele enunţate şi conţinute în textele infracţiunilor, astfel cum sunt ele reglementate de legiuitor, iar în literatura de specialitate explicaţiile specifice exclud săvârşirea celor două infracţiuni, de către făptuitor.

Cu privire la postările diverşilor făptuitori ale căror mesaje sunt arătate a reamintit că, primele comentarii sunt făcute în legătură cu postarea lui A.:

"Finala cupei României U19, cu imnul şi steagul secuiesc pe Giuleşti. O nouă flegmă pe obrazul românilor. HH. mut. Aşa fac slugile, tac. Budapesta râde". În legătură cu aceasta, martorul B. care nu a recunoscut postarea întrucât contul aparţinea LL.., unde aveau acces încă alte două zeci de persoane, este prezumat că a postat următorul răspuns:

"A. să le spună viermilor ce sunt, nu este comentariu injurios! Doar le spun pe nume"

A remarcat, din însuşi conţinutul răspunsului, că raportat la afirmaţia lui A., acesta se referă "la (HH.) care este mut şi la slugile (care tac)", frază sentenţioasă altminteri, neavând conotaţia de a îndemna publicul să săvârşească infracţiuni (a se vedea condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 368 alin. (1) din C. pen.) sau să instige publicul contra unei etnii pe motiv de apartenenţă la aceasta, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, cerinţe esenţiale ale elementului material al infracţiunii prev. de art. 369 din C. pen. şi ale condiţiilor de tipicitate ale acesteia.

Referitor la martorul "C." cu mesajul său "U., marş la mă-ta în Bozgoria", procurorul a apreciat că şi în situaţia în care ar adimte că a existat această afirmaţie, s-au aflat în imposibilitate de a o verifica, întrucât mesajul nu mai există.

Chiar şi în aceas ipoteză, a observat că este mai mult o trimitere peiorativă, situaţie în care nu este de dorit ca să ne adâncim în aceste schimburi de limbaj care nu trebuie reprodus pe nicio platformă. Persoana cu numele de C., audiat fiind, nu a recunoscut aceste postări, punând la dispoziţia organelor de cercetare penală, printuri din jurnalul său pe P. care nu atestă asemenea activităţi, dar faţă de expresia "marş la mă-ta în Bozgoria", după identificarea de către organele de cercetare penală s-a văzut că titularul contului se adresa unui anume "U.", adresare care a fost intuitu personae.

În mod similar este şi mesajul postat pe contul "V." despre "Ruşineeee sunt scârboşi". Atât contul, cât şi mesajul nu mai există în prezent. Pe de altă parte, analizând conţinutul acestuia, şi raportat la cele două texte ale infracţiunilor în discuţie, prevăzute de art. 368 Din C. pen. şi art. 369 din C. pen., a remarcat disonanţa vizibilă şi care nu se circumscrie sferei ilicitului penal.

A precizat, cu privire la mesajul postat de către martorul D. "Vine trenul din Galaţi!!! Faină melodie", că în declaraţia dată, acesta a recunoscut publicarea acestui mesaj în contextul în care afirmă că postarea iniţială era despre imnul şi steagul "Ţinutului Secuiesc", cântat şi afişat pe stadionul Giuleşti la un meci al Naţionalei României. Vizualizând melodiile care ar putea conţine "Vine trenul din Galaţi" pe canalul de muzică MM. a constatat că sunt mai multe parodii care conţin această sintagmă ale melodiei populare româneşti "Doamne ocroteşte-i pe români".

Raportat la textul infracţiunilor prev. de art. 368 şi art. 369 din C. pen., a constatat că această sintagmă, este cel mult, o trimitere maliţioasă la parodiile existente deja ale melodiei iniţiale, neavând aptitudinea de a îndemna publicul să săvârşească infracţiuni sau să-l incite prin orice mijloace la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau a unei persoane. După cum s-a afirmat în literatura de specialitate, infracţiunea de "incitarea la violenţă, ură sau discriminare" este o infracţiune de pericol care se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă, situaţie în care nu se încadrează publicarea mesajului de către martorul D., fiind în mod vădit o exprimare peiorativă şi neavenită, regretabilă, din punctul de vedere al acestuia.

Un alt mesaj peiorativ a fost postat de utilizatorul P. "W." ca un comentariu la postarea lui A., în legătură cu fosta preşedintă a Ungariei, mai precis în legătură cu postarea acesteia făcând sport "în Koloszvar", care nu se mai regăseşte, nemaiputându-se identifica contul, motiv pentru care nu a făcut niciun fel de referiri, ca şi asupra altora similare, întrucât exprimările care ţin de subcultura unui popor denotă gradul scăzut de instrucţie a celor care le compun şi utilizează astfel de expresii, neputând fi catalogate drept incitatoare sau discriminatorii, raportat la cele două infracţiuni şi la criteriile de diferenţiere pe motive de etnie, rasă, ură, apartenenţă politică, etc, cerute de art. 369 din C. pen.

Martora E., a declarat în legătură cu postarea "afară cu toţii. Să plece cu ăla în Ungaria, să-1 ia şi pe ai noştri cu el", mesajul iniţial (din sesizarea către C.N.C.D., a numitului R.) fiind "Afară cu toţi. Să plece în Ungaria", recunoscând că îi aparţine contul, că nu îşi mai aminteşte ce a determinat-o să publice acest mesaj. În acest context a constatat că mesajul martorei, în integralitatea lui, se referă la spectrul politicienilor români, necuprinzându-i pe cei care sunt membri ai unor minorităţi etnice. De altfel, din analiza lui, s-a reţinut gradul de nemulţumire al făptuitoarei, plecată la muncă în Occident şi "surprinsă" de către organele de cercetare penală, într-una din rarele ocazii când aceasta a venit în ţară, pentru a fi prezentă la judecata unui proces civil. Rigurozitatea din prima parte a mesajului face trimitere la respectarea unor norme de conduită diplomatică şi de convieţuire socială de către persoanele străine, venite fiind şi în scop turistic, pe teritoriul altui stat.

Într-o situaţie similară şi situat într-un context identic a apreciat că este şi postarea martorului F. "până nu ieşim în stradă cu parul pentru a da jos aceşti derbedei puşi pe căpătuială nu se face nimic", plecat să muncească în Italia. A constatat că exprimarea nu face trimitere la niciun membru al etniei maghiare sau secuie, fiind în mod clar o nemulţumire generală la adresa clasei conducătoare. Exprimarea, chiar dacă poate avea oarecare conotaţii violente este departe de a realiza conţinutul infracţiunii de "incitare la violenţă, ură sau discriminare" prevăzut de art. 369 din C. pen.

A considerat că în acelaşi context se situează şi afirmaţia martorului G. "să-i împuşte cineva" care a susţinut că l-a publicat în spirit de glumă, regretând că se poate interpreta, întrucât a crezut că nu îl poate lua cineva în serios; martorul trăieşte în Marea Britanie de 11 ani, fiind plecat din România. Iarăşi, postarea este departe de a realiza elementul material al infracţiunii prev. de art. 369 Din C. pen. sau al infracţiunii prev. de art. 368 din C. pen., după caz.

În legătură cu postarea "să plece cu toţii" din sesizarea C.N.C.D. preluată din sesizarea O., pe contul martorei H., mesajul publicat a fost "A. de ce nu rămâne în Ungaria dacă o iubeşte? Să plece toţi! Au cale liberă!". A fost identificată martora H. care nu a dorit să dea declaraţie pentru a ne explica contextul în care a publicat acel mesaj, dar din însuşi conţinutul extins al postării se poate observa că nemulţumirea rezidă faţă de atitudinea politicianului român, S., care s-a aşezat în galeria Ungariei asistând şi la imnul "Ţinutului Secuiesc", la meciul de hochei dintre naţionalele Ungariei şi României ce a avut loc în Slovenia (a se vedea postarea din 9 mai 2022 lui A. pe P., filele x,31).

În sesizarea C.N.C.D. este cuprinsă şi afirmaţia "numai nebuni", deşi exprimarea a fost "numai nebuni...oare mai e unul normal la cap?!". Postarea a fost publicată ca răspuns la postarea lui A. evocată în paragraful anterior de către "NN.", identificată ca fiind cea mai apropiată din punct de vedere al datelor ce ţin de evidenţa persoanelor şi de semnele particulare ale fizionomiei, martora I., care, însă, a declarat că nu îi aparţine acel cont de P.. Posibilitatea fiind astfel înlăturată, s-au reluat verificările care au trimis la martora X. care este plecată să lucreze în Occident, nerevenind în ţară la datele comunicate telefonic organelor de urmărire penală, în cursul anului 2024. Având în vedere afirmaţia care nu lasă loc de dubiu şi trimite la nemulţumirile generale ale oamenilor care sunt lipsiţi de posibilităţi materiale, în privinţa serviciilor asigurate de statul român, la care se pot adăuga şi altele, este de observat că se exprimă într-un mod critic, în general, dar şi în mod special care, însă, nu se circumscrie nici măcar ideologic, sferei ilicitului penal.

Martorul J. în legătură cu mesajul "dacă noi nu ne adunăm să dăm odată cu ei de pământ degeaba", nu îşi aminteşte în ce împrejurări l-a publicat, supărat de faptul că un ministru din Guvernul României a stat în galeria adversă, echipa Ungariei. A precizat că, după cum se poate observa, se referă la oamenii politici şi la acţiunile partidelor politice, fără a se referi la membrii unei anumite etnii.

Ca răspuns la postările sale şi, probabil, ale celorlalţi cetăţeni români, A. postează mesajul distinct "OO. problema este că nu înţelegi problema, steagul acela este un simbol al luptei pentru ruperea unor judeţe de România". Drept urmare, apare un schimb de replici în limbile română şi maghiară, intercalate de fraze în limba engleză între utilizatorii conturilor "Z." şi "Y.". În acest sens, fiind procesul-verbal de traducere al organelor de cercetare penală, din care se poate constata ce fraze peiorative şi licenţioase s-au scris atât în maghiară, cât şi cele de răspuns, în limba română. Nu a dezvoltat în cuprinsul ordonanţei, dar procurorul a precizat că toate acestea s-au făcut în contextul în care s-a publicat, ştirea pe care A. a dat-o, referitoare la prezenţa ministrului român S. (la meciul de finală România - Ungaria) şi în care se poate vedea prezenţa acestuia în fotografia de grup, alături de jucători (probabil români), împreună cu steagul aşa-zisului "Ţinut Secuiesc". Drept urmare, obiectul cercetărilor nu il constituie limbajele suburbane, de o parte şi de alta ale membrilor comunităţilor etnice ca şi ale cetăţenilor români, aceasta neîncadrându-se în analiza referitoare la conţinutul celor două infracţiuni indicate mai sus.

Mesajul postat de "FF.", neidentificat, care aparent avea conţinutul "ăştia trebuie executaţi public" nu mai este postat, astfel încât şi posibilitatea de a fi identificat autorul mesajului este mai mult decât redusă. La 11 mai 2022, A. publică mesajul "Q. afară din Guvernul României". Drept urmare, martorul K. publică mesajul "Scoateţi ungurii de pe pământul românesc". Audiat fiind, a declarat că nu îşi aminteşte ce l-a determinat să scrie acest mesaj şi regretă comentariul publicat care nu s-a dorit a fi la adresa cetăţenilor de etnie maghiară, faţă de care nu are nicio opinie; precizează că nu este interesat de politică.

În acelaşi context se situează mesajul "afară cu bozgorii din ţară" postat de martorul L. care a declarat că are prieten de etnie maghiară, însă a fost deranjat de faptul că unii membri ai acestei comunităţi nu respectă însemnele statului român şi adresează cuvinte jignitoare la adresa acestuia şi a poporului român. Nu ştie cine e A. şi regretă că s-a lăsat purtat de emoţie, dar observase şi mesaje de la cetăţeni ce păreau a fi de etnie maghiară.

A apreciat procurorul că în acelaşi profil se situează şi mesajul "marş bozgori împuţiţi de aici", postat de "PP.", mesaj care, ca şi contul respectiv, nu mai pot fi regăsite pe platforma P., astfel încât identificarea acestora a fost imposibilă. În acest context, procurorul a arătat că deşi nu este de acord cu caracterul exprimării şi cu insultele la adresa membrilor comunităţii maghiare, a precizat faptul că niciuna din aceste postări (ale persoanelor identificabile sau neidentificabile) nu realizează tipicitatea şi uniformitatea infracţiunilor de "instigare publică" (prev. de art. 368 din C. pen.) şi "incitare la ură, violenţă sau discriminare" (prev. de art. 369 din C. pen.).

În legătură cu emisiunea prezentată la televizor în cadrul căreia fostul ministru al Sporturilor, T., membru al etniei maghiare din România, nu a ştiut primele strofe din imnul ţării noastre, s-au publicat mai multe postări cu un aparent conţinut incitator.

Astfel martorul "M.", a publicat un răspuns la postarea "DD." - "când vom pune mâna pe furci şi topoare".

A declarat organelor de poliţie că s-a supărat foarte tare că fostul ministru nu ştia imnul ţării sale, neştiind că va fi luat în serios şi nedorind să incite la violenţă faţă de etnicii maghiari. Este pensionar de invaliditate, din anul 2020.

În acest context este de precizat că utilizatorul "DD." postase mesajul "A., ăştia când vor plăti pentru cât rău au făcut României. Nu dintotdeauna ci măcar din 89 şi până acuma 2022????", context în care a reamintit că postarea lui A. iniţială fusese despre un "ministru Q. susţinut de BB. şi CC.! Afară cu Q. din Guvernul României!!!". Aşadar comentariile făcute privesc eşicherul politic al anului 2022, post pandemie şi coaliţia aflată atunci la guvernare, faţă de care s-au exprimat nemulţumiri şi ca totdeauna, opinii critice.

De asemenea, a mai învederat că, este în spiritul poporului român să facă trimitere la "furci şi topoare", acţiune care a stat la baza unor răscoale din istoria noastră şi care caracterizează exprimările de revoltă ale poporului nostru, general valabile şi care pot fi făcute, chiar şi de un pensionar invalid.

În mod similar şi cu trimitere la aceste explicaţii referitoare la fapta martorului M., este şi postarea martorului F., identificat de către organele de poliţie, plecat însă să muncească în Italia, neputând fii audiat.

Mesajul este însă pur politic şi rezultă aceasta chiar din conţinutul lui:

"până nu ieşim în stradă cu parul pentru a da jos aceşti derbedei puşi pe căpătuială nu se face nimic".

Următoarele mesaje publicate de către "QQ." sunt aparent incitatoare, numai că martora N. nu a recunoscut că este persoana deţinătoare a contului.

Pocedând la analiza lor a constatat că acestea sunt împotriva politicienilor care conduceau ţara, chiar dacă trimiterea se face la un "braţ armat", "aripă militară" şi un "batalion EE.", mesajul fiind:

"un batalion EE. în varianta românească ar fi rezolvat trădarea şi trădătorii naţionali" şi "voi - ăştia de la AUR aveţi vreo aripă militară, sau doar gargară politică, care va fii rapid înăbuşită? . . . . . . . . . .treburile astea cu trădători şi boţi de ţară, se rezolvă cu braţ armat...defintiv . . . . . . . . . .un om mort, o problemă rezolvată, cinic, necreştin, dar concret până la urmă şi Dumnezeu a ucis . . . . . . . . . . .potopul . . . . . . . . . .".

În afară de exprimarea care denotă carenţe de instrucţie ca şi de scriere, mesajele sunt antipolitice, contextul dat fiind acela al postării iniţiale cu titlul "Q. afară din Guvernul României".

De asemenea, organul de cercetare penală a precizat că înţelege contextul nemulţumirii Fundaţiei "O." şi al preşedintelui ei, RR., între acesta şi făptuitorul A. fiind declanşată o multitudine de litigii civile, cum de asemenea înţelege poziţia C.N.C.D. care s-a apreciat ca fiind necompetent material, din raţiuni care nu includeau criteriile acestei instituţii de a stabili existenţa unei discriminări sau a mai multora.

Însă, astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate, faptele de a îndemna publicul verbal, în scris sau prin alte mijloace trebuie să rezide în acţiuni concrete de îndemn, aspect care nu se încadrează în trimiterea la "batalion EE.", în contextul unor postări politice şi referitoare la partidele aflate la guvernare.

De asemenea, incitarea publică prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare trebuie să se realizeze printr-o acţiune concretă de incitare, care să întrunească tipicitatea infracţiunii prevăzute de art. 369 din C. pen., aceasta nerezumându-se şi nefiind circumscrisă doar unor mesaje emoţionale de genul "până nu punem mâna pe furci şi topoare" sau în reluarea unor platitudini (pseudodictatoriale şi nu numai), dând exemplu "un om mort, o problemă rezolvată".

Raportat la contextul acestor publicări care sunt în mod vădit, dintr-un mediu obscur al societăţii noastre, analiza îndemnului se face şi prin modul de exprimare, ca şi prin modul de scriere, dacă au fost urmate şi de alte îndemnuri, nerezultând această situaţie, aşa încât cele două infracţiuni la care s-a făcut referire nu se concretizează, nu a fost urmărită săvârşirea lor de către aceşti martori şi nu suntem în situaţia delicată a exprimării unor mesaje incitatoare antinaţionale şi anti-etnice, din partea unor membri ai populaţiei româneşti.

De asemenea, nu se poate spune că martorii aflaţi în Occident pentru a munci, cu posibilităţi de revenire în ţară cvasinecunoscute, care şi-au continuat traiul în străinătate, fără a săvârşi în mod continuu alte acţiuni similare, eventual mai agresive de natura postărilor deja efectuate, şi care au continuat să muncească în Europa de Vest, doresc, în acelaşi timp, să înceapă să săvârşească infracţiuni pe teritoriul statului nostru, de unde au plecat.

Referitor la aceste fapte evocate mai sus, săvârşite de făptuitorii-martori, astfel cum s-a arătat, nu au rezultat îndemnuri adresate publicului, concrete, de săvârşire a unor infracţiuni. Persoanele audiate regretă postările respective, modul lor de exprimare, neavând o perseverenţă a faptelor deja relatate. De asemenea, pentru a fi îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de "incitare la violenţă, ură sau discriminare" prev. de art. 369 din C. pen., trebuie observat că, deşi textul infracţiunii prevede "incitarea publicului la violenţă, ură împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definite pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, opinie ori apartenenţă politică...", prin prisma textelor publicate şi analizate mai sus, aparţinând martorilor arătaţi, a apreciat că aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Pentru a fi în prezenţa acestei infracţiuni ar fi trebuit ca persoanele împotriva cărora se îndreptau să fi fost criticate pentru apartenenţa lor politică, de naţionalitate sau etnie. Or, după cum s-a precizat, criticile în diverse formule peiorative, subculturale, adeseori transmise printr-un limbaj licenţios sau doar incisive, nu se îndreptau împotriva etniei maghiare în ansamblul ei, prin ceea ce înţelegem etnie componentă majoritară sau chiar şi cu un număr redus de membri ai populaţiei unei ţări, identificată prin elemente specifice de limbă, cultură, apartenenţă culturală şi etnică.

A mai subliniat faptul că martorii au precizat, acolo unde a fost cazul, că nu au fost de acord cu afişarea unui alt steag, decât cu drapelul românesc la întâlnirile sportive, de marcă, respectiv cu atitudinea unor miniştri români, arătată în public, prin poziţii contrare celor care trebuiau să ateste că sunt demnitari ai statului român (a se vedea foştii miniştrii S. şi T.), precizând că relaţiile între ei şi membrii comunităţii maghiare din România sunt de toleranţă şi respect reciproc.

Împotriva acestei ordonanţe de clasare, în termen legal, petenta O. a formulat plângere la procurorul ierarhic superior.

Prin ordonanţa nr. 85/II-2/2025 din data de 01 iulie 2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus în temeiul art. 339 alin. (1) din C. proc. pen., respingerea plângerii formulată de petenta O., împotriva ordonanţei de clasare nr. 4/76/P/2024 din data de 12.05.2025.

Pentru a dispune în acest sens, procurorul ierarhic superior a reţinut următoarele:

Astfel, potrivit art. 336 alin. (1) din C. proc. pen. "orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime".

Or, în prezenta cauză, O. nu are nici măcar calitatea de denunţător, întrucât sesizarea organelor de urmărire penală s-a realizat de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Pe de altă parte, sunt în continuare aplicabile aspectele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia privind recursul în interesul legii nr. 13/2011, dezlegarea acestei probleme de drept fiind în continuare obligatorie în condiţiile art. 474 alin. (4) şi art. 4741, chiar dacă s-au avut în vedere dispoziţiile C. proc. pen. anterior, care sunt similare C. proc. pen. actual.

Potrivit art. 474 alin. (4) din C. proc. pen. actual, referitoare la efectele deciziei pronunţate în interesul legii, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit art. 4741 din C. proc. pen. actual, efectele deciziei încetează în cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare.

Potrivit art. 2781 din C. proc. pen. anterior "orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime". Este evident că aceste dispoziţii sunt identice cu cele ale C. proc. pen. actual, ca atare Decizia nr. 13/2011, dată în recurs în interesul legii, este pe deplin aplicabilă şi în prezent.

În doctrină, (spre exemplu, Irina Kuglay în M.Udroiu (coordonator), C. proc. pen., comentarii pe articole, Ediţia a 4-a), s-a arătat că "îşi menţine caracterul obligatoriu Decizia în interesul legii nr. 13/2011 (M.Of. nr. 794 din 9 noiembrie 2011), conform căreia Agenţia Naţională de Integritate nu are calitatea procesuală de a ataca soluţiile de netrimitere în judecată dispuse de procuror în cazurile in care Agenţia sesizează organul de urmărire penală, plângerile astfel formulate urmând a fi respinse ca inadmisibile."

Deşi soluţia din această hotărâre se referă explicit numai la Agenţia Naţională de Integritate, decizia este de natură să ofere rezolvare pentru toţi subiecţii de drept aflaţi în situaţii similare.

Spre exemplu, oferă rezolvarea şi în ipoteza în care Curtea de Conturi învesteşte organul de urmărire penală, ea având această obligaţie legală dacă în urma efectuării propriilor verificări constată săvârşirea unor infracţiuni; chemată să statueze expres asupra situaţiei Curţii de Conturi, I.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penală, a respins ca inadmisibilă sesizarea (Decizia nr. 17/2017, M.Of. nr. 495 din 29 iunie 2017), arătând că ea nu formulează o veritabilă problema de drept, cu caracter de noutate, ci pune în discuţie o situaţie care şi-a găsit deja dezlegarea prin menţionata Decizie în interesul legii nr. 13/2011.

Ca atare, obligativitatea Deciziei nr. 13/2021, dată în recursul în interesul legii, nu a încetat o dată cu intrarea în vigoare C. proc. pen. actual. În această hotărâre, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat:

"în aceste condiţii, cu referire la titularii care, potrivit art. 2781 alin. (1) din C. proc. pen., pot ataca soluţiile de neurmărire penală sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, se pune mai întâi o problemă de principiu, şi anume aceea de a stabili în ce măsură denunţătorul se circumscrie noţiunii de persoană vătămată ori, după caz, de persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate, întrebuinţate de legiuitor în acest text de lege.

Din această perspectivă, Înalta Curte a apreciat că noţiunea de "denunţător" este incompatibilă cu aceea de "persoană vătămată", adică de persoană care, în calitate de subiect pasiv şi titular al valorii sociale împotriva căreia s-a îndreptat presupusul act de conduită al făptuitorului, a suferit prin fapta penală reclamată o vătămare fizică, morală sau materială, întrucât în cazul acesteia vorbim despre o altă modalitate de sesizare a organelor judiciare (plângere, iar nu denunţ).

Pentru a stabili dacă denunţătorul poate fi o "persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate", trebuie delimitată noţiunea de "interese legitime", prin raportare la conduita denunţătorului, care acţionează, fie pentru că legea îl obligă la un asemenea demers (de exemplu, în cazul infracţiunilor a căror nedenunţare sau nesesizare a organelor judiciare constituie ea însăşi o infracţiune), fie pentru că spiritul etic sau civic îl determină la o asemenea acţiune.

În aceste cazuri nu se poate vorbi despre un interes legitim propriu, concret şi actual pe care l-ar avea denunţătorul pentru a depăşi demersul iniţial, de încunoştinţare a organelor de urmărire penală cu privire la presupusa săvârşire a unei infracţiuni, indiferent de cauza care l-a determinat în primă instanţă să acţioneze (o obligaţie legală sau propria conştiinţă).

Dacă legea recunoaşte oricărei persoane dreptul de a sesiza organele de urmărire penală, atunci când apreciază că s-a comis o infracţiune, nu acelaşi lucru se poate afirma şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a contesta în justiţie actul prin care procurorul a apreciat, cu referire la aspectele sesizate, că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală sau, după caz, să dispună trimiterea în judecată a persoanei (persoanelor) cercetate.

Aceasta pentru că procedura instituită în ari. 2781 din C. proc. pen. are esenţialmente un caracter privat, dedus din cerinţa unei vătămări suferite de persoana care se adresează justiţiei, în drepturile sau interesele sale legitime.

Or, încunoştinţând organele judiciare cu privire la săvârşirea unei presupuse infracţiuni, denunţătorul acţionează în virtutea unui interes public, ca reprezentant al societăţii, ajutând astfel aceste organe să cerceteze fapte prevăzute de legea penală despre care ele nu au avut cunoştinţă pe altă cale (plângere sau sesizare din oficiu).

Acest interes public este limitat însă la sesizarea organelor de urmărire penală şi nu conferă denunţătorului dreptul de a supune cauza cenzurii instanţei de judecată, atunci când nu s-a dispus începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată.

Or, în contextul în care O., nu are nici măcar calitatea de denunţător în cauză (aceasta a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a sesizat ulterior organele de urmărire penală), procurorul ierarhic superior a apreciat că aceasta nu justifică un interes propriu pentru a formula o cale de atac în ceea ce priveşte prezenta soluţie de clasare, neavând calitate procesuală în cauză.

De altfel, acest aspect a fost comunicat O. şi prin adresa din 27.05.2025 a secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:"faţă de dispoziţiile art. 288 si următoarele din C. proc. pen., O., prin reprezentantul ei, nu are nicio calitate în dosar, sesizarea fiind formulată de către Consiliul Naţional al Discriminării, astfel încât, cu referire la art. 99 şi următoarele din C. proc. pen., vă mai arătăm că în procesul penal, sarcina probei aparţine procurorului, persoana vătămată, suspectul şi părţile având dreptul să propună probe, calităţi în care nu vă încadraţi."

Împotriva acestei ordonanţe, petenta O., în termen legal, a formulat plângere.

În esenţă, a solicitat admiterea plângerii formulate, desfiinţarea soluţiei de clasare având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de instigare publică şi de incitare la ură sau discriminare, reglementate de dispoziţiile art. 368 şi art. 369 din C. pen. şi, pe cale de consecinţă, trimiterea cauzei la procuror pentru a relua, respectiv completa urmărirea penală.

În ipoteza în care, judecătorul de cameră preliminară, va aprecia că probele legal administrate sunt suficiente, a solicitat începerea judecăţii şi trimiterea dosarului spre repartizare aleatorie.

Sub un prim aspect, a arătat că în mod greşit, procurorul ierarhic superior a apreciat că petenta nu are calitate procesuală activă în cauză, având în vedere că sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a avut la bază sesizarea formulată chiar de O..

În acest context, a apreciat că C.N.C.D. nu poate fi considerat autorul sesizării, fiind numai un intermediar, în realitate, petenta fiind autoarea sesizării.

În susţinerea acestui aspect, a invocat dispoziţiile art. 30 din O.G. nr. 2/2001, apreciind totodată că este lipsită de temei susţinerea procurorului ierarhic superior potrivit căreia o persoană juridică poate depune la parchet numai denunţ, nu şi plângere.

De asemenea, împrejurarea că o persoană juridică care activează în domeniul apărării drepturilor minorităţilor are calitate procesuală activă rezultă atât din interpretarea corect şi logică a legislaţiei, cât şi din jurisprudenţa Înaltei Curţi. (încheierea nr. 525 din 14 octombrie 2021).

Un al doilea aspect învederat vizează împrejurarea că faptele reclamate de petentă nu au fost cercetate de organele de urmărire penală, or pentru a da eficientă dispoziţiilor art. 6 CEDO se impune ca instanţa de judecată să constate acest lucru şi să oblige parchetul să respecte acele prevederi.

Analizând plângerea formulată de petenta O. pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi prin prisma motivelor invocate, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că petenta O. are calitatea procesuală de persoană vătămată, în raport, cu dispoziţiile art. 336 alin. (1) cu referire la art. 339 alin. (4) şi (6) şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

Aşadar, aspectele menţionate în considerentele ordonanţei nr. 85/II-2/2025 din data de 01 iulie 2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la calitatea petentei au la bază o interpretare restrictivă a sintagmei folosite de legiuitor în art. 336 alin. (1) din C. proc. pen. "Orice persoană poate face plângere…dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime", prin raportare la posibilitatea de a contesta, cu privire la soluţia de clasare şi cea care poate formula un denunţ.

Or, prin accepţiunea legii, pe calea interpretării gramaticale a sintagmei arătate, respectiv prin folosirea pronumelui nehotărât adjectival "orice persoană" nu s-a dorit limitarea sferei titularilor, ci dimpotrivă extinderea acestora, fie persoane fizice, fie juridice, de drept privat, urmând ca vătămarea intereselor legitime să fie dovedită. (I.C.C.J., încheierea penală nr. 525 din 14 octombrie 2021).

Mai mult, reţine judecătorul de cameră preliminară că potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în M.Of., Partea I, nr. 166 din 07 martie 2014, "organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane."

Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic cauzei de faţă, se constată că petenta din prezenta cauză se circumscrie categoriei de "orice persoană care poate face plângere… dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime" evidenţiată în art. 336 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 339 alin. (4) şi (6) şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., legitimitatea interesului său, materializându-se în plângerea efectuată iniţial împotriva intimatului A. pentru presupuse infracţiuni de instigare publică şi de incitare la ură sau discriminare, cu privire la minoritatea maghiară, solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la interzicerea discriminării, respectiv art. 14 şi art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, în raport cu dispoziţiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., se constată că nu este incidentă Decizia nr. 13/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii publicată în Monitorul Oficial nr. 794 din 9 noiembrie 2011 prin care a fost admis recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la interpretarea şi aplicarea unitare a dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) din C. proc. pen. anterior referitor la calitatea procesuală a Agenţiei Naţionale de Integritate de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenţiei de a ataca soluţiile de netrimitere în judecată prin care s-a decis că "În aplicarea dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) din C. proc. pen., Agenţia Naţională de Integritate nu are calitatea procesuală de a ataca soluţiile de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror, plângerile astfel formulate, urmând a fi respinse, ca inadmisibile, conform art. 2781 alin. (8) lit. a) teza a II-a din C. proc. pen.."

Cu privire la fondul cauzei, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte constată că susţinerile petentei vizează, în esenţă, lipsa unei anchete efective şi a unei verificări reale şi complete a cauzei de către organele de urmărire penală.

Preliminar, judecătorul de cameră preliminară aminteşte că principiul anchetei efective sau dreptul la o anchetă efectivă este un principiu de drept, corelativ obligaţiilor ce reies din dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fiind în strânsă legătură cu principiul aflării adevărului, reglementat prin prevederile art. 5 alin. (1) din C. proc. pen., normă legală din care reiese că "organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului."

Prin intermediul acestui principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a instituit, pe cale jurisprudenţială, o obligaţie procedurală pozitivă în sarcina statelor semnatare ale Convenţiei, de a efectua o anchetă efectivă, care să fie aptă să ducă la identificarea şi pedepsirea persoanelor responsabile atunci când este cazul, precum şi de a crea convingerea persoanelor care au reclamat încălcări ale drepturilor lor că au beneficiat de un proces echitabil, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 6 CEDO.

Plângerea adresată judecătorului de cameră preliminară în această procedură este de a examina dacă aspectele sesizate de petentă prin plângerea penală formulată au fost verificate de organele de urmărire penală, prin administrarea unor mijloace de probă, iar soluţia de clasare dispusă de procuror este susţinută prin conţinutul acestora. În lipsa unor astfel de cercetări din partea organelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară sesizat cu plângere, în temeiul art. 340 C. proc. pen., nu poate realiza un real control al soluţiei de clasare.

Reglementând obiectul urmăririi penale, dispoziţiile art. 285 C. proc. pen. stabilesc că acesta constă în strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi stabilirea răspunderii penale a acestora. Aşadar, lămurirea acestor aspecte, care conduc la aflarea adevărului în procesul penal, este posibilă doar prin intermediul administrării unor probe, în accepţiunea dată acestei noţiuni de art. 97 alin. (1) din C. proc. pen.

Deopotrivă, reţine judecătorul de cameră preliminară că din dispoziţiile art. 327 C. proc. pen. reiese că procurorul soluţionează o cauză penală fie prin emiterea rechizitoriului, fie a unei ordonanţe de clasare sau de renunţare la urmărire, doar după ce constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probe necesare şi legal administrate.

Efectuarea cercetărilor de către organele abilitate în legătură cu chestiunile reclamate printr-o plângere penală trebuie să fie aptă să răspundă cerinţei jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la obligaţia ce revine autorităţilor de a realiza o anchetă penală adecvată, fiind necesar ca organele implicate să acţioneze într-un mod competent şi eficient şi să dea dovadă de diligenţă rezonabilă, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să facă eforturi pentru a analiza ceea ce s-a întâmplat, neputându-se baza pe concluzii nefondate sau pripite pentru a încheia ancheta (Hotărârea din 29 iunie 2012, cauza El Masri împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei).

Examinând, din această perspectivă, actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară, contrar susţinerilor petentei, apreciază că în cauză organele de urmărire penală au efectuat o anchetă efectivă, aptă să formeze convingerea unui observator independent că i-a fost analizată plângerea de o manieră rezonabilă.

În aceste coordonate, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte, analizând întregul material de urmărire penală, constată că în cauză a fost administrat un volum semnificativ de probe, necesare verificării şi evaluării aspectelor invocate în susţinerea plângerii.

Astfel, au fost efectuate demersuri pentru identificarea persoanelor care au publicat mesaje potenţial incitatoare la violenţă, ură sau discriminare, în acord cu constatările reţinute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în Hotărârile nr. 390/19.07.2023 şi nr. 388/19.07.2023, fiind întocmite următoarele procese-verbale:

- proces-verbal din data de 29 aprilie 2024 - filele x pentru numitţii B., C., W., E.;

- proces-verbal din data 21 iunie 2024, filele x, pentru numiţii M., F., N., QQ., FF.;

- proces-verbal din data de 29 aprilie 2024, filele x, pentru numitul G.;

- proces-verbal din data de 29 aprilie 2024 filele x, pentru numitul D.;

- proces-verbal din data de 13 iunie 2024, filele x, pentru numita H.;

- proces-verbal din data de 14 iunie 2024, filele x, pentru numitul K.;

- proces-verbal din data de 14 iunie 2024, filele x, pentru numitul J.;

- proces-verbal din data de 13 iunie 2024, filele x, pentru numita I.;

- proces-verbal din data de 14 iunie 2024, filele x, pentru numitul L..

De asemenea, a fost administrată proba testimonială, constând în audierea martorilor indicaţi în cauză:

- declaraţia martorei H., din data de 31 iulie 2024:

- declaraţia martorului M., din data de 12 august 2024;

- declaraţia martorului B., din data de 12 august 2024;

- declaraţia martorei I., din data de 14 august 2024;

- declaraţia martorului L., din data de 26 august 2024;

- declaraţia martorului C., din data de 10 septembrie 2024,

- declaraţia martorei E., din data de 6 noiembrie 2024,

- declaraţia martorului K. din data de 11 septembrie 2024;

- declaraţia martorei N. din data de 28 octombrie 2024,;

- declaraţia martorului J., din data de 30 octombrie 2024,;

- declaraţia martorului G., din data de 7 noiembrie 2024, .

Totodată, se reţine că la dosarul cauzei au fost ataşate înscrisuri reprezentând listarea comentariilor postate în mediul online de către toate persoanele audiate, astfel cum acestea au fost identificate în cursul urmăririi penale .

Aşadar, apreciază judecătorul de cameră preliminară că în cauză s-a realizat o verificare şi o analiză amplă a susţinerilor petentei, precum şi a cererilor de probatorii în vederea unei investigaţii penale complete, de a efectua o anchetă proprie bazată pe un ansamblu probator administrat în mod nemijlocit în faza de urmărire penală.

Contrar susţinerilor petentei, ordonanţa atacată nu are un caracter formal, reliefează o amplă verificare a aspectelor prezentate în cuprinsul plângerii penale, iar actele dosarului au aptitudinea de a forma convingerea instanţei că s-au efectuat demersurile necesare pe contextul sesizat.

În aceste coordonate, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte constată că din analiza cauzei rezultă că procurorul a dispus soluţia de clasare în mod legal şi temeinic, motivând-o în fapt şi în drept şi răspunzând criticilor petentei prin raportare la condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor prevăzute de art. 368 alin. (1) C. pen. - instigare publică şi art. 369 C. pen. - incitare la ură sau discriminare.

Procurorul a stabilit situaţia de fapt, respectiv că A. a avut în mod direct un comportament faţă de comunitatea maghiară din ţară prin care a încălcat O.G. nr. 137/2000, facilitând unor persoane exprimarea mesajelor discriminative degradante şi hărţuitoare, prin publicarea unui text discriminativ şi instigator pe pagina sa de P., comentată de foarte multe persoane.

În raport de procesele-verbale, de înscrisurile administrate şi de declaraţiile martorilor audiaţi, procurorul a constatat că mesajele postate în mediul online nu conţin îndemnuri la săvârşirea de infracţiuni ori elemente de incitare la ură sau discriminare, majoritatea comentariilor vizând nemulţumirea faţă de actuala clasă politică din România.

De asemenea, se reţine că procurorul-şef de secţie a confirmat soluţia de clasare, reţinând că nu există nicio neregularitate substanţială sau procedurală care să impună infirmarea acesteia, iar obiecţiunile petentei sunt nefondate, întrucât procurorul de caz a analizat corect situaţia de fapt şi dispoziţiile legale aplicabile.

Judecătorul de cameră preliminară constată că susţinerile petentei privind pretinsa nemotivare a soluţiilor nu pot fi primite, întrucât ordonanţele procurorilor relevă o analiză completă a argumentelor formulate, prin raportare la materialul probator şi la condiţiile de tipicitate. De asemenea, urmărirea penală a fost completă, fiind administrate probele necesare stabilirii situaţiei de fapt şi justificării soluţiei de clasare, confirmată ca legală şi temeinică.

În consecinţă, în lipsa temeiului juridic pentru înlăturarea soluţiei de clasare, nu se poate proceda la analizarea solicitării petentei privind începerea judecăţii şi nici la scutirea de la plata cheltuielilor judiciare, plângerea fiind în mod corect respinsă ca nefondată.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta O. împotriva ordonanţei din data de 12 mai 2025 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 85/II-2/2025 din data de 01 iulie 2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta O. împotriva ordonanţei din data de 12 mai 2025 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 85/II-2/2025 din data de 01 iulie 2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 04 noiembrie 2025.