Rejection of venue transfer for alleged collective judicial bias based on evidentiary disputes in a drug trafficking appeal

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 1 octombrie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

În susţinerea cererii de strămutare, petentul a arătat, în esenţă, că există o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor instanţei, determinată de modul în care s-ar fi derulat procedurile anterioare, integritatea probelor administrate şi încălcarea drepturilor sale procesuale garantate de C. pen. şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Petentul a precizat că este cercetat pentru comiterea infracţiunii de trafic internaţional şi naţional de droguri, fiind arestat la data de 27 aprilie 2023, iar în intervalul de 28 de luni scurs de la acel moment a rămas în stare de arest. A mai menţionat că, în primă instanţă, a fost condamnat la pedeapsa de 13 ani 4 luni închisoare.

Totodată, petentul a susţinut că în hotărârea pronunţată de instanţa de fond ar fi fost indicate cantităţi de droguri (322 g pulbere şi 189 pastile) care nu s-ar regăsi, în realitate, în materialul probator administrat în cauză, iar această neconcordanţă ar reflecta o deficienţă gravă în gestionarea dosarului şi ar genera îndoieli cu privire la corectitudinea soluţiei.

De asemenea, a arătat că acuzarea ar fi utilizat probe neconforme şi insuficient verificate, precum o captură de ecran conţinând un mesaj text provenit de pe un dispozitiv care nu ar fi fost ridicat de la niciunul dintre inculpaţi, precum şi anumite numere de telefon necunoscute. A mai afirmat că unele convorbiri telefonice ar fi fost interpretate în mod eronat de acuzare, iar unele susţineri referitoare la modul de ascundere a drogurilor nu ar fi fost susţinute prin mijloace de probă.

În continuare, petentul a invocat pretinse încălcări ale drepturilor sale procedurale, referitoare la accesul la probe, egalitatea de arme şi exercitarea dreptului la apărare. Totodată, a precizat că au intervenit modificări în compunerea completului după formularea apelului, prin înlocuirea judecătorului iniţial.

Pentru toate aceste motive, petentul a solicitat strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Constanţa la o altă curte de apel, pe care o apreciază ca fiind în măsură să asigure o judecată independentă şi imparţială, cu respectarea garanţiilor prevăzute de lege şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cer preşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere. În temeiul acestui text, au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Constanţa.

Prin informaţiile transmise de Curtea de Apel Constanţa, în conformitate cu art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. şi în raport cu motivele cererii de strămutare, s-a arătat că petentul nu a indicat în concret niciun aspect, împrejurare sau situaţie, care să constituie vreo dovadă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, ar fi, în vreun fel, afectată.

S-a precizat că, în raport de natura cauzei, dosarul a fost repartizat aleatoriu în sistem informatizat, cu excluderea completurilor pentru care s-a constatat existenţa unor cazuri de incompatibilitate, potrivit dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Totodată, s-a arătat că motivele invocate de petent în susţinerea cererii de strămutare nu sunt apte să conducă la concluzia existenţei unei suspiciuni de lipsă de imparţialitate a judecătorilor investiţi cu soluţionarea cauzei ori a celorlalţi judecători din cadrul Curţii de Apel Constanţa. S-a menţionat că judecata se desfăşoară, la nivelul acestei instanţe, în condiţii optime, fără a rezulta vreun element de natură să afecteze obiectivitatea şi imparţialitatea completului învestit.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea constituie un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

În schimb, suspiciunea individuală vizează un anumit judecător sau mai mulţi judecători, iar motivele pot fi identice sau diferite în privinţa fiecăruia. În această ipoteză, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul constă în înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Prin urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, instanţa verifică dacă există o suspiciune rezonabilă colectivă, în sensul afectării imparţialităţii întregii instanţe din cauza împrejurărilor cauzei sau a calităţii părţilor.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Analizând împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni de natură a pune sub semnul îndoielii desfăşurarea procesului cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale în faţa Curţii de Apel Constanţa, nefiind identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

În cauză, nu este îndeplinită nicio condiţie dintre cele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., nefiind evidenţiate împrejurări care să conducă la existenţa unei îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii întregului corp de judecători ai instanţei.

Motivele indicate de petent în cererea de strămutare - referitoare la pretinsele neconcordanţe privind cantităţile de droguri reţinute, la modul de apreciere a anumitor probe (capturi de ecran, convorbiri telefonice, numere de telefon) şi la presupuse erori în analiza materialului probator - relevă, în realitate, nemulţumiri cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de fond, precum şi la modalitatea în care aceasta a valorificat probele administrate. Or, asemenea aspecte ţin de temeinicia hotărârii şi sunt supuse controlului instanţei de apel, nefiind apte, în sine, să contureze o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a instanţei învestite cu soluţionarea căii de atac. De altfel, strămutarea nu poate fi utilizată ca mijloc de contestare a legalităţii sau temeiniciei unor hotărâri judecătoreşti.

În ceea ce priveşte pretinsele încălcări ale drepturilor procesuale (accesul la probe, egalitatea de arme, dreptul la apărare), Înalta Curte reţine că acestea privesc exclusiv legalitatea şi temeinicia procedurii, iar astfel de critici nu sunt însoţite de elemente obiective de natură a crea, în mod rezonabil, aparenţa că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Constanţa ar fi afectată.

Tot astfel, susţinerea petentului privind pretinsa înlocuire a judecătorului iniţial după formularea apelului nu are suport în datele comunicate de Curtea de Apel Constanţa. Din informaţiile transmise, rezultă că dosarul a fost repartizat aleatoriu în sistem informatizat, cu excluderea completurilor pentru care s-a constatat existenţa unor cazuri de incompatibilitate, potrivit dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. În aceste condiţii, nu se poate reţine că ar fi intervenit modificări nejustificate în compunerea completului care să creeze aparenţa unei lipse de imparţialitate în sensul art. 71 din C. proc. pen.

Totodată, nu au fost invocate şi nici nu rezultă din actele dosarului elemente care să susţină incidenţa cazurilor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. privind calitatea părţilor sau existenţa unui pericol de tulburare a ordinii publice.

În consecinţă, nu se poate reţine că, la nivelul Curţii de Apel Constanţa, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea judecăţii cu respectarea garanţiilor specifice unui proces echitabil.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului, iar onorariul interpretului de limbă engleză se va plăti din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limbă engleză se plăteşte din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2025.